MIHAI CRISTINA ELENA

ROMÂNĂ – ITALIANĂ
ANUL III

Verificare

CO A4 (limbă)

1. Ce este lexicul? Dar vocabularul? Prin ce se deosebesc?

Lexicul este una dintre componentele fundamentale ale limbii, celelalte două sunt sistemul
fonologic și sistemul gramatical. Față de cele din urmă , lexicul este un sistem deschis , care
primește ușor elemente noi, în timp ce altele se învechesc și dispar.
Vocabularul limbii romane reprezintă totalitatea cuvintelor existente în limba romană.
Lexicul și vocabularul se deosebesc prin faptul că lexicul cuprinde totalitatea lexemelor și
aparține limbii, iar vocabularul ca aparținând vorbirii. Această diferențiere este făcută de lingvistul
Ferdinand de Saussure.
2. Care este deosebirea dintre sens şi semnificaţie?
Ca substantive diferența dintre semnificație și sens este că „semnificație” este conținut
semantic al unui cuvânt;( înțeles, sens, accepție) iar „sens” este înțeles (al unui cuvânt, al unei
expresii, al unei forme sau al unei construcții gramaticale); semnificație.
3. Care este formula componenţială a unei relaţii antonimice?
Definiția general acceptata a antonimiei este următoarea: antonimia este un tip de relație
semantica reprezentată de opoziția de sens dintre doua cuvinte cu referințe nu numai diferite, ci și
contrarii sau contradictorii.
4. Identificați, prin sinonime sau prin contexte, cât mai multe sensuri (inclusiv fiurate) ale
următoarelor cuvinte:
poartă- cale de acces, intrare, obiect care este la modă, comportament, atitudine:( Alina
se poartă exemplar cu toți colegii.) poartă de fotbal, a ține în brațe: (Femeia poartă copilașul cu
multă grijă și atenție.), a îmbrăca, cale de scăpare, a îngriji: Vecina îi poartă de grijă fiului său.
Pâine- pită; bucate, hrană, agoniseală; (figurat) slujbă, post, funcţie; existenţă.
A tăia – 1. Macelarul taie carnea.
2.Rasuflarea ii este taiata.
3.El ia taiat raspunsul.
4.El taie frunza la caini.
5.M-am taiat la mana.
6.Taie si spanzura cand ii vine.
7.Si-a taiat singur creaca de sub picioare.
8.Am taiat nodul gordian(am rezolvat problema)
9.Mi-a taiat calea.
10.Am spus ca mi-a taiat capul(a spus vrute si nevrute)
11.I s-a taiat pofta de mancare.
a sări - 1.A sari coarda.(a se juca)
2.La test am sarit un exercitiu.(l-am lasat balta)
3."Cine stie unde sare iepurele". (unde nimeresc)
 4.Uneori iti sari din minti.(te enervazi,innebunesti
cheie – 1. obiect ce servește la încuierea/descuierea unei yale, a unui lacăt. 2.seret ( ținut sub
cheie). 3. Soluție , 4. Poziție strategică. 5. Semn muzical, 6. unealtă de metal utilizată pentru
strângerea șuruburilor.
Alb – 1. Hârtie albă, 2. Carne albă, 3. Noapte albă, 4. Magie albă

5. Transpuneţi în vorbire indirectă următorul dialog şi explicaţi modificările privind, pe de o

parte, modul, timpul şi persoana verbului, iar, pe de altă parte, conectorii propoziţionali:

Pentru prima oară, bătrânul Grodeck îşi pierdu răbdarea.

- Eu nu am timp să aştept până în martie.
- Mă mir, zise Gunther, un Grodeck are totdeauna timp să aştepte. E singurul lucru pe care l-am
învăţat de la voi. Pe mama n-aţi aşteptat-o douăzeci de ani până a murit? Pe mine mă veţi aştepta
mai puţin poate.
- Să nu vorbim despre asta, spuse bătrânul Grodeck. Orice s-a întâmplat, memoria mamei tale
este pentru noi venerată. Eu am uitat tot.
- Pentru că eşti generos, râse Gunther. Eu însăn-am uitat nimic. Mă înţelegi? Nimic.
(Mihail Sebastian, Accidentul)
Bătrânul Grodeck își pierde răbdarea și spune că el nu are timp să aștepte până în martie.
Pe Gunther îl miră acest lucru. E singurul lucru pe care el l-a învățat de la familia Grodeck,
spunând că până la moarte lui vor avea mai puțin de așteptat.
Bătrânul Grodeck evită să vorbească despre acest lucru, respectând memoria mamei lui
Gunther și trecând peste.
Gunther recunoaște generozitatea bătrânului, însă admite faptul că el nu a uitat nimic.

La trecere de la vorbirea directă șa vorbirea indirectă au loc mai multe modificări cum ar fi:
-eliminarea liniei de dialog,
-transformarea persoanei I și a II –a a verbelor și pronumelor în persoana e III-a,
-reproducerea cât mai exactă a cuvintelor vorbitorului, transpunând narativ mărcile
afectivității,
- transformarea modului imperativ în conjunctiv,
- transformarea cazului V în AC și D,
6. Găsiți expresii sau locuțiuni care să fie sinonime cu următoarele cuvinte sau unități
frazeologice: a (se) certa - a se lua la harță, a se ciondăni, a se învrăjbi, a se supăra, a se sfădi,
a bate - a lovi, a da pumni (palme sau picioare), a boxa, a brutaliza, a maltrata, a vătăma,
(regional) a se lupta, a se răfui, a se încăiera a înfrânge, a zdrobi, a nimici; (despre inimă) a
zvâcni, a pulsa, a palpita; a străbate, a cutreiera, a umbla.
a muri - a răposa, a deceda, a se stinge, a dispărea, a da ortul popii, a-şi da duhul, a-şi da
obştescul sfârşit, a-şi da sufletul, a se prăpădi,a se usca, a se veşteji.
a trăncăni - a îndruga, a flecări, a sporovăi, a pălăvrăgi.
Sărac - : sărman, nevoiaş, strâmtorat, împovărat, scăpătat, ruinat, calic, cerşetor, neroditor,
neproductiv, nefertil, sec.

7. Ce expresii cunoaşteţi pentru a se enerva? Explicaţi în ce împrejurări nu ar fi indicată

folosirea unora dintre expresiile găsite.
1 .A scoate pe cineva din fire.
2. A scoate pe cineva din sărite.
3. A scoate din pepeni.
4. A scoate din papuci.
5. A-și ieși din țâțâni.
Aceste expresii nu ar trebui folosite niciodată, pentru că trebuie să ne controlăm și să ne
păstrăm tot timpul calmul, dar trebuie evitată folosirea lor într-un mediu formal sau în afară
mediului familiar.
8. Căutaţi sensurile adjectivului limpede şi indicaţi sinonimele lui.
1.(Despre lichide) Curat și străveziu.
sinonime: clar ,curat, străveziu ,transparent.
2. (Despre cer, timp, atmosferă) Lipsit de nori, de ceață.
sinonime: luminos, senin, strălucitor.
3. Despre ochi, privire: clar, luminos, pur.
sinonime: clar, luminos, pur.
4. (Despre sunete, prin extensiune despre glas) Care răsună distinct.
sinonime: clar, cristalin ,deslușit.
5. (Despre minte, spirit, prin extensiune despre oameni) Care vede, înțelege și expune
lucrurile în mod lămurit, deslușit.
sinonime: lucid
6. (Despre idei sau felul de exprimare al cuiva) Ușor de înțeles.
sinonime: clar, deslușit, explicit, lămurit.
6.1. Despre fapte, afirmații etc.: evident, neîndoios, sigur.
sinonime: evident, neîndoios, sigur.
7. rar (Despre o suprafață, un teren etc.) Lipsit de asperități; lipsit de vegetație.
sinonime: deschis, larg ,neted, plat.
9. Care este valoarea perfectului simplu în următoarele texte?
În româna actuală, perfectul simplu este un timp viu mai ales în Oltenia, unde redă un
proces încheiat de curând (24 de ore), așadar în trecutul apropiat. (GALR, I, p. 422)

Acu câteva zile, nimerii io fără să vreau, așa, fusei martor la o ceartă, la o ceartă între
nepotu-meu Sucă și prietenu՚ lui, Sache a lui Zăpăcitu. (...) Mă, din ce să luară ei, nu prea știu io
bine, că nimerii tocma՚ la mijlocu՚ hărmălăii, când striga Sache cât îl ținea gura: „Bă Sucă, bă, bă,
tu vorbești, bă, faci pe deșteptu՚? Parcă nu-mi spusă mie Marghioala lu՚ Tălposu că te-apucași și
udași prunii din capu՚ vii cu vitriol, ca să iese țuica tare!”
(Nea Mărin, interpretat de Amza Pelea, transcriere)
Se însenină și reveni seara asupra patului meu, continuă să mă închine și eu o lăsai.
Curând însă îi dădui o lovitură care o răni adânc. Nu știu dacă această rană s-a mai închis
vreodată.
(Marin Preda, Cel mai iubit dinte pământeni, I)
PERFECTUL SIMPLU nu este frecvent in limba literara comuna, este, in stilul beletristic un
al doilea timpal narativitatii' (T. Vianu)
Perfectul simplu narativ exprima o durata absoluta, de mare concentrare epică, situând prim planul
evenimentelor/al momentelor relatate, al stărilor enunțate intr-un trecut recent, apropiat de timpul
narării;
Acesta este timpul narațiunii ulterioare, timp al narativității obiective, descriptive neutre, epice;
mișcarea construita prin perfectul simplu este rapidă și fără durată (D. Irimia)

Funcția stilistică principală este determinată de caracterul închis(aspect perfect) și de caracterul

punctual (aspectul momentan) al acțiunii; poate marca stilistic perspectiva dublu închisă asupra
acțiunii – momentul inițial si cel final – sau numai începutul acesteia; reliefează derularea rapida a
evenimentelor ori valoarea momentana unei stări;
Perfectul simplu descriptiv presupune o deviere expresiva de la caracter al acestui timp
verbal;utilizarea atipică situează secvența descriptiva in prim-plan, în relație contrastiva cu planul
de adâncime in care se scriu in mod obișnuit verbe la imperfect;
Funcția dinamică specifica perfectului simplu conferă vivacitatea imaginilor descriptive, organizând
elementele într-o succesiune alerta; descrierea de acest tip are caracter livresc.