Școala Națională de Studii Politice și Administrative

Facultatea de Comunicare și Relații Publice

Sofia Nădejde – Soldat al emancipării femeilor

Diaconu Maria-Denisa, grupa 2, specializarea Comunicare și Relații Publice

 Tema acestui proiect prezintă Polemica Sofia Nadejde-Titu Maiorescu consideră că femeile
au nevoie de tutelare din partea bărbaților din cauza abilitaților lor intelectuale limitate.
Sofia Nădejde-Figură importantă a feminismului românesc
Sofia Nădejde(1856-1946), provenea dintr-o famlie de răzeși din Botoșani,nu foarte înstărită,
cu toate astea dorindu-și să-şi depăşească condiţia prin educaţie şi cunoaştere reușind sa urmeze
Pensionul Glowanska cu ajutorul unchiului ei care i-a platit școlarizarea.
Aceasta a fost prima femeie din România care a absolvit un liceu de băieți, prima femeie care a
condus o revistă literară și prima autoare a unui roman feminist din istoria literaturii române. Și-a
petrecut viața luptând pentru a demonstra că femeile sunt egale cu bărbații.
Sofia Nădejde, o figură importantă a secolului al XIX-lea în societatea românească, a văzut
presa ca pe o oportunitate de diseminare a ideilor feministe. Majoritatea articolelor ei tratează
despre emanciparea femeilor, iar discursul ei critică societățile patriarhale pentru că nu acordă
femeilor drepturi de bază precum educația și dreptul de vot. Activismul ei de peste 60 de ani a
fost dedicat susținerii drepturilor femeilor, unde a semnat 43 de publicații, fie pe numele ei, fie
sub pseudonimele S.G., Elisabeta, Eva, Sonia, Sorina și Vanda D.
Publicista, prozatoare și dramaturgă, Sofia Nădejde, a fost prima româncă care a încercat să
demonstreze că inteligența femeilor,dar și adrepturilor femeii nu au fost niciodată inferioare
celor ale bărbaților. Deși era o femeie de carieră, a fost și mama a șase copii.

Sofia, femeia anului

Capitala o primeşte pe Sofia aşa cum se cuvine. Militantă feministă, socialistă, om de litere şi
de opinie, Sofia era soţie şi mamă. Printre toate aceste activităţi, ea a reuşit cumva să treacă de
linia mediocrităţii şi în viaţa de familie. În 1895, ziarul „România literară şi ştiinţifică“
realizează un sondaj printre oamenii de seamă ai culturii, dar şi printre cititori: „Care femeie
română e cea mai învăţată?“. Şi iată că votul majorităţii îl primeşte Sofia Nădejde. În acelaşi
an, spiritul socialist o susţine pe Sofia să îşi ridice calităţile de orator la un nou nivel. Clubul
muncitorilor din Bucureşti, un soi de sindicat care le susţinea drepturile, dar mai ales îi
sprijinea în proteste şi activităţi propagandistice, a acceptat să înroleze în rândul
conferenţiarilor o femeie. Aşadar, Sofia Nădejde avea să susţină o serie de 55 de cuvântări, sub
numele de „Urme de jertfe la români“. Această activitate avea să conteze mai târziu când, ca
membră a PSDMR, este aleasă preşedinta Congresului al IV-lea din 1897. Aşadar, Sofia
punctează şi acest succes: este prima femeie din România care ocupă fotoliul de preşedinte al
unui Congres politic (Ana-Maria Șchiopu, 2020) .

‘’Femeia din popor pe lângă că de obicei munceşte avalma cu bărbatul, se mai pricepe încă la o
mulţime de lucruri pe care bărbatul nu obişnuieşte a le face, aşa: ţese, coase, împleteşte,
pregăteşte de obicei fruptul, scoate păsări şi face mâncare. Pe lângă acestea în decursul
veacurilor, ca mai slabă, a trebuit să capete şi să aibă o doză oarecare de şiretlic pentru a putea
prin acesta de multe ori să se apere de forţa brutală a bărbatului“. Pe lângă acestea în decursul
veacurilor, ca mai slabă, a trebuit să capete şi să aibă o doză oarecare de şiretlic pentru a putea
prin acesta de multe ori să se apere de forţa brutală a bărbatului“ (Sofia Nădejde în
„Contemporanul“)

A debutat în revista,,Femeia Română” din București, făcând apel la emanciparea femeii.

Activitățile sale editoriale au continuat în aceeași direcție cu „Contemporanul” ieșean. Sophia
Nadejde a pretins că este liderul mișcării feministe, stârnind controverse cu renumitul critic Titu
Maiorescu, cunoscut ca misogin.
Maiorescu insista categoric ca femeia trebuie sa stea acasă, să aibă grijă de copii,de bunăstarea
casnică, dar și cea a soțului.
Titu Maiorescu spune: „Femeia e incapabilă de dezvoltare, oricât ar încerca să-şi dezvolte
inteligenţa, ea nu va reuşi; ba chiar, cu timpul, ea se tâmpeşte şi tinde către idiotism”, aceasta
fiind teoria lui misogină despre femei. Sophia Nadejde a stârnit controverse în rândul criticilor și
jurnaliștilor de seamă, prezentând dovezi științifice pentru teoria misogina a acