(Anexa 1) FIȘĂ DE LUCRU – ADVERBUL – clasa a VI-a

1. Privește imaginea alăturată și citește biletul pe care Alina i l-a lăsat mamei sale. Grupează cuvintele
scrise colorat în biletul Alinei în funcție de ce arată: locul, timpul și felul în care se desfășoară acțiunea.
„Am mâncat și acum merg la Miruna. Vrea să lucrăm împreună la proiectul pentru română. Cel cu istoria
scrisului, ți-am spus aseară! Stăm afară, pe terasă la ea, și lucrăm liniștit. Sper să nu ne rătăcim departe, prin
Mesopotamia sau Sumer. Alina”

2. După ce au lucrat, cele două fete au scris concluziile proiectului. Citește cele două încheieri ale fetelor.

Acolo în Mesopotamia, a apărut scrisul. Scribii se așezau jos, cu picioarele încrucișate, și scriau pe plăcuțe
de lut. Apoi, au scris pe papirus. Așa a început. Sub textele de pe papirusuri, ștrengărește, se ascund bine scrieri
peste scrieri. Ieri scriam doar pe hârtie, acum scriem și pe tabletă. Oare mâine omul va nota cu degetul sau cu
gândul pe undele hologramelor? Pretutindeni s-a răspândit scrisul și astfel s-a răspândit informația. Nicăieri
scrisul nu e absent.
3. Grupează cuvintele scrise colorat pe trei coloane: adverbe de loc, adverbe de timp și adverbe de mod.
Precizează verbele pe care le determină adverbele selectate mai sus.

4. Citește textele de mai jos și rezolvă apoi cerințele.

 I-am întins cartea, dar el s-a tras îndărăt.
 Probabil voi veni și eu la școală.
 Perușii mei cântă întruna.
 Fratele meu se trezește devreme.
 Mama l-a trimis pe Mihai înăuntru.â
 Bunica se mișcă anevoie prin casă.

a). Transcrie adverbele în caiet, grupându-le în funcție de tipul acestora.

b). Indică verbele determinate de adverbe.

5. Găsește intrusul din fiecare serie de mai jos.

a). acum, alaltăieri, devreme, jos, îndată.
b). abia, așa, binișor, departe, prietenește.
c). aproape, dedesubt, împrejur, încoace, mereu.

6. Transcrie în caiet, de trei ori, propoziția de mai jos, completând spațiul liber de fiecare dată cu câte un
adverb de alt tip.

Tatăl meu călătorește ... .

7. Trece adverbele bine și repede, pe rând, la toate gradele de comparație.

8. Transcrie, din seriile următoare, adverbele fără grade de comparație.

a). acasă, aproape, departe, împrejur, jos, sus.

b). astăzi, devreme, îndată, mereu, pretutindeni.
c). abitir, afară, degeaba, mâine, odinioară.
9. Prima coloană conține gradele de comparație ale adverbelor, iar coloana a doua adverbe aflate la
diverse grade de comparație. Unește cu o linie gradul de comparație cu adverbul de corespunzător.

Pozitiv Foarte aproape

Comparativ de superioritate Cel mai bine
Comparativ de inferioritate Sus
Comparativ de egalitate Mai jos
Superlativ relativ de superioritate Cel mai puțin departe
Superlativ relativ de inferioritate Mai puțin departe
Superlativ absolut La fel de tare

10. Identifică adverbele din textul de mai jos și indică: felul adverbului, partea de vorbire determinată,
funcția sintactică, completând tabelul următor.

Copiii se joacă mereu în curte împreună. Acolo se întâmplă cele mai surprinzătoare lucruri. Ies degrabă
din clase. Își lasă grijile notelor înăuntru. Afară, veselia domnește. Unii intră apoi în clase foarte încet. Intră
tiptil, după profesori.
Advebul Felul adverbului Partea de vorbire determinată Funcția sintactică

11. Subliniază adverbele și precizează-le funcția sintactică:

a). Demult, chiar aici, curgea lin un izvor.

b). Cartea am pus-o sus.
c). Să te trezești devreme este sănătos.
d). Mersul agale mă relaxează.
12. Alcătuiește o poezie, cu sau fără rimă, în care fiecare vers să conțină adverbul bine, utilizat la alt grad
de comparație, după modelul de mai jos:

Merge agale
Merge tot atât de agale ca un melc
Melcul merge mai agale decât furnica.