- Rolul Evaluărilor Naționale de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a este de a-i „identifica din timp pe cei care vor

avea probleme la Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a.

- Evaluările naționale de la clasele a II-a și a IV-a sunt evaluări sumative, de genul testelor pe care elevii le
susțin la finalul unei unități de învățare, cu mențiunea că acestea verifică ceea ce elevii au învățat în toți
anii în care au fost școlari. Aceste teste sunt susținute doar pentru ca elevii să-și cunoască nivelul de
pregătire și să înțeleagă ce lacune au și ce ar mai trebui să lucreze, astfel încât în viitorul lor școlar să nu
întâmpine obstacole în învățare. Elevii sunt îndrumați să trateze aceste teste cu seriozitate, dar cu
încrederea că au putința să le parcurgă, deoarece nu sunt diferite de modul în care au fost examinați pe
parcursul anilor de elev. Emoțiile lor sunt inerente, ca la orice fel de test, dar, fiind eliminată notarea cu
calificative/note, factorul de stres este cumva eliminat, iar emoția ar trebui transformată în posibilitatea
elevilor de a dovedi că pot, știu, reușesc.
Clasele pregătitoare, I și a II-a fac parte din ciclul achizițiilor fundamentale, adică perioada de timp în
care elevii pun bazele învățării (citit, scris, socotit, rezolvare de probleme). Astfel, evaluarea națională la
clasa a II-a se susține în trei etape distincte:
1. test de Limba română SCRIS, care evaluează competența de producere a mesajelor scrise- elevii
rezolvă itemi legați de scrierea funcțională (redactarea unui bilet, de regulă, care să respecte
componentele specifice și contextul dat de cerință) și de scrierea creativă (redactarea unui scurt text pe
baza unor întrebări, cu număr dat de rânduri și cu temă precizată); 10 mai
2. test de Limba română CITIT, care evaluează competența de receptare a mesajelor citite- se dă un text
și, pe baza citirii și înțelegerii acestuia, elevii răspund mai multor cerințe (sunt itemi de tip structurat, în
sensul că toate răspunsurile/rezolvările se regăsesc în textul citit). Cerințele sunt fie de tip grilă,
presupunând încercuirea variantei corecte de răspuns, fie sunt formulate sub formă de întrebare, caz în
care răspunsul se construiește în propoziție. La finalul testului există și un item care presupune
exprimarea părerii personale cu privire la acțiunea personajului sau la deznodământul textului. Este
acceptată orice părere (pro sau contra), atâta vreme cât se raportează la textul citit. 11 mai
Este foarte important ca elevii să revină la text de câte ori este nevoie ca să se poată orienta în găsirea
soluțiilor. Este bine de știut că la acest test nu se iau în considerare greșelile de ortografie și de punctuație,
pentru că se urmărește doar dacă elevul înțelege mesajul textului și poate să se orienteze în textul citit.
3. test de Matematică, care evaluează competențele matematice conform programei. 12 mai
Clasele a III-a și a IV-a fac parte din ciclul de dezvoltare. În această etapă a învățării, elevii așază peste baza
formată în ciclul achizițiilor fundamentale noi competențe, care permit continuarea studiilor la un alt nivel
(elevii reușesc să conexeze cunoștințele din diverse domenii, să le utilizeze în viața cotidiană, să devină
creativi în găsirea unor soluții la probleme). Astfel, evaluarea la clasa a IV-a presupune susținerea a două
teste distincte:
1. test de Limba română SCRIS-CITIT, (17 mai) care evaluează competențele de receptare-producere a
mesajelor scris-citite. Aceste teste, deși nu sunt diferite ca structură de cele de la EN II, au itemi
compilați atât din SCRIS, cât și din CITIT, mergându-se pe ideea că elevii au pregătirea și competența de
a le trata integrat. De asemenea, gradul de raportare la text, de creare de text, de exprimarea
argumentată a unei păreri este unul mai detaliat, în conformitate cu programa școlară și cu nivelul de
vârstă.
2. test de Matematică, (18 mai) care evaluează competențele matematice de asemenea conform
programei, trecându-se prin toate conținuturile/capitolele parcurse la matematică (numerele naturale
în concentrul 0 – 1.000.000, scrierea numerelor cu cifre romane, adunarea și scăderea în concentrul 0 –
1.000.000, înmulțirea și împărțirea în același concentru, ordinea efectuării operațiilor, rezolvare de
probleme tradiționale, metode de rezolvare a problemelor, fracții, elemente de geometrie, unități de
 măsură, tabele și organizatori grafici). Itemii sunt formulați fie în manieră grilă cu o singură variantă
corectă de răspuns, fie în mod tradițional, presupunând rezolvarea prin operații.
De asemenea, părinții sunt informați că evaluările naționale au doar rol de diagnosticare a stării
învățământului la nivel național. Rezultatele testelor nu se fac publice, nu se notează cu calificative, nu se
trec în catalog. Este un instrument de măsurare a ceea ce știu elevii la final de fiecare ciclu curricular și un
indicator pentru modul în care este abordată învățarea pe viitor.
Părinților li se aduce la cunoștință și modul în care se realizează evaluarea itemilor. La fiecare
exercițiu/cerință se acordă, după corectare, un cod:
codul 10 pentru rezolvarea corectă și completă;
codurile 11 și 12 pentru rezolvarea parțială, în grade diferite, a exercițiului;
codul 70 pentru un răspuns incorect sau care evidențiază greșeli tipice/erori în învățare;
codul 79 pentru un răspuns care nu are legătură cu sarcina de lucru; este scris ceva care arată că nu știe, fie
și un semn, care demonstrează că elevul a ajuns la acel item, dar nu a reușit să-l rezolve;
Codul 99 pentru lipsa oricărei rezolvări sau încercări de a rezolva.
Aceste coduri nu sunt transformate în punctaje sau note și nu se realizează o medie. Nu sunt, în niciun caz,
un mod de a critica sau de a demotiva copilul!

În zilele stabilite pentru evaluare (în acest an școlar, EN II – 10, 11, 12 mai, EN IV – 17, 18 mai), elevii
susțin evaluarea în sala de clasă în care își desfășoară activitatea zilnică, în timpul programului școlar.
Elevii stau în bănci în ordinea obișnuită, tocmai pentru a crea cadrul firesc al învățării de zi cu zi. Durata
testelor EN II este 30 minute fiecare, iar a testelor EN IV este de 60 minute fiecare. Elevii sunt asistați de
către administratorul de test (învățătorul clasei) împreună cu un cadru didactic care nu predă la clasa
respectivă. Categoric, nu sunt ajutați și nu vor avea la îndemână materiale care-i pot ajuta în rezolvare, la
fel cum se întâmplă și în cazul testelor sumative pe care copiii le cunosc. Nu se încurajează absentarea de la
evaluare, dar, dacă totuși acest lucru se întâmplă din cauze de ordin medical, atunci, pur și simplu, elevul
se consemnează ca absent, fără atragerea unor sancțiuni și fără a fi ulterior evaluat separat.
Evaluarea testelor se face în cadrul școlii de către două cadre didactice: învățătorul clasei și alt profesor din
școală, care nu predă la clasă și nu a fost nici asistent. La corectare nu se scriu rezultatele corecte, așa cum
procedează cadrele didactice în mod normal, dar se pot face sublinieri și mențiuni pentru o bună
evidențiere și argumentare a codului atribuit”.
Personal, aș recomanda părinților să încurajeze actul lecturii acasă, pentru că de modul în care citesc și
înțeleg ce au citit copiii, depind înțelegerea și rezolvarea sarcinilor de lucru la orice disciplină, asigurarea
unui vocabular nuanțat, realizarea unei exprimări fluente, dezvoltarea creativității, formarea în spiritul
gândirii critice și cristalizarea culturii generale.
