Bufnita

Bufnița este o denumire comună pentru păsările răpitoare de noapte din ordinul
strigiforme, care cuprinde cucuvelele, huhurezii, strigile și alte păsări răpitoare de
noapte. Au un zbor silențios și un colorit protector, de obicei brun, ceea ce le
ajută la prinderea insectelor, a păsărilor și a mamiferelor mici. În repaus corpul lor
are o poziție verticală. Bufnițele au ochi globuloși așezați frontal, cioc puternic,
încovoiat, văz și auz foarte bine dezvoltate. Degetele sunt scurte, prevăzute cu
gheare lungi, ascuțite și încovoiate. Au o lungime de 13-70 cm, în funcție de
specie. Penele formează discuri faciale sau smocuri în jurul urechilor, fapt care le
ajută să localizeze prada cu mare precizie prin reflectarea sunetului spre urechi.
Ochii nu sunt mobili, ci fixați în orbite, în schimb își pot roti capul cu 180° . Se
hrănesc cu rozătoare sau insecte, pe care le vânează noaptea sau în crepuscul și
pe care le înghit de obicei întregi. Cele mai mari atacă păsări și iepuri. Resturile de
la hrană sunt eliminate sub formă de cocoloașe, ingluviile. Cuibăresc în scorburi,
cuiburi vechi ale altor păsări, vizuini, găuri în maluri, fisuri în stânci, iar unele în
mediul antropic, în preajma hambarelor, silozurilor, în cimitire etc. Ponta constă
din 2-10 ouă albe și rotunde. Puii sunt nidicoli, acoperiți de regulă la ieșirea din ou
cu un puf des. Sunt păsări folositoare, deoarece consumă rozătoare și insecte
dăunătoare. Bufnițele sunt răspândite pe întreaga suprafață a pământului, mai
puțin în Antarctica. În România au fost semnalate 12 specii de bufnițe.