MIHAI CRISTINA ELENA

FACULTATEA DE LITERE
ANUL I , MASTER
STUDII DE LIMBĂ ȘI LITERATURĂ ROMÂNĂ

Cele două cărți pe care am ales să le compar sunt ,,Enigma Otiliei" și ,, Mândrie și
prejudecată".
Prima carte ,,Enigma Otiliei", aparține literaturii române ,este publicată în 1938 și este
al doilea roman din cele patru scrise de G. Călinescu. Autorul a optat pentru un roman
obiectiv de tip balzacian.
A doua carte ,, Mândrie și prejudecată", publicată la 28 ianuarie 1831, aparține
literaturii universale și este unul dintre cele mai celebre romane ale autoarei Jane Austen
(Wiliam Somerset Maugham l-a considerat unul dintre cele mai bune 10 romane din lume).
Romanul îmbină mai multe genuri, întrucât este un roman de maniere, de dragoste,
psihologic, în care se regăsesc și elemente de satiră, care pune problema auto-cunoașterii,
feminității, clasei sociale și a căsătoriei.
Acțiunea romanului lui George Călinescu are în prim plan conflictele dintre două
familii înrudite și urmărește două planuri narative. Într-un plan autorul urmărește lupta dusă
de clanul Tulea pentru averea lui moș Costache, iar în al doilea plan urmărește destinul
tânărului Felix Sima, care rămas orfan vine la București pentru a studia medicina și locuiește
în casa tutorelui , Costache Giurgiuveanu , unde trăiește o iubire adolescentină pentru Otilia.
La fel ca în romanul lui G. Călinescu, și în romanul lui Jane Austen acțiunea se învârte
in jurul unei familii. În prim plan se află familia Bennet care este formată din soții Bennet și
cele cinci fiice ale lor: Jane, Elizabeth, Marry, Kitty și Lydia. Neavând nici un fiu care să
moștenească propietatea lor din Londra, doamna Bennet încearcă cu disperare să obțină cât
mai repede o căsătorie avantajoasă pentru cel puțin una dintre fiicele sale. Doamna Bennet
este o femeie frivolă în timp ce domnul Bennet este un bărbat inteligent, sarcastic și
imprevizibil. Ține mult la Jane, dar Lizzy, inteligentă și spirituală, este preferata lui. Când
domnul Bingley, un burlac bogat închiriază o frumoasă moșie în vecinătate, doamna Bennet
dorește ca fiicele ei să-i fie prezentate cât mai curând. Scopul său este căsătoria domnului
Bingley cu una din fiicele sale și nu vrea să riște ca acesta să fie acaparat de vreo altă fată din
vecini.

1
 În romanul lui George Călinescu , după cum ne este sugerat și din titlu , subiectul
principal îl reprezintă misterul protagonistei. Otilia Mărculescu este fiica celei de-a doua soții
a lui Costache Giurgiuveanu. Rămasă orfană de mamă din copilărie, Otilia se bucură de
afecțiune și de protecția lui moș Costache și a lui Pascalopol. Aceasta este studentă la
conservator și înzestrată cu un temperament de artistă , Otilia reprezintă în egală măsură tipul
ingenuei și al cochetei care crede că ,, rostul femeii este să placă, în afară de asta neputând
exista fericire" și este întruchiparea misterului feminin. Comportamentul acestei tinere
exuberante , capricioase, atrasă de lux îl derutează pe Felix , care nu înțelege plecarea ei cu
Pascalopol în final. Însă cel care intuiește adevărata dimensiune a personalității Otiliei este
Weissman, prietenul lui Felix, care îi spune acestuia la un moment dar : ,, Orice femeie care
iubește un bărbat fuge de el, ca să rămână în amintirea lui ca o apariție luminoasă.
Domnișoara Otilia trebuie să fie o fată inteligentă. După câte mi-ai spus înțeleg că te
iubește".
În romanul lui Jane Austen o avem pe Elizabeth, (Lizzy pentru familia sa),care este
protagonista feminină a romanului, tânără inteligentă și spirituală. A doua fiică a familiei
Bennet, este a doua și ca frumusețe dintre cele cinci surori. Îi plac mult plimbările în aer
liber. Ea este o tânără cultă, independentă care nu se supune canoanelor clasice feminine.
Lizzy consideră că o femeie ar trebui să se căsătorească doar cu persoana cu care crede că
poate duce o viață fericită. Din acest motiv, ea refuză două cereri „foarte avantajoase”. De
asemenea, în opinia ei, femeile nu trebuie să știe să deseneze, să picteze, să cânte sau să
practice alte asemenea activități frivole pentru ca ele să fie considerate „vrednice”. Ea însăși
este un exemplu în acest sens. Nu știe să cânte sau să deseneze, cu toate acestea caracterul său
îl cucerește pe atât de râvnitul domn Darcy.
Desigur, Elizabeth Bennet este întruchiparea idealului feminin gândit de Austen.
Trăind în societatea aceea dominată de forța și gândirea masculină, Jane Austen decide că
vrea să schimbe ceva. Prin scrierile sale, ea oferă o alternativă femeii secolului al XVIII-lea.
În romanul lui G. Călinescu ne este prezentată tema iubirii adolescentine prin cuplul
Felix și Otilia , intelectualul în formare și femeia enigmatică. Între ei se naște încă de la
început o afecțiune delicată, determinată de apropierea de vârstă și de condiția lor de orfani. O
secvență semnificativă este venirea lui Felix, străinul, în casa lui Costache Giurgiuveanu, care
realizează și primul portret fizic al Otiliei: ,,Felix privi spre capătul scării ca spre un cer
deschis și văzu , în apropierea lui Hermes cel vopsit cafeniu, un cap prelung și tânăr de fată,
încărcat cu bucle , căzând până pe umeri". Otilia îl primește cu căldură pe Felix în casa lui

2
moș Costache , îl prezintă familiei și îi oferă cu generozitate odaia ei în seara sosirii.
Impulsiv și încă imatur, Felix percepe dragostea la modul romantic , dispus să aștepte
oricât în virtutea promisiunii că la un moment dat Otilia se va căsătorii cu el transformând-o
pe aceasta într-un ideal feminin, în timp ce Otilia percepe iubirea în felul aventuros al
artistului, cu dăruire și libertate absolută. Dându-și seama de această diferență dar și de faptul
că ea ar putea reprezenta o piedică în calea realizării profesionale a lui Felix, Otilia îl
părăsește și alege siguranța căsătoriei cu Pascalopol .Spre deosebire de alte personaje din
roman Felix și Otilia sunt singurele personaje rotunde din roman, aflate în evoluție.
Dacă în romanul lui G. Călinescu relația protagoniștilor este una bună de la început, la
Jane Austen lucrurile stau diferit. Deși domnul Darcy este un bărbat foarte bogat și foarte
atrăgător, comportamentul lui arogant îi face pe cei din jurul lui să îl considere omul cel mai
mândru de pe fața pământului și atrage antipatia tuturor în special pe cea a lui Elizabeth, iar
când Bingley îi sugerează domnului Darcy să o invite pe Elizabeth la dans pentru că nu avea
partener iar acesta refuză categoric o jignește grav pe Elizabeth , lovind-o în mândrie: ,,Aș
putea foarte ușor să iert mândria lui, dacă n-ar fi călcat-o în picioare pe a mea," Cu toate
acestea după câteva întâlniri este cucerit împotriva voința lui de șarmul lui Elizabeth, iar
inteligența și vivacitatea ei i se par din ce în ce mai agreabile, cu toate aceste Elizabeth are
deja o părere destul de proastă despre domnul Darcy, era omul care nu se făcea plăcut nicăieri
și care nu o considerase destul de frumoasă pentru a o invita la dans , cu atât mai mult îl
consideră vinovat pentru faptul că Bingley s-a îndepărtat de Jane, moment în care mândria
domnului Darcy se lovește puternic de prejudecata lui Elizabeth iar acesta părăsește Londra.
După un timp soarta le oferă o nouă șansă, întâlnindu-se în timp ce Elizabeth era în
vizită la mătușa ei, lucru care o bucură nespus pentru că Darcy descoperă că și ea are rude
inteligente și educate, iar domnul Darcy profită de ocazie ca să îi dovedească lui Elizabeth că
încă are sentimente pentru ea și că se poate schimba devenind sociabil și gentil , iar Elizabeth
constată că sentimentele de admirație pe care le avea față de el se transformă în iubire.
Romanul lui Jane Austen are un final fericit încheindu-se cu nunta domnului Bingley
cu Jane și a domnului Darcy cu Elisabeth.
Titlul este un element anticipativ pentru relația celor doi. Iar la fel ca în romanul lui G
Călinescu, și aici cuplul de personaje format din Elizabeth și domnul Darcy sunt singurele
personaje rotunde ale romanului. De asemenea, sunt singurele care înregistrează o evoluție
morală. La finalul romanului putem observa cum cei doi abandonează prejudecățile și,
respectiv, mândria.
Dacă la romanul Austen putem vorbi despre un final fericit, din păcate nu putem
3
spune același lucru despre romanul lui Călinescu.
În epilogul romanului ,,Enigma Otiliei", aflăm prin intermediul lui Felix care se
întâlnește cu Pascalopol în tren faptul că acesta i-a redat Otiliei libertatea de a-și trăi tinerețea,
iar ea a devenit soția unui conte exotic și a căzut în platitudine. Misterul personajului feminine
conferit de trăsăturile contradictorii ale Otiliei, iar alegerea ei din final , neexplicată de autor
menține ambiguitatea personajului, este Otilia o femeie interesată de averea lui Pascalopol sau
una capabilă de sacrificiu pentru bărbatul iubit?
În concluzie, chiar dacă pare că cele două romane au câteva trăsături comune , acestea
sunt destul de diferite. Ambele romane au în prim plan o protagonistă feminină, doar că
acestea gândesc total diferit. Dacă eroina lui Austen refuză să se supună canoanelor clasice
feminine, fiind ea însăși un exemplu în acest sens, eroina lui Călinescu consideră că ,, rostul
femeii este să placă, în afară de asta neputând exista fericire". O altă diferență o regăsim în
finalurile celor două romane. La Austen cei doi îndrăgostiți reușesc să treacă peste propria
mândrie și peste prejudecățile pe care le au unul față de altul și ajung să se căsătorească, în
timp ce iubirea dintre Otilia și Felix rămâne una adolescentină, Felix neputând renunța la
aspirațiile profesionale iar Otilia la libertate.

4
.