Ruşine naţională!

Gările dintre Piteşti şi Curtea de Argeş, pe unde va trece Trenul

Regal cu sicriul Regelui Mihai, sunt închise şi lăsate în paragină

Casa Regală a modificat programul funeraliilor Regelui Mihai I al României.

Sicriul cu corpul neînsuflețit al Majestății Sale va fi transportat, sâmbătă,
16 decembrie, cu Trenul Regal, de la Bucureşti la Curtea de Argeş.

Din păcate, toate gările de pe aşa numitul “Traseu regal Piteşti – Curtea
de Argeş” sunt cu lacătul pe ele, iar peroanele pline de buruieni.

Odinioară o mândrie naţională, linia de cale ferată Piteşti – Curtea de

Argeş, cu o vechime de peste 115 ani, a ajuns un dezastru.
Probabil că atunci când a inaugurat linia de cale ferată, în toamna anului
1899, fostul Rege Carol I nu şi-ar fi imaginat că, peste 115 ani, cele patru
gări-monument istoric vor fi închise.

În toamna anului 1899, după inaugurarea liniei Piteşti – Curtea de Argeş,

construită sub conducerea eminentului inginer, inspector general Elie
Radu, au fost date în exploatare clădirile staţiilor de cale ferată dintre cele
două oraşe, Bascov, Merişani, Băiculeşti şi Curtea de Argeş, a căror
concepţie arhitecturală şi tehnică aparţine aceluiaşi inginer-părinte al
arhitecturii feroviare româneşti, Elie Radu (1853 – 1931).

La Bascov, timpul s-a oprit în loc

Deşi are peste 115 ani vechime, faţada se menţine foarte bine, însă
ramele de la geamuri sunt totuşi o dovadă că aici nu s-a mai investit de
mult timp. Sursa de apă de pe peron nu mai curge, iar timpul parcă s-a
oprit în loc.

La Merişani întâlnim tot o clădirea pustie, iar oamenii au furat

sobele
Gara din Merişani, o altă clădire superbă. Aici nu mai opreşte niciun tren,
de câţiva ani. Două antene parabolice fixate la etaj îţi dau iluzia prezenţei
umane, însă e doar o alarmă falsă. Clădirea e pustie, iar oamenii au furat
sobele dinăuntru, dar şi alte lucruri.

În gara din Băiculeşti lacătele şi grilajele au pus stăpânire pe

clădire

Gara Băiculeşti şi ea o încântare arhitectonică; din păcate încă o gară

superbă, conservată foarte bine, de care autorităţilor nu le mai pasă. Nici
aici nu mai „locuieşte” nimeni din 2010, iar lacătele şi grilajele au pus
stăpânire pe gară. Ai sentimentul că te afli pe un traseu cu gări –
fantomă.

„Perla coroanei” – sau a traseului – rămâne gara din Curtea de Argeş.

Gara datează din 27 noiembrie 1898, când a avut loc şi punerea în
circulaţie a căii ferate Piteşti – Curtea de Argeş, în lungime de 38,4
kilometri, investiţia ridicându-se la 7.887.846 lei aur, potrivit
documentelor vremii.

Chiar şi acum i se mai spune „Gara Regală”, pentru că toţi regii

înmormântaţi la Mănăstirea Curtea de Argeş au fost aduşi cu trenul. Cu o
arhitectură pur şi simplu magnifică, împodobită cu elemente decorative ce
te duc cu gândul la palatele din Andaluzia, şi gara Curtea de Argeş ar fi
meritat o soartă mult mai bună. Din păcate, tencuiala de pe pereţi este în
multe locuri căzută, plouă prin acoperiș, ceasul Paul Garnier amplasat pe
fațada dinspre peroane, asemănător celui din Gara Centrala din Paris, nu
mai funcționează, iar maiestuosul candelabru de cristal, care lumina sala
de așteptare, încăpere în care se ţineau odinioară cele mai frumoase baluri
ale acelor vremuri, a fost dus la Craiova, gara pierzând astfel un element
decorativ excepţional, o mărturie a unei epoci unice în istoria ţării, cea a
Regalității.

Asta va întâlni Majestatea Sa pe ultimul său drum spre Curtea de

Argeş.