Ging Iulia Cristina

Master TL/LC, anul I

Jocuri de construcie i jocuri de lectur n opera lui
Milorad Pavi
I. Jocuri de construcie
Cu siguran cea mai izbitoare caracteristic a operei lui Milorad Pavi este aspectul
su pro!und inovativ scriitorul respinge at"t !orma #tradiional$ a construciei unui
roman, c"t %i !orma tradiional de implicare a cititorului& 'iecare roman al su propune
cititorului un nou tip de (oc, care )i impune %i )l anga(eaz )ntr*o lectur activ %i inter*
activ, )n care satis!acia %i plcerea lecturii deriv din buna #per!orman$ proprie a
!iecrui cititor de a desci!ra %i interpreta&
+cest model nu este unul singular, sunt bine cunoscute %i alte romane care propun
cititorului o lectur*(oc, ca de pild ,-otronul. lui Cort/zar& +cest aspect !ormal inovativ
al operei lui Pavi prezint a!initi cu e0perimentele literare ale lui Italo Calvino, cu care
de alt!el #)mparte1 o baz comun de e0perimentare, %i anume tarotul, !olosit de Calvino
pentru romanul ,Castelul destinelor )ncruci%ate. %i de Pavi pentru ,2ltima iubire la
3arigrad., )ns cu abordri !oarte di!erite ale #motivului$ comun&
Consider necesar o privire de ansamblu asupra a patru tipuri de roman*(oc
propuse de Pavi )nainte de a e0plora anumite implicaii pe care le treze%te acest model
de scriere, respectiv de lectur& 4n acest scop voi )ncerca o descriere succint a structurii
%i coninutului !iecruia&
Dicionarul Khazar ro!an"le#ic n $%% %%% de cuvinte&
,5icionarul 67azar. este primul roman al scriitorului s"rb, %i este considerat, pe
bun dreptate, capodopera sa&
+cest roman se propune sub !orma de roman le0icon, structurat )n trei pri, sau
#surse$ ,Cartea 8o%ie 9urse cre%tine privind c7estiunea :7azar., ,Cartea ;erde
9urse islamice privind c7estiunea :7azar., %i ,Cartea Galben 9urse ebraice privind
<
c7estiunea :7azar., %i are un total de => de intrri& ,5icionarele. sunt precedate de =
capitole de ?bservaii Preliminare, dintre care unul se re!er la ,Modul de )ntrebuinare al
dicionarului., )n care, ca mod esenial de lectur, !iecare cititor este s!tuit ,s*%i
)ntocmeasc cartea sa, ca pe o partid de domino, sau ca pe un (oc de cri, iar din acest
dicionar s obin, ca dintr*o oglind, tot at"t pe c"t a investit @AB Cu c"t ceri mai mult
prime%ti mai mult, %i !erice de cuttorul perseverent, cci el va da de nebnuite legturi
)ntre persona(ele dicionarului& 8m"ne )ns destul %i pentru ceilali.
<
& +st!el,
modalitatea de citire a romanului este lsat la latitudinea bunului plac %i a bunului gust
al cititorilor&
Cele trei 5icionare sunt urmate de dou +pendice, )n care de alt!el se a!l concentrat )n
mare parte substana naraiunii& Caraiunea are o structur de !elul ppu%ilor ruse%ti, )n
care cri, epoci %i persona(e sunt coninute unele )ntr*altele, )ntr*un (oc de re!le0ii ce
#spaializeaz$ timpul sub !orma unui labirint& 5e observat matricea de D0D0D a acestei
construcii )n stil Matrio%:aE
<& e0ist trei epoci istorice, !iecare cu c"te trei persona(e principaleE
* epoca ,g"lcevei :7azare. din secolul IF, av"nd ca !iguri centrale pe trei
reprezentani ai celor trei religii invitate la disputE trimisul cre%tinilor C7iril,
trimisul islamic Ibn 6ora %i trimisul evreu Isaac 9angari& G0ist %i c"te un cronicar
pentru !iecare religie participant la ,g"lceava 67azar.&
* epoca secolului F;II, )n care +vram Hran:ovi, 9amuel Co7en %i Iusu! Masudi,
se viseaz reciproc %i cerceteaz ,c7estiunea :7azar., interesai mai ales de
istoria %i %tiina ,v"ntorilor de vise. :7azari, %i contribuie la alctuirea a
,Le0icon Cosri. 5icionarului lui 5aubmannus despre :7azari&
* )n secolul FF, trei cercettori, dr& +bu 6avi Muavi, dr& 5orot7ea 9c7ultz, dr&
Isa(lo 9u:, e0peri )n istoria ,c7estiunii :7azare., )ncearc, !iecare pe parcursul
unei traiectorii c7inuitoare s clari!ice ambiguitile privitoare la :7azari, inclusiv
<
P+;IJ, Milorad, Dicionarul Khazar roman-lexic n 100 000 de cuvinte, exemplar feminin, trad&
din lb& s"rb de Mariana -te!nescu, Cemira, Hucure%ti, <KKL, p& MN
M
misterul care a )ncon(urat problema e0istenei lor ca popor, )ns )ncercrilor lor le
pune capt o crim misterioas&
M& e0ist mai multe cri semni!icative ce se conin unele pe altele %i se misti!ic
reciprocE
* e0ist c"te trei cronicari ai ,g"lcevei :7azare., c"te unul pentru !iecare religie,
!iecare d"nd c"%tig de cauz propriei sale religii& +st!el, !iecare cronic de(a
prezint un grad mare de ambiguitate %i misti!icare&
* la s!"r%itul secolului F;II, 5aubmannus )ncearc s reuneasc toate sursele
privind c7estiunea :7azar )ntr*un singur volum, ,Le0icon Cosri., ce preia
contribuiile lui Hran:ovi, Co7en %i Masudi, )ns aceast carte are un destin
turbulent %i dramatic, ce o !ace distructiv Oe0ist un e0emplar otrvitP, %i o
distruge aproape complet&
* )n secolul FF cei trei savani conduc !iecare studii privind c7estiunea e0istenei
poprului :7azar, )ns asasinarea unuia dintre ei )n condiii misterioase !ace ca
reunirea tezelor s nu se produc&
* e0ist %i o !oarte misterioas carte :7azar, un 5icionar de ;ise, alctuit de
prinesa +te7, patroana sectei ;"ntorilor de ;ise :7azari %i de iubitul ei, cel mai
talentat ;"ntor, %i are o miz mistic %i meta!izic reconstituirea unui !ragment
din trupul #strmo%ului mistic$ +dam 6admon, v"n"nd urme ale trecerii sale prin
visele oamenilor& +cest volum este !undamentul mistic ce se a!l )n centrul
(ocului de ambiguiti %i misti!icri al at"tor cronici ce )ncearc s lmureasc
problema :7azarilor %i se a!und )n ambiguitate pe msura trecerii veacurilor&
Putem considera c acest unic volum uni!icator ce urmre%te reconstituirea unui
adevr poetic are ca pandant singurul alt volum unic ce conine toate sursele, din
cele trei veacuri, privind ,c7estiunea :7azar. %i urmre%te crearea unui adevr
poetic, anume c7iar volumul ,5icionarului 67azar. de Milorad Pavi&
D& Cu lipsit de importan, e0ist trei iaduri, islamic, ebraic %i cre%tin, din care se
ivesc trei persona(e, Ibn +:sani, Ci:on 9evast %i Gu!rosina Lu:arevi, ce (oac
rolul de a )npiedica recuperarea %i reconstituirea oricror date certe privind
:7azarii, %i )n acela%i timp de a )npiedica reconstituirea oricrui !ragment din
trupul lui +dam 6admon&
D
4n acest !el Pavi ese un roman cu un te0t ce d impresia de inepuizabil, %i virtual poate
!i o surs nesecat de citiri %i recitiri, !iind capabil s genereze un mod unic de lectur
pentru !iecare cititor& 4ns aceast construcie so!isticat, ludic %i spiritual este, )n
acela%i timp, un mod de mani!estare al unei bl"nde ironii din partea autorului su, dup
cum puncteaz scriitorul american 8obert Coover )n articolul su de recepie al
,5icionarului 67azar. din ,T7e CeQ Ior: Times Hoo: 8evieQ.E ,t7e dream 7unters
@&&&BQere essentiallR mRstical see:ers a!ter poetic trut7, t7e onlR :ind o! trut7 t7at survives
Mr& PavicSs gentle moc:erR& TistorR, sc7olars7ip, p7ilosop7R, religion, virtuallR all !orms
o! learning and remembering Oall SSdictionariesSSP are ridiculed, dissolved into t7e dream o!
