1.

Editura:

A aparut la editura Jurnalul National in
anul 2009.
Alte carti lansate la aceasta editura:
1.Andrea Delfin scris de Paul Heyse
2. Poezii cu un singur punct. Observaii de via scrisa de Adrian Paunescu
3. o!"nia pitoreasc. #c$ie %i povestiri scrisa de Ale&andru 'la$u
(. )ntrusul scrisa de *arin Preda
+. Dincolo de nisipuri scrisa de ,nu% -eagu
3.Structura
Romanul este structurat in trei pri.
Autenticitatea ne inta!pina la tot pasul. incepand cu pri!ul capitol
intitulat /!re"uie sa scriu un roman. unde cu ostentatie declara ca nu are
nevoie de inspiratie. si va prezenta propria0i viata cu crizele adolescentei.
cu colegii de scoala.
Al doilea capitol se intituleaza #loria lui Ro"ert. persona1 care il
citeste pe D2Annunzio. italianul 3cu carti fru!oase si fe!ei fru!oase in
a!intiri4. obert este adolescentul care vrea sa devina fai!os si ii citeste
pe 5alzac. )bsen si 'ictor 6fti!iu. 6ste in fond un persona1 care isi sc$i!ba
in !od deliberat !astile. o!ul care 1oaca !ai !ulte roluri. incluisiv de
persona1 care nu este ridicol. apropiindu0se in cele din ur!a c$iar de
!anifestarile unei personalitati sc$izofrenice. a1ungand 3sa se creada
altul4
Ora de !uzica. focalizata de autor in capitolul ur!ator$ %Juranal de
clasa este plina de avatarurile nesupunerii varstelor tinere. Profesorul de
!uzica publicase o ro!anta. denu!ita 37rinul4. si voia sa0si recupereze
banii pentru tipar. de aceea cerea elevilor sa0i cu!pere brosura. )nsa
intreaga operatiune se transfor!a intr0un i!ens $o$ot de ras. perntru ca
baritonii clasei incep sa vocifereze la cererea profesorului. 8n persona1
grotesc care apare in acest capitol sub denu!irea de ,osil . este un evreu
sc$iop care stie bine c$i!ie si copiaza la teze. 7olea este un persona1
funa!bulesc care ii trage o pal!a lui ,osil. iar acesta il recla!a
pedagogului. care il pedepseste pentru ca a tulburat ora.
8n alt caz si!pto!atic este cel al lui ,anica. elevul terorizat de
c$i!ie. care citeste de 1901+ ori fiecare lectie si nu intelege ni!ic. fiind
poate e&ponentul se!nificativ al unui invata!ant scolastic. bazat pe teroare
si obiectivele unei invatari e&celand prin rigiditate.
&apitolul 'ntre (on Juani prezinta doi dandy de 5ucuresti.
aceeasi dintotdeauna. sc$i!bandu0si doar i!braca!intea si
co!porta!entul in functie de epoca. Discutia se desfasoara in 1urul unor
te!e din lu!ea scolareasca:geniile sunt nefericite. elevii ur!aresc fetele si
doa!nele pe bulevard. #ylvia e o fata considerata de autor 3vulgara4. ;otul
se petrece in at!osfera englezeasca a do!nilor care fu!eaza tigari selecte.
obert vorbeste despre posibilitatea voluptoasa de a se pli!ba cu o fe!eie
in 1urul platanilor. de a o tine de brat. de a se si!ti i!preuna in al noulea
cer. in ti!p ce Dinu povesteste o inta!plare enig!atica. in care ca intr0un
vis. era rapit de pe o strada de o servitoare si dus la alcovul unei tinere
dornice sa0l cunoasca.
&apitolul %&ori)enta descrie o e&perienta e&tre!a a autorului:
ra!ane corigent la ger!ana. din cauza unui profesor cu o privire
ingrozitoare. care il face sa uite lectia intr0o clipita. 6ste cuprins de
disperare si se gandeste c$iar la sinucidere. O alta corigenta apare la
!ate!atica .<a fel ca in toate ti!purile. invatatura provoaca o stare de
inconfort e&istential. durerei groaznice de cap. un stres i!ens accentuat de
!ecanicis!ul invata!antului acelei vre!i. #copul corigentei pentru
profesor era acela ca elevul sa se pregateasca !ai bine. sa cunoasca !ai
bine detaliile acelui obiect subtil.
#oarele de noie!brie trist in aceasta perioada a anului. !arc$eaza
parca lipsa de vitalitate a persona1elor dintr0un oras cu o !itologie inca
nedescoperita. 'iata liceului se scurge cu e&actitatea unui ceas elvetian.
gasindu0si !asuratoare in repetitiile pentru spectacolul 48n liceu !odel4.
8nul din cuplete este dedicat elevului bolnav de galbinare din cauza
c$i!iei. lucru real. devenit co!ic toc!ai prin coincidenta dintre culoarea
bolnavului si specificul !ultor substante ale acelui obiect de studiu. 8nii
elevi sunt !ai e&pansivi. altii !ai ti!izi. dupa cu! este firea fiecaruia.
;oate aceste i!presii sunt culese de scriitor de la fereastra !ansardei prin
care se profileaza lu!ina unui nou inceput.
&apitolul %(rumul catre mine insumi al ro!anului incearca sa
prezinte starile sufletesti specifice adolecentei. analizandu cu liciditate
zbuciu!ul si nelinistile cerebrale precu! si curiozitatea a1unsa repede
entuzias! pentru proble!ele sociale. Autorul noteaza a!anuntit reactiile si
incertitudinile dezvaluind contradictiile fiecariu adolescent. dar intrezari!
aici si inceputurile viitoarei personalitati cu o fer!a disciplina in !unca.
ador!ind tarziu in noapte. fericit unerori ca si0a invins propriile0i
slabiciuni.
%'ncipit *ita no*a ar trebui citit paralel cu a!intirile. Pasiunea de
latina i0a fost insuflata de eruditul sau profesor -edelea <ocusteanu. autor
de docte. eseuri. un indru!ator e&igent care l0a inde!nat siste!atic sa
studieze li!bile orientale . )n afara de orele de latin. in afara de gra!atica
si vocabular acest profesor le desc$idea elevilor sai orizontul de cultura
generala vorbindu0le de <eonardo da 'inci sau despre Pitagora.
,elul cu! cu putini bani elevi ulti!ilor clase de liceu isi cu!parau
sfertul de ceas de dragoste este prezentat 3realist 3 in capitolul
%Sam"ata.Pentru autor 3sa!bata este ziua trupului4. ziua care l0a
e!otionat !ult ti!p in viata lui de elev.7apitolul se inc$ei cu o analiza
profunda a starilor stranii ce0l invalui cufundandu0l intr0un adanc zbuciu!
sufletesc.
Despre cartea lui =iovani Papini 38n o! #farsit 3 afla! in
capitolul +apini. eu si lu!ea. carte care i0a provocat scriitorului o !are
deza!agire pentru ca scriitorul italian i0a luat initiativa scriind ceea ce ar fi
vrut al sa scrie. dar si pentru ca l0a descris asa cu! este. )ntentia de
identificare cu Papini este totala. adolescentul vrea sa0si for!eze insa o alta
personalitate. $otarare de sc$i!bare. care pare irevocabila:4)n curand voi
fi altul. 'oi arata celorlati ca fluviul sufletului !eu se poate revarsa si in
alta !atca. 'oi rodi pretudindeni roade noi4. <upta se duce in sufletul
autorului. pentru crearea unei personalitati diferite. pentru a descoperi noi
radacini acolo unde ele nu sunt. >urnalul se intinde pe durata unui an
intreg:un an lung. plin de reflectiile unui adolescent care traieste
e&peri!entele cele !ai bizare. Prietenii se indepartraza treptat:4A! fost
atat de singur in ulti!ile luni. incat !a socotea! aproape fara prieteni4.
evederea cu ei sta sub se!nul unui bun ra!as:4Pasii !ei !a instrainau de
prieteni. si pasii lor !a departau4.
O retrospectiva a vietii sale la varsta de optisprezece ani o face
autorul in capitolul %,a clatina -anturile.
%.acaleaureatul infatiseaza partea finala a epocii de scolaritate?
adolescentul care citise atat de !ult se si!te ofensat de atitudinea
indiferenta a profesorilor. care il desconsidera. ii dau note !ici. 6levul este
singur in fata profesorului 3#unt aproape trecut. #i nu si!t nici o bucurie. si
asta !a doare: !ult. !ult4.
&apitolul %/inal consfinteste sfarsitul perioadei de liceu:4*i0a!
citit nu!ele pe lista. cu oc$i tulburi4. Pe autor il intristau clasele in care nu
va !ai zari nici o fata cunoscuta iar 3ideea de sfarsit de epoca4 i se parea
3cutre!uratoare4.
0.!e1nici de scriere:
8na din te$nicile de scriere principale in /o!anul
Adole%centului !iop4este te$nica portretizrii @n trepte care are @n
vedere prezentarea progresiva a @nsu%irilor. trsturilor unui
persona1. #pre e&e!plificare pute! aduce in pri!0plan:
0caracterizarea lui Dinu: /cand era in clasa a treia. baiat
fru!os. oc$ii negri. buze rosii. tunica croita pe solduri4
0caracterizarea directa facuta de doctorul *ircea. cu! @i
spuneau colegii: /6 un adolescent fara sprancene. cu buze de
taranca tanara. cu 5arbie lustruita. cu obra1ii !oi si frunte
ingusta. 6u spun tuturor ca obert e un baiat fru!os. 4
0 /,osil nu e si!patizat. pentru ca e sc$iop. parasite baietii.
e zgarcit. invata bine. copiaza la teze. cunoaste c$i!ie si A pe
deasupra A !ai e si evreu. 4
Dar nu nu!ai. in capitolul cinci intitulat /-oie!brie4 din
partea a doua a ro!anului pute! distinge te$nica retrospectiva
prin care ies la suprafata toate frustarile autorului. toate
ne!ultu!irile si dorintile pierdute pana acu!. un bun e&e!ple
poate fi :Acum stiu. Sunt si eu ca toti ceilalti:
adolescent sentimental si visator. Zadarni ncerc sa
ma ascund. Sunt sentimental. Sunt ridicol. sau
Gnduri naive, idiot si revoltator de naive. Ct m-
am trudit eu sa-mi smulg din
sufet slabiciunea aceasta care se numeste
melancolie...
Sunt melancolic. eci sunt stu!id. Sunt li!sit de
vointa, de virilitate, de !ersonalitate. e ce sa "u
melancolic, !entru ca n du!a-amia#a aceasta
soarele straluceste !rintre co!acii des$run#iti%.
&a nivelul conturarii si evolutiei !ersona'elor, un
!rim atuu al romanului este stilul anticalo"l si
colocvial al limba'ului care aduce in discutie di$erite
sintagme nostime, atragatoare oc(ilor cititorului,
!recum cea d in !ortretul domnuil redactor: $runte
mica, incretita, oc(i sireti ina!oia oc(elarilor de
!re#bit. sau din descrierea lui )asilica: )asilica
umitru, inalt, g(ebos, cu urec(ile lungi, ciu!it de
varsat, !istruiat, cu nasul rosu si $runtea ingusta,
inainta timid, ca "u de s!alatoreasa. etc
5.Cronotop: