MODALITĂŢI DE EVALUARE PERMANENTĂ ÎN ALTERNATIVA EDUCAȚIONALĂ STEP

BY STEP

Prof. Înv. Primar Grebeldinger Silvia Monica, Colegiul Național „Traian Lalescu” Reșița

În alternativa educaţională Step by Step evaluarea este permanentă şi se desfăşoară în

diferite feluri. Evaluarea vizează surprinderea dezvoltării unui anumit copil în toate aspectele
personalităţii sale, ca fiind supuse influenţei educaţiei, a procesului şi nu a produsului. Se
desfăşoară în centrele de activitate, pe scaunul autorului, prin expunerea lucrărilor, prin intermediul
portofoliului, ca şi prin corespondenţa cu părinţii şi caietele de evaluare, care inventariază
competenţele achiziţionate de copil.
Centrele de activitate
Se ştie că elevii lucrează pe centre de activitate unde au de rezolvat sarcini specifice
centrului respectiv. Felul în care au rezolvat sarcinile, căile diferite în care au lucrat şi
corectitudinea soluţiilor se discută de către învățător, împreună cu grupul de elevi.
După rezolvarea sarcinilor specifice, corectarea acestora se face de către cadrul
didactic împreună cu fiecare elev, cu creionul, conştientizându-l astfel asupra greşelilor făcute şi
formulând remediul pentru ameliorarea pregătirii.
De ce o corectare cu creionul? Pentru a nu-l afecta negativ prea mult, pentru a nu-l tulbura
prea tare pe marginea insuccesului (greşelilor) şi pentru a-l mobiliza spre corectare pe viitor.
1. Scaunul autorului
În clasele Step by Step un instrument de evaluare este „Scaunul Autorului”. El este folosit
pentru ca elevul să vină în fața clasei și să prezinte colegilor o temă abordată individual sau în
grupul alături de acre a lucrat la centru.
Astfel, la sfârşitul programului, la Scaunul Autorului, elevii îşi prezintă ideile, rezolvările
sarcinilor de la centre şi acceptă confruntările cu ceilalţi, observaţiile şi sugestiile lor. Datorită
sugestiilor învățătorului, completărilor și întrebărilor adresate de către colegi, elevul va înțelege cât
de corect a rezolvat sarcinile.
2. Expunerea lucrărilor
Lucrările elevilor sunt afișate pe panourile din sala de clasă, astfel că, elevii pot observa
cum au lucrat și pot aduce comentarii asupra lucrărilor celorlalți colegi, își pot evalua munca şi o
pot prezenta celor care intră în sala de clasă.
Fiecare elev, după ce îşi va fi corectat lucrarea, şi-o va expune în locuri special amenajate la
centrul unde a lucrat, având astfel posibilitatea de a compara lucrarea sa cu a celorlalți, de a reflecta
asupra ei, de a-și corecta felul în care a gândit.
3. Portofolilu/ mapa
Elevii au câte un portofoliu/ mapă în care sunt strânse toate lucrările personale. Fiecare
lucrare este datată, pentru ca să se știe momentul efectuării. La sfârşitul fiecărei săptămâni, lucrările
fiecărui elev vor fi adunate şi duse de copii acasă, pentru a fi văzute şi studiate de părinţi. Lucrările
vor fi adunate în portofoliu / mapa personală, care va fi păstrată în clasă, putând fi prezentată celor
care intră în sala de clasă.
Tot ceea ce se află în portofoliul / mapă reprezintă munca elevului în evoluția sa şi
reprezintă un document şcolar. Astfel, dacă cineva avizat dorește să urmărească evoluția elevului,
are posibilitatea de a studia portofoliul.
În timp, mapa cu lucrări a fiecărui copil, care cuprinde lucrări datate și comentate, pot
oricând să dovedească evoluția fiecărui elev în parte.
La sfârşitul fiecărui semestru elevii împreună cu părinţii vor alege cele mai semnificative
lucrări, întocmindu-se astfel o mapă de prezentare şi evaluare, ce va putea fi văzută de oricine va
dori acest lucru.
 4. Corespondenţa scrisă cu părinţii
Învăţătorii transmit părinţilor scrisori prin care îi informează ce și-a propus să predea, ce
materie a parcurs copilul, care sunt direcțiile în care acesta are succes și care sunt domeniile în care
acesta are nevoie de aprofundare, pentru a-i ajuta pe părinți să contribuie la dezvoltarea lor.
Scrisorile pot fi transimise săptămânal sau lunar şi pot cuprinde informaţii cu privire la capitolele
parcurse pe o perioadă de timp, capacităţile formate, ceea ce trebuie să se mai aprofundeze, invitaţii
la întâlnirile cu părinţii, la serbări şcolare sau alte evenimente din viaţa clasei sau a şcolii etc.
Aceste „ scrisori ”, pot însoţi mapa săptămânală sau pot fi trimise părinţilor ori de câte ori
este nevoie, aceştia putând fi astfel informaţi în permanenţă în legătură cu activitatea copilului lor.
5. Caietul de evaluare
Caietul de evaluare reprezintă instrumentul ce înlocuiește catalogul clasei. În acest caiet sunt
notate competențele pe care elevul ar trebui să le achiziționeze. Există o rubrică de observații, unde
învățătorii fac notițe, atunci când este cazul, nivelul de achiziții pe care elevul l-a dobândit, fără a se
folosi calificative sau note.
Caietul de evaluare se completează semestrial, pe baza notiţelor întocmite de către învăţători
pe parcursul anului şcolar, bifându-se competenţele achiziţionate de către copil şi dându-se
explicaţiile de rigoare. Astfel, oricine priveşte caietul de evaluare la finele semestrelor poate
cunoaşte mult mai bine ceea ce ştie copilul, ceea ce mai are de achiziţionat sau ceea ce trebuie să
mai consolideze în perioada următoare.
Evaluarea detaliată şi analitică oferă un tablou complex a stilului în care progresează elevul,
obţinând mult mai multe informaţii decât prin nota sau prin calificativul obţinut.
6. Autoevaluarea
Autoeveluarea este un aspect important al procesului general al evaluării. Ea dă posibilitatea
elevului să-şi observe progresul, să conștientizeze procesul de învățare și să își asume
responsabilitatea asupra produsului învățării.
Progresul învățării poate fi observat în jurnalele individuale sau ale colctivului clasei, în
caietele de observaţie, în notițele pe care eelvul le poate face pe marginea muncii sale. Dacă elevii
sunt îndrumați de către dascăli să-și stabilească și să-și atingă obiective personale, elevii devin mai
implicaţi în procesul învăţării. Elevii își pot orienta procesul de învățare astfel încât să li se
potrivască în mod personal, dacă sunt îndrumați și încurajați de către cadrele didactice.
Când învăţătorii dau elevilor posibilitatea de e medita la ceea ce au învăţat, elevii devin mai
conştienţi de realizările lor sau de faptul că dețin informații noi care îl vor ajuta în procesul de
învățare. Astfel, elevii pot observa care este nivelul la care au rezolvat o sarcină la început și cum a
evoluat ulterior. În acest fel, elevii au dovada concretă a evoluţiei lor.
Pentru ca deciziile ce vor fi luate să fie corecte și competente, elevii au nevoie de o evaluare
corectă. Cadrele didactice adună informații observând elevii în timp ce citesc sau scriu, felul în care
interacționează cu ceilalți elevi ai clasei sau nivelul de implicare pe care îl are fiecare copil în parte.
Adunând informații, învățătorii au posibilitatea de a elabora un curriculum ce ia în calcul nivelul de
dezvoltare al elevilor. Autoevaluarea este un proces ce vine în sprijinul cadrelor didactice, pentru ca
să aibă posibilitatea de a face o evaluare precisă și eficientă.