S T R AT E G I E D E P R O M O VA R E T U R I S T I C Ă

BRĂILA
HRUBELE BRĂILEI
 

Olaru Alex Ștefan

I.M.I.T, Grupa 2
 Istorie
Orașul a fost ocupat de către turci între anii 1538 și 1540, iar începând cu
anul 1554 până în anul 1829 a purtat numele de Ibrail. Brăila cunoaște o
dezvoltare uriașă la începutul secolului XX, reprezentând un important port
de intrare- ieșire a mărfurilor din România. Încă din secolul XIX însă orașul
a cunoscut însemnate schimbări precum pavaj și felinare pe străzi, farmacii,
stație meteo, apariția parcului Belvedere, înființarea unor tipografii, a unui
teatru și construirea căilor ferate și a unor fabrici.

Cetatea Brăilei a fost construită de turci în octombrie 1540, în perimetrul

cuprins astăzi între străzile Cetăţii, Citadelei, Cazărmii şi Militară, pe
suprafaţa aflată la nord de Grădina Mare şi Vadul Schelei şi până la
Bulevardul Cuza, aici fiind perimetrul unde se presupune că se întindea
reţeaua de hrube.
Cetatea a fost dărâmată, rasă de pe suprafaţa pământului, de ruşi, după
Pacea de la Adrianopol (1829).

Singurele mărturii care amintesc de cetatea Brăilei construită de turci sunt

doar amenajările aflate sub nivelul de calcare, al anului 1828, respectiv
reţeaua de hrube, două fântâni şi Pulberăria.
Legendele locului spun că turcii puteau străbate hrubele călare,
atât de spaţioase erau aceste galerii, traseul pornind de la ultima
fortificaţie, respectiv de la Citadelă - zona de nord a Grădinii
Mari, până la ultimul zid de apărare către Bulevardul Cuza de
astăzi, unde se aflau cele nouă bastioane, amplasamentele
tunurilor din Garnizoana Brăila. Hrubele au avut două roluri
principale: unul de depozitare de produse şi celălalt cu caracter
strategico-militar, asigurând comunicarea între fosta Citadelă,
situată în zona Grădina Mare - Bulevardul Panait Istrati -
Bulevardul Al.I.Cuza - Faleza Dunării şi fortificaţiile exterioare
ale cetăţii.
În urmă cu cinci ani, Primăria Brăila a adus o echipă de specialiști care să scaneze cu
sonarele traseele hrubelor din zona Grădinii Publice, dar acea tentativă a eșuat.
Municipalitatea nu a abandonat însă operaţiunea de detectare cu aparatură
profesionistă a traseelor rețelei de hrube, al cărei potenţial turistic ar urma să fie pus
în valoare în cadrul unui proiect cu finanțare europeană. Deocamdată sunt cunoscute
98 de hrube. În urmă cu câțiva ani, edilii au lansat acțiunea „Rebranding Brăila“, în
cadrul căreia promiteau „introducerea unor hrube, din cele 98 existente, într-un
circuit turistic și comercial“. Până acum, nu s-a făcut nimic concret pentru punerea
lor în valoare.
 Consider că reabilitarea acestora ar reprezenta o investiție majoră pentru viitorul turistic al
Brăilei, în condițiile în care obiectivile curente își pierd din valoare datorită lipsei investițiilor.
Transformarea și recunoașterea acestora din punct de vedere național ca și obiectiv cu o mare
importanță istorică , le-ar transforma rapid într-un punct de atracție de top, poate chiar și din
punct de vedere european, ceea ce ar genera în viitor destule fonduri și pentru celelalte puncte de
atracții. Un simplu tur încadrat între 20-30 de minute , alături de un ghid bine pregătit ar fi mai
mult decât suficient să atragă masele de oameni, întrucât nu este nevoie de prea multă pregătire,
căci tunelurile și-ar spune singure povestea dacă ar avea această șansă.

Strategie