În etapa anterioară evaluărilor, cadrele didactice întrunesc părinții în ședință pentru a fi informați cu privire
la structura și desfășurarea evaluării, ocazie cu care se recomandă călduros ca aceștia să aibă o atitudine
încurajatoare în raport cu copiii și să nu transforme această evaluare într-un mijloc de a exercita presiune
sau într-un indicator de pedeapsă ulterioară.
Corectarea testelor se realizează în termen de maxim șapte zile de la susținerea lor. Ulterior corectării,
fiecare părinte/reprezentant legal este invitat la școală să ia la cunoștință rezultatele, în mod individual și
privat. Învățătorul clasei arată testul, explică acordarea codurilor în funcție de greșelile avute și întocmește
un proces verbal semnat de către părinte. Este o etapă obligatorie, astfel încât părintele să cunoască clar
nivelul instructiv al copilului și să constate transparența sistemului evaluativ. Testele nu se dau acasă. Ele
rămân în școală și, când toți părinții au cunoscut rezultatele, cadrele didactice la depun la secretariatul
unității pentru a fi arhivate”.
La finalul evaluărilor, învățătorul clasei întocmește un raport la nivelul clasei, în care sunt trecute toate
codurile obținute la fiecare item cu toate explicațiile necesare acordării respectivului cod, pentru fiecare
elev în parte. Acest raport este discutat la nivelul catedrei, pentru ca mai apoi să fie inclus într-un raport
realizat la nivel de școală. Aceste coduri sunt introduse ulterior în aplicația pusă special la dispoziție de
Ministerul Educației (M.E.).
Aceste rapoarte nu sunt simple consemnări ale rezultatelor, ci constituie punctul de plecare în realizarea
unor planuri de măsuri cu termene, acțiuni și indicatori a căror aplicare necesită monitorizare.
Iată exemple de măsuri care pot fi luate, corelate cu indicatori specifici:
- analiza rezultatelor pe clasă și pe disciplină. Indicatori: fișe individuale de evaluare cu codurile pentru
fiecare item, fișe individuale de evaluare cu descriptori, situația descriptivă a rezultatelor obținute;
- convocarea în ședință și individuală a susținătorilor legali pentru comunicarea măsurilor ameliorative.
Indicatori: procese verbale, recomandări;
-urmărirea progresului școlar al elevilor și realizarea unor analize comparative (corelare între: testare
inițială- medie semestrială, medie semestrială- rezultate EN, rezultate EN- medie finală). Indicatori: analize
comparative, diagrame ale evaluării.
- învățarea individualizată – elaborarea riguroasă a unor fișe de lucru individuale specifice categoriilor de
competențe la care elevul prezintă lacune;
- stabilirea orarului pentru orele de pregătire suplimentară și desfășurarea acestor ore conform orarului și
tematicii stabilite. Indicatori: orar, tabel de prezență, tematică, măsurare cantitativă și calitativă a
conținuturilor parcurse;
- activități de monitorizare a frecvenței elevilor, atât la orele de curs, cât și la orele de pregătire
suplimentară. Indicatori: tabele de prezență.
- motivarea elevilor pentru implicarea lor în procesul învățării prin desfășurarea unor activități didactice
complexe care să stimuleze interesul pentru învățare prin folosirea metodelor activ-participative,
asigurarea unui cadru propice învățării, crearea unui sistem echitabil de recompense- sancțiuni și prin
utilizarea unui material didactic atractiv și în conformitate cu preocupările actuale ale copiilor. Indicatori:
materiale și mijloace didactice diversificate, moderne și atractive;
- lectorate și ședințe cu părinții (nu doar cu scop informativ, ci și de învățare a acestora cum să-i ajute pe
copii; exemple de bună practică). Indicatori: procese verbale, filme educative, recomandări, exemple de
activități de învățare;
Monitorizarea activităților din planul de măsuri de către comisii constituite la nivelul catedrei sau de către
CEAC (Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității). Indicatori: procese verbale și rapoarte.
Cadrul didactic întocmește, de asemenea, planuri remediale, dar nu pentru toți copiii, ci doar pentru aceia
care au acumulat deficiențe în învățare și doar la disciplina la care s-au înregistrat aceste lacune. Un plan
remedial cuprinde obiectivele stabilite, numele și prenumele elevului, competențele ce urmează a fi
dezvoltate în funcție de itemii greșiți, măsurile și indicatorii. Competențele sunt punctuale, cu valențe
concrete în actul învățării.
Oricât de mult dorim încurajarea colaborării și formarea spiritului de echipă, societatea este construită
în spiritul competițional al remarcării sociale. Din acest punct de vedere, copiii nu-și mai pun problema
relevanței decât sub aspectul reușitei personale. Tot ce cadrele didactice pot face este să-i asigure pe
copii că e important să-și cunoască valoarea, ca să știe pe ce interese educaționale să marșeze și ce lipsuri
să acopere astfel încât să le permită reușita în viitor.
Dacă accentul cade pe ceea ce au reușit să realizeze, efectul imediat este creșterea stimei de sine și
încrederea că pot face tot ceea ce își propun. Cu siguranță trebuie evidențiate deficiențele, dar cu mult
tact și delicatețe, astfel încât elevii să simtă dorința de a se autodepăși, nu de a renunța.
Din perspectiva cadrului didactic, evaluările oferă o măsură a reușitei/nereușitei cu clasa de elevi. La clasa a
II-a, acestea oferă un indicator despre cum să-și stabilească strategiile didactice, ce obiective să-și propună,
ce metode să utilizeze, ce abordări să construiască pentru atingerea standardelor. Din păcate, la clasa a IV-
a, timpul scurt rămas până la încheierea ciclului de școlarizare nu permite concretizarea măsurilor luate.
Luna de școală rămasă pentru recapitulare poate fi, însă, folosită pentru diferențierea învățării și aplecarea
cu mai multă răbdare asupra acelor copii și a acelor lacune colectate de către aceștia. Munca de
recuperare/ameliorare cade în sarcina părinților și a profesorilor de gimnaziu (sub rezerva discontinuității
care există între ciclurile de învățământ și a numeroaselor disfuncții existente în sistemul de învățământ-
programe încărcate, număr mare de elevi la clasă, timp scurt pentru diferențierea învățării, comoditatea
unor cadre didactice în a se perfecționa etc.).
Tot din păcate, deși la nivel național evaluările au drept scop diagnosticarea stării învățământului, totuși
raportul național ajunge la cadrele didactice doar prin nișa oferită educației de către mass-media, în școală
neajungând nicio concluzie de acest fel. Relevanța capătă astfel un sens subiectiv, depinzând în mare
măsură de conștiința fiecărui cadru didactic.
Aceste teste preiau din obișnuințele evaluative ale țărilor occidentale și din alternativele educaționale de
tip Waldorf, Montessori, Step by Step, fără a fi contextualizate învățământului românesc. De exemplu, în
alternativele educaționale nu există note, calificative, coduri, iar în sistemele occidentale de învățământ
actul didactic nu se desfășoară atât de teoretic, cu mulți elevi și cu un singur cadru didactic la clasă, cu
mijloace și materiale didactice sărace sau procurate prin bunăvoința părintelui și/sau din buzunarul
cadrelor didactice. Cadrele didactice din România își doresc o învățare centrată mai mult pe elev ca individ,
pe învățarea practică, pe orientarea muncii la clasă și mai puțin pe întocmirea de statistici și justificări
sterile”.
Evaluarea competențelor fundamentale la finalul clasei a II-a
Scris — Limba română — 10 mai 2022
Scris — Limba maternă — 10 mai 2022
Citit — Limba română — 11 mai 2022
Matematică — 12 mai 2022
Evaluarea competențelor fundamentale dobândite în ciclul primar la finalul clasei a IV-a
Limba română — 17 mai 2022
Matematică — 18 mai 2022
Evaluarea elevilor la finalul clasei a VI-a:
Limbă și comunicare este programată pe 25 mai
Matematică și Științe ale naturii pe 26 mai 2022