În acest referat, ne-am decis să prezentăm 10 curiozități despre comunitatea

musulmană. Scopul este de a cunoaște mai bine specificul musulmanilor

români.

1. În România, 0,3% din populația țării este de confesiune islamică. Suntem
printre țările europene cu cei mai puțini musulmani, alături de state ca
Estonia, Cehia, Finlanda, Ungaria, Islanda, Letonia, Lituania, Republica
Moldova, Polonia, Portugalia și Slovacia. În toate aceste state, procentul de
musulmani din totalul populației nu depășește 1%. Transformând acest 0,3%
în cifre exacte, asta înseamnă că în România trăiesc 67.566 de musulmani.

2. Cei mai mulți dintre musulmanii din România sunt sunniți. Sunnismul este
curentul majoritar al islamului. La nivel mondială, între 85 și 90% dintre
musulmani sunt sunniți. Restul sunt șiiți. În credința lor, sunniții se bazează
pe 4 izvoare. Coranul este referința principală, însă, pentru cazurile
neevocate în mod direct în Coran, sunniți folosesc ca referință faptele
profetului Mahomed, apoi consensul jurisconsulților musulmani și deducția
juridică (așa-numita Qivas). Mai trebuie spus că sunniți nu au cler. Imamul
nu este un preot, ci un membru al comunității, care conduce rugăciunea,
arată enciclopedia online.

Separarea celor două grupuri (sunniți și șiiți) a avut loc după moartea
profetului Mohamed. Majoritatea credea că succesorul de drept este socrul şi
prietenul apropiat al acestuia, Abu Bakr, dar un mic grup considera că
succesorul profetului ar fi trebuit să fie Ali ibn Abi Talib, vărul, ginerele şi tatăl
nepoţilor săi. Sunniţii şi-au văzut visul împlinit, Abu Bakr devenind primul
calif musulman şi succesorul profetului. Diviziunea a evoluat apoi într-o
adevărată mişcare religioasă. Aşadar, una dintre cele mai importante
diferenţe între şiiţi şi sunniţi este faptul că şiiţi îl susţin pe Ali, pe care sunniţii
nu-l recunosc ca fiind adevăratul succesor al profetului.

Coranul este referință atât pentru sunniți, cât și pentru șiiți.Totuși, în privința
ritualurilor, sunniţii se bazează în principal pe Sunnah, înscrisuri ale
învăţăturilor şi sfaturilor profetului Mohamed care le dictează acţiunile. Şiiţii
se bazează mai mult pe ayatollahi, pe care îi văd ca un semn al lui Dumnezeu
pe pământ.

3. Județul românesc cu cei mai mulți musulmani este Constanța, unde trăiesc
circa 85% dintre musulmanii din România. Următorul în top este județul
Tulcea, unde se află alte 12 procente. Restul de musulmani locuiesc în orașe
ca București, Brăila, Călărași, Galați, Giurgiu, Drobeta-Turnu Severin. Etnic,
cei mai mulți sunt tătari, urmați de turci, albanezi, rromi musulmani și
imigranți din Orientul Mijlociu.

4. În România se află circa 80 de moschei. Una dintre cele mai frumoase este
Marea Moschee din Constanța, cunoscută și drept Moscheea Carol. Ea a fost
ridicată între 1910 și 1913, la ordinul lui Carol I, în semn de apreciere pentru
comunitate musulmană constănțeană.

Potrivit Legii Cultelor, musulmanii din România sunt reprezentați de

Muftiyatul Cultului Musulman din România. Muftiul Iusuf Murat a declarat că
ridicarea unei moschei de mari dimensiuni la București este o prioritate
pentru cultul musulman din România. Motivul invocat de Murat este că 90%
dintre cele peste 17 moschei care există în capitală NU sunt autorizate de
Muftialul Cultului Musulman sau de Secretariatul General pentru Culte.
Potrivit muftiului Murat, nu se știe ce se predică în aceste moschei în care vin
“numai predicatori care au făcut probleme”, o parte dintre ei fiind chiar
expulzați.

Întrebat de ce planul prevede ca moscheea să se întindă pe o suprafață mare

de teren, circa 11.000 de metri, Iusuf Murat a replicat că „intenția noastră
este de a-i uni pe toți musulmanii și de a oficia aceste activități religioase la
vedere”. „Cetățenii Bucureștiului ar trebui să aibă o temere acum, nu peste 3
ani când se va finaliza acel lăcaș de cult”, a completat el.