t7e sleeping, primordial giant +dam*be!ore*+dam O+dam Cadmon, +dam 8u7aniP,
Q7ose bodR contains t7e universe and Q7o SSt7oug7t t7e QaR Qe dream&SS.
M
O,v"ntorii de
vise@AB erau )n mod esenial cauttori mistici ai adevrului poetic, singurul !el de adevr
care scap ironiei bl"nde a domnului Pavi& Istoria, %tiina, !iloso!ia, religia, e!ectiv toate
!ormele savante de )nvare %i amintire Otoate ,dicionarele.P sunt ridiculizate, dizolvate
)n visul gigantului primordial adormit, +dam*cel*de*dinainte*de*+dam O+dam Cadmon,
+dam 8u7aniP, al crui trup conine universal %i care ,g"ndea )n !elul )n care noi vism.
trad& meaP
Peisaj pictat n ceai&
Gste un roman care se propune sub modelul unui careu de cuvinte )ncruci%ate, ce
incit cititorul s )l #dezlege$ )n dou !eluri distincte& Gste !ormat dintr*o prim parte
numit Mic roman nocturn ce se prezint sub !orma unei naraiuni #tradiionale$, )n care
ar7itectul genial, dar ratat, +tanasi(e 8azin !ace o cltorie la Muntele +t7os, pentru a
dezlega enigma dispariiei tatlui su acolo, )n timpul celui de*al 5oilea 8zboi Mondial&
+ceast cltorie )l !ace s )%i reconsidere destinul %i atitudinea !a de via,
sc7imb"ndu*%i temperamentul solitar, introvertit, dispus la reverie steril Oidenti!icat ca
asemntor cu caracteristicile ordinului mona7al al idioritmicilorP )ntr*unul obiectiv,
concis, constructiv, e0travertit Oidenti!icat cu caracteristicile ordinului mona7al al
M
C??;G8, 8obert, He think the !a" !e dream, T7e CeQ Ior: Times Hoo: 8evieQ, Cov& MN, <KLL
=
cenobiilor, clugrilor #de ob%te$P, ceea ce )i aduce un succes !ulminant %i )l trans!orm
)ntr*un e0pert om de a!aceri milionar&
5up acest Mic roman nocturn urmeaz un #oman pentru iu$itorii de cuvinte
ncruci%ate, care const din alternarea unor capitole ce in de rezolvrile pe vertical& %i
orizontal&' +ceste dou alternative de lectur se adreseaz unor tipuri di!erite de cititoriE
cea pe orizontal& se adreseaz celor care opteaz pentru un stil mai #tradiional$, linear de
a citi, care urmresc mai degrab intriga, iar cea pe vertical& se adreseaz unor cititori
mai noncon!ormi%ti ce doresc s citeasc #de sus )n (os$, urmrind cu interes mai degrab
destinul persona(elor&
Partea launtrica a v'ntului sau (o!an despre )ero si *eandru&
+cest roman cu dou )nceputuri separate %i cu un s!"r%it virtual a!lat la mi(loc,
poate !i considerat ca av"nd, meta!oric, ori !orma unei clepsidre, ori este ca un (oc de
re!le0ii al unor oglinzi paralele& +cest roman preia ca interte0t povestea din mitologia
greac a iubirii dintre Tero %i Leandru, ce a mai stat la baza inspiraiei lui ?vidiu, dar %i a
lui C7ristop7er MarloQe Opoemul Hero %i (eandruP %i )"ron *poemul (o+odnica din
,$"doP& -n povetea +receac&, Leandru din +bRdos a zrit*o pe Tero, o t"nr
preoteas a +!roditei, )n timpul unei srbtori, %i cei doi s*au )ndrgostit unul de cellalt&
Pentru a*%i )nt"lni iubita, el trecea )n !iecare noapte )not Telespontul, cluzindu*se dup
o lumin din turnul ei& 4ntr*o noapte cu !urtun, lumina s*a stins %i Leandru s*a )necat&
C"nd Tero i*a vzut trupul pe rm, s*a aruncat din turn )n mare& 4n romanul lui Pavi, cei
doi )ndrgostii nu sunt separai numai de o mare, ci sunt desprii )n spaiu %i timpE
Leandru este un negustor din secolul F;II ce cltore%te )ntre Helgrad %i Constantinopol,
%i este ucis )n timpul unei btlii, iar Tero este o student )n c7imie din Helgradul anilor
$MN*$DN ce este ucis de un iubit gelos& Cartea poate !i citit pornind !ie de la captul
#Tero$, !ie de la captul #Leandru$, iar la mi(loc e0ist o pagin goal ce poate semni!ica
Moartea, Cimicul, dar %i re)nt"lnirea )ndrgostiilor )n planul mitului %i poeziei&
+lti!a iu,ire la -ari.rad. /ndreptar de .hicit&
2n roman )n care scriitorul nu se ridic la )nlimea #(ocului$ propus cititorului,
deoarece so!isticarea %i )ndrzneala structural nu sunt susinute de o naraiune %i un
>
subiect su!icient de puternice& Gste un roman )mprit )n MM de capitole sau ,c7ei., !iecare
,c7eie. propun"ndu*%i s stabileasc o coresponden cu o carte din seria de MM ale Marii
+rcane din Tarot& 'iecare c7eie*capitol este !rumos lucrat, )n acela%i stil liric, dens*
meta!oric al lui Pavi, )ns naraiunea ca #)ntreg$ e%ueaz prin lipsa de coeziune, lipsit de
un subiect sau o idee cu su!icient putere uni!icatoare Oputem aminti de ,5icionarul
67azar., unde amalgamarea de tipul #ppu%ilor ruse%ti$ a epocilor %i crilor avea un
substrat legendar %i mistic uni!icatorP& 8ivalitatea dintre !amiliile Tenec:i %i ?pu(i,
povestea de dragoste dintre 9o!ron(ie ?pu(i %i Uerisena Tenec:i, rivalitatea dintre
9o!ron(ie %i tatl su, nu sunt subiecte su!icient de puternice pentru a susine ambiia
structural a crii&
5ac celelalte romane urmau )ntr*o oarecare msur un set de reguli, acest roman se
bazeaz )n mare parte pe un (oc al 7azardului cititorul poate !olosi modalitile de
etalare %i interpretrile crilor de tarot o!erite la s!"r%it pentru a construi, propriu zis a
,g7ici. subiectul %i aciunea romanului&
II. Jocuri de lectur
+ceast #inventariere$ a tipurilor de construcie*(oc propuse de Pavi, arat,
dincolo de structurile inovative %i inventivitatea !ormal ce )%i propun ,s aboleasc
noiunile de s!"r%it %i )nceput. ale romanelor sale, dup cum se e0prima scriitorul s"rb
)ntr*un interviu
D
, arat %i dorina complementar, ce decurge !iresc din originalitatea
!ormal, de a inova actul lecturii& 4n acela%i interviu, dar %i )ntr*un capitol din ,Peisa(
pictat )n ceai., scriitorul s"rb identi!ic, ca motivaie unic pentru #lupta$ sa literar cu
noiunile de s!"r%it %i )nceput )n scriere %i lectur, o ne)mpcare cu condiia uman
dependent de cronologie %i trind cu certitudinea unui s!r%itE
,T&LE 9uprimm noiunea clasic de )nceput %i s!"r%it atunci c"nd avem mai mult de un
)nceput %i mai mult dec"t un singur s!"r%itV
M&PE C7iar dac nu le suprimm, le eliberm, %i ne eliberm pe noi )n%ine )mpreun cu
ele&
T&LE Credei c e0ist un singur s!"r%it pentru !iecare )nceputV
D
L+LL+9, T7anassis, , .onveration !ith Milorad /avi0, 7ttpE//QQQ&dal:eRarc7ive&com Otrad& meaP
W
M&PE Cu, asta nu este adevrat&
T&LE -i totu%i spunem ca orice se na%te, trebuie s %i moar&
M&PE G0act& 5ar din moment ce )n viaa mea nu pot s evit aceast rut cu sens unic,
)ncerc cel puin s o evit )n romanele mele, pe c"t )mi e posibil&.