Terenul de peste 11.000 mp situat în Bulevardul Expozitiei, aproape de

centrul comercial Romexpo, a fost dat în folosință pe o perioadă 49 de ani
către Muftiatul Cultului Musulman din Romania pentru construirea unui
complex de clădiri de interes public, după cum se arată în Hotărârea de
Guvern nr. 372/2015.

5. Musulmanii din Constanța, care constituie circa 6% din întreaga populație

a acestui județ, sunt reprezentați și în Parlament, de Uniunea Democrată a
Tătarilor Turco-Musulmani din România.

6. O povestea interesantă este cea a comunității de musulmani de pe insula

Ada Kaleh. Insula – enclavă otomană care a ajuns să facă parte apoi din
Austro-Ungaria – a fost atribuită României în 1923. Insula a fost evacuată și
inundată în 1968, în urma construirii hidrocentralei Porțile de Fier. Comuniștii
le-au spus localnicilor că pot să se așeze oriunde în țară sau pot emigra în
Turcia.

Bazarul din Ada Kaleh. Foto: Wikimedia Commons

În Marea Moschee din Constanța, despre care vorbeam mai sus, se află un
faimos covor oriental, care provinde tocmai din insula Ada Kaleh, având o
vechime de peste 200 de ani. Covorul gigant (măsoară circa 144 mp și
cântărește circa 490 de kilograme) a fost lucrat la mână în centrul de
artizanat turc Hereke și a fost proprietatea sultanului Abdul Hamid.

7. Istoric, primii musulmani care au apărut pe teritoriul României au fost

dintre pecenegi și cumani. Spunem „dintre” deoarece majoritatea acestor
migratori erau creștini, însă minoritatea musulmană era bine conturată în
cadrul acestor popoare. În 1171, regii maghiari au permis pecenegilor să
rămână în regat, inclusiv în Transilvania, iar cumanii li s-au alăturat la scurt
timp.

Un val mare de musulmani ajuns în România e reprezentat de tătarii crimeeni

și Nogay, care s-au stabilit pe teritoriul ocupat în prezent de județul Tulcea,
îndeosebi în apropierea orașelor Babadag și Isaccea. În Dobrogea, chiar au
fost create două Principate Dunărene. Totuși, trupele rusești i-au alungat pe
tătari din aceste zone în timpul războiului ruso-turc din 1877-1878. Guvernul
Ion Brătianu a luat măsuri, după război, extinzând drepturile civile și pentru
non-creștini.

Comunismul a fost o perioadă în care comunitatea musulmană s-a lovit de

represalii, cum s-a întâmplat cu întreaga suflare religioasă, inclusiv cea
ortodoxă.

8. După atentatele din Franța, cele mai grave atacuri din istoria post-belică a
acestui stat, Cultul Musulman din România a declarat că autorii atacurilor nu
sunt adevărați musulmani, ci adepți ai unei „credințe false”. Argumentul
folosit de muftiul Iusuf Murat a fost că islamul interzice ferm uciderea oricărui
suflet.

Cazul elevului din Craiova, mânat de simpatie pentru ISIS și cu

comportament de jihadist în devenire, a adus o altă pagubă de imagine
comunității musulmane din România.

Un articol de opinie de pe , bazat însă pe studii, arată totuși că judecarea

religioasă a acestui caz poate fi una greșită. „La prima vedere am spune că
de vină este religia, ori un sistem de idei religioase violente. Că ea l-a spalat
pe creier și l-a făcut să fie neghină umană. Dar nu toți oamenii religioși sunt
spălați pe creier, și nu toți musulmanii vor să se arunce în aer. Care e
elementul care face diferența? Într-unul din numerele recente ale Scientific
American au apărut câteva interviuri cu sociologi și psihologi ce se ocupă de
fenomenul tinerilor convertiți și radicalizați.

O idee se desprinde clar: nu religia e punctul de plecare, ci marginalizarea

socială. Extremismul belicos găsește teren fertil în închisori. Majoritatea – dar
nu toți – celor care o iau razna vin din medii sărace, sunt șomeri și au
educație precară”.

9. Turistic, vă recomandăm să vizitați două clădiri extrem de interesante,

reprezentative pentru cultul musulman, ambele din Dobrogea. Primul este cel
mai vechi lăcaș musulman rămas în picioare în țara noastră, Esmahan Sultan,
din Mangalia.