=
4n ,Peisa( pictat )n ceai. )nt"lnim aceea%i (usti!icare, ca sa zicem a%a, meta!izic, a
dorinei de a sparge #tipicul$ scrierii %i lecturiiE ,pentru c oricare mod de a citi o carte
care merge contrar albiei vremii ce ne trage ctre moarte este o strdanie zadarnic, dar o
strdanie onest de a te )mpotrivi destinului ne)nduplecat, mcar )n literatur dac nu )n
realitate&.
>
&
+cest roman o!er de alt!el citiorului dou opiuni de lectur care s se
potriveasc modului )n care acesta se re!er la timpE e0ist opiunea citirii pe 1ertical&,
pentru non*con!ormi%ti, cei care doresc s citeasc ,a%a cum cade apa ploii. %i s
urmreasc )n primul r"nd destinele eroilor& -i e0ist %i varianta de lectur pe 2rizontal&,
pentru cititorii care ,opteaz pentru modul tradiional de a citi, pentru strada cu sens unic,
cititorul care a decis s alunece p"n la moarte pe drumul cel mai scurt %i !r a i se
opune.
W
, a%adar o lectur ,a%a cum merge o ap., ce urmre%te cu precdere intriga
povestirii&
Pe l"ng !aptul c o!er aceste opiuni de lectur, Pavi sc7ieaz, )n ,Peisa( pictat
)n ceai. %i dou portrete de cititor, dou sc7ie ce in de psi7ologia cititorului, care se
coreleaz )n interiorul romanului cu individualitatea !iecrui ordin at7onit prezentat )n
carte * idioritmicii Oclugrii solitariP %i cenobiii Oclugrii de ob%teP * dar %i cu
personalitatea persona(ului +tanasi(e 8azin, ce a trecut, pe traiectoria destinului su, de la
atitudinea #idioritmic$ la cea #cenobit$&
Prima variant, cea 1ertical& de dezlegare, se adreseaz cititorilor care, asemenea
clugrilor idioritimici, sunt prin e0celen solitari, introvertii, non*con!ormi%ti, )nclinai
=
Ide!
0
P+;IJ, Milorad, /eia3 pictat n ceai, trad& din lb& s"rb de Mariana -te!nescu, 2nivers, Hucure%ti, MNNN
pp& <X>
>
W
,X Idem pp& <XL
X
spre reverie, iubitorii unei anumite nedeterminri %i ambiguiti, crora ,mai degrab le
plac cuvintele dec"t dezlegrile cuvintelor )ncruci%ate.
X
& +ce%tia resping modul organizat
de a citi, de a #dezlega cuvinte )ncruci%ate$, deoarece )%i pun problema dac nu cumva
,atunci c"nd r"nduim !rumos cuvintele )n careul cuvintelor )ncruci%ate nu pierdem din
vedere )nse%i cuvinteleV ?are din toat truda asta de a v pune )n ordine )n via nu
pierdei din vedere )ns%i lumeaV.
L
+ce%tia sunt citiori care sunt ateni %i sensibili la
ambiguitatea poetic %i miza estetic a romanului, pe care ast!el o pot citi apel"nd %i la
7azard, ,d)nd cu zarul, la ce numr cade, la unu sau %ase.& Pentru un ast!el de cititor,
lectura ludic se prezint ca o opiune pentru (ocurile de tip solitaire, din care cuvintele
)ncruci%ate !ac parte, sau un (oc al 7azardului, ce le o!er satis!acii de nivel estetic %i
!ilozo!ic, e0cluz"nd competitivitatea, !ie c este competitivitatea cititor*autor ori cea
dintre cititori ce )%i discut #per!ormanele$ de lectur&
;arianta complementar, cea a dezlegrii pe 2rizontal&, se adreseaz cititorilor
care, asemenea clugrilor #de ob%te$ sau cenobii, sunt metodici, riguro%i, au o atitudine
constructiv, iubitori de ordineE ,Gi sunt cei care mai degrab pre!er ordinea dezlegrii
unui careu dec"t cuv"ntul dezlegat din careu& Gi sunt cei care vor r"ndui %i vor trasa viaa
lor %i a altora, c"t %i a lumii, )ngrmdind*o )n ptrate !r a se sinc7isi ce anume )nc7ide
un patrulater& ?ri dac patrulaterul poate primi tot& Gi %i aici vor merge dup reguli
stricte@&&&B.
K
& 5e%i se simte )n tonul autorului o not de dezaprobare pentru ace%ti cititori
riguro%i, #tradiionali%ti$, care au ,decis s alunece p"n la moarte pe drumul cel mai scurt
%i !r a i se opune. %i crora li se poate repro%a o anumit lips de !antezie ludic,
acestora le accept privilegiul %i satis!acia ordinii pe care sunt capabili s o impunE ,-i
drept rsplat vor obine ordinea de!initiv %i indiscutabil a cititului %i a dezlegrilor @&&&B
5e dup cuvintele dezlegate vom da de taina unei lumi solid r"nduite, dup care t"n(im
de at"ta vreme& ?are nu este )nc"nttor !aptul c tu, unul dintre dezlegtorii de cuvinte
)ncruci%ate, caui s r"nduie%ti o lume, c7iar a altuia, dac pe a ta n*ai cumV Mcar viaa
mea %i cartea mea dac a voastr nu v e la )ndem"n, ori v distrage viaa&.
<N
&
X
L
Ibidem, pp <XK
K
Ibidem, pp& <LN
<N
Ibidem pp& <LN <L<
L
Gste interesant cum acest tip de cititor #e0travertit$ poate introduce )n actul
lecturii, solitar prin de!iniie, aspecte de competitivitate %i cooperare& +%a cum puncteaz
Matei Clinescu )n capitolul despre Uocurile Lecturii din ,+ citi, a reciti., unora dintre
cititori perspectiva ludic a lecturii le poate !i stimulat anga("ndu*se )n lectur ca ,)ntr*
un (oc pe (umtate cooperant, pe (umtate competitiv, )n care cititorul accept, )n esen,
problema pus de autor, dar se strduie%te s gseasc ung7iuri mai bune, mai !ine %i mai
convingtoare din care s*o atace&.
<<
Invitaia lui Pavi adresat cititorilor riguro%i de a
#r"ndui$ cartea sa )ntr*o ordine ,de!initiv %i indiscutabil a cititului %i a dezlegrilor.
poate !i considerat ca un e0emplu al acelui aspect al competitivitii autor*lector la care
Matei Clinescu se re!ereaE ,ideea c interpreii pot sau ar trebui s interpreteze operele
cu mai mult ptrundere dec"t )n%i%i autorii acestora vine )n )nt"mpinarea unui model
strategic competitiv de 7ermeneutic, c7iar dac c7estiunile aici implicate nu sunt numai
ingurvernabil de comple0e, ci %i adesea indecidabile %i parado0ale&.
<M

Pe l"ng anga(area )ntr*un (oc competitiv cu )nsu%i autorul, ne putem imagina c
acest tip de cititor #cenobit$, #e0travertit$, se va anga(a )ntr*un parteneriat sau )ntr*o
competiie cu ali cititori*(uctori& 4l putem vedea ca lu"nd contact sau !orm"nd o
comunitate de cititori ai acestui roman sau ai operei lui Milorad Pavi, deoarece ,c)nd are
de*a !ace cu o enigm literar, un lector ludic ra!inat nu poate s nu se g"ndeasc la
modul cum s*ar descurca ali cititori c)t de ingenios, c)t de e!icace, c)t de satis!ctor&.
<D
Totodat, ,ideea de convenie Oca principiu de comportare mutual acceptat de membrii
unei comunitiP poate servi drept baz pentru conceperea diverselor activiti sociale
printre care scrisul %i cititul )n termenii (ocurilor de coordonare& Toma Pavel propune o
ast!el de interpretare )n 4ictional 5orld
16
7@&&&B ,orizontul de a%teptare )n cadrul cruia
opereaz scriitorii %i publicul lor poate !i vzut ca !undal al di!eritelor (ocuri de
coordonare care presupun o cooperare tacit )ntre membrii comunitii literare.
<>
&
<<
12*I3451+6 Matei6 A citi, a reciti. Ctre o poetic a (re)lecturii, trad. din l,. en.lez de 7ir.il
5tanciu6 Poliro!6 8ucureti6 9%%: pp. $00
<M
Idem pp& <WD*<W=
<D
Ibidem pp&<WL
<=
Ibidem pp& <WL
<>
P;74*6 <o!a6 Lumi ficionale6 trad. de Maria Mociorni6 Minerva =8P<>6 8ucureti6 $??9, pp.
120
K
5e notat c %i la !inalul ,5icionarului 67azar. apare un )ndemn al autorului ctre
cititor de a #trage !oloase$ de natur social %i, de ce nu, amoroase, din lectura romanului&
Gl )%i motiveaz publicarea unui #e0emplar !eminin$ %i a unui #e0emplar masculin$ al
romanului printr*un alt apel la un (oc, de data aceasta social, cu valene sentimentale& Gl
incit cititorii %i cititoarele s ias din solitudinea lecturii la un !el de #blind date$, cu
scopul de a compara variantele romanului& 4n scenariul su idealOizatP, o cititoare ideal %i
un cititor ideal se )nt"lnesc %i se )ndrgostesc&
9e cuvine s discutm %i alte aspecte legate de c7estiunea motivaiei cititorului&
Matei Clinescu subliniaz c problema motivaiei cititorului este unul din punctele ce
trebuie )n mod necesar c"t mai bine clari!icate pentru a putea avea )n vedere des!%urarea
lecturii ca (ocE ,Premisa mea este c lectura poate !i considerat un (oc !oarte comple0, )n
care caz problema motivaiei comport o soluie simpl, )n termenii conceptului de
rsplat, luat din teoria (ocurilor&@&&&B lectura unui te0t de oarecare lungime nu este
niciodat un (oc continuu, ci mai multe (ocuri simultane %i succesive, )mpletite, adesea
!ragmentare, !iecare cu matricea lui de potenial rsplat&.
<W

4n aceste matrice de #potenial rsplat$ putem aduga satis!aciile pe care un
cititor atent, ra!inat, #per!ormant$ le poate e0trage din procesul de a #desci!ra$ )ncrctura
de enigmistic %i a savura comple0itatea labirintic a scenariilor romane%ti& Te0tele lui
Pavi au o mare valoare stimulativ a detaliilor )n acela%i timp pe l"ng nivelul #macro$
al structruii romanului, detaliile %i subtilitile lumilor sale !icionale, !rumuseea %i
)ncrctura meta!oric de o !actur special a scriiturii, (ocurile de misti!icri %i
ambiguiti, dar %i )ncrctura simbolic, mistic %i !ilozo!ic a subiectelor sunt
caracteristici ale romanelor sale care le trans!orm )n (ocuri spirituale cu o mare valoare
estetic& +ici poate interveni %i acea ,speran euristic. pe care i*o pot trezi cititorului
aceste romane, care poate avea ca int o descoperire inedit sau o asociaie de idei care
s !urnizeze c7eia ctre )nelegerea unei probleme personale, sau, de ce nu, s declan%eze
o atitudine creatoareE ,un alt element care contribuie )n mod direct la plcerea de a te (uca
)n timpul lecturii Omai ales c"nd cititorul/(uctor nu este numai !oarte inteligent %i
priceput, ci se %i a!l )ntr*o predispoziie bun, amestec de independen de g"ndire,
curiozitate, a%teptare, generozitate %i creativitateP pe care*l vom numi ,speran euristic.
<W
Ibidem Matei Clinescu, , citi, a reciti, pp& <WD
<N
sau sperana de a !ace o descoperire& Cititorii pot nd(dui c ceva dintr*un act particular
de lectur des!%urat )n condiiile optime amintite mai sus i*ar putea conduce spre o
descoperire independent )n domeniul lor de cercetare sau de interes, c un detaliu
neprevzut sau o asociaie de idei le*ar putea !urniza c7eia unei probleme doar indirect
legate de subiectul tratat )n te0tul percurs& +ceast speran euristic )nseamn, desigur,
mai mult dec"t o descoperire accidentalY ea este o stare de vivacitate creatoare %i c7iar
dac F nu !ace nici o descoperire speci!ic independent ca urmare a lecturii unui te0t
anume, starea aceasta, ampli!icat de calitatea )nalt a (ocului propus de te0t, are o mare
valoare )n )ntrirea )ncrederii de sine a cititorului %i a ,voinei de a crea. a acestuia& +cest
tip de con%tiin de sine creatoare duce )n mod natural la scris&.
<X

Trebuie menionat %i gradul mare re*lizibilitate al romanelor lui Milorad Pavi,
acestea o!erind un mare numr de posibiliti de lectur %i re*lectur& G0ist variante
in!inite de a citi ,5icionarul 67azar., !iecare cititor construindu*%i un pattern propriu de
lectur, %i toate romanele scriitorului s"rb au caracteristica de a putea !i recitite )ntr*un
mod di!erit ele o!er un numr mare, dac nu virtual in!init, de posibiliti %i opiuni de
lectur&
<X
Ibidem Ibidem Matei Clinescu, , citi, a reciti pp& <>>*<>W
<<
Hibliogra!ie primarE
P+;IJ, Milorad, Dicionarul Khazar roman-lexic n 100 000 de cuvinte, exemplar
feminin, trad& din lb& s"rb de Mariana -te!nescu, Cemira, Hucure%ti, <KKL
P+;IJ, Milorad, /eia3 pictat n ceai, trad& din lb& s"rb de Mariana -te!nescu, 2nivers,
Hucure%ti, MNNN
P+;IJ, Milorad, 8ltima iu$ire la 9ari+rad' -ndreptar de +hicit, trad& din lb& s"rb de
Mariana -te!nescu, Paralela =>, Pite%ti, MNNW
P+;IJ, Milorad, /artea launtrica a v:ntului au #oman depre Hero i (eandru, trad&
din lb& s"rb de Mariana -te!nescu, Paralela =>, Pite%ti, MNNL
@@@.Ahazars.co!BenB
C??;G8, 8obert, He think the !a" !e dream, T7e CeQ Ior: Times Hoo: 8evieQ,
Cov& MN, <KLL
L+LL+9, T7anassis, , .onveration !ith Milorad /avi0, 7ttpE//QQQ&dal:eRarc7ive&com
8i,lio.raCie secundarD
BORGE, !or"e Lui#, Gr$ina potecilor ce #e %ifurc, n vol. Opere &ol. 1, +nivers6
8ucureti6 $???
12*I3451+6 Matei6 A citi, a reciti. Ctre o poetic a (re)lecturii, trad. din l,.
en.lez de 7ir.il 5tanciu6 Poliro!6 8ucureti6 9%%:
12*I3451+6 Matei6 Cinci fee ale mo$ernitii, trad. de <atiana Ptrulescu i (adu
-urcanu6 +nivers6 8ucureti6 $??0
)E1K46 Fustav (enG6 'anieri#mul (n literatur. Alc)imie a lim%ii *i art
com%inatorie e#oteric6 trad. de )erta 5puhn6 +nivers6 8ucureti $?::
P;74*6 <o!a6 G+n$irea romanului6 trad. de Mihaela Manca6 )u!anitas6
8ucureti6 9%%H
P;74*6 <o!a6 Lumi ficionale6 trad. de Maria Mociorni6 Minerva =8P<>6
8ucureti6 $??9
<M
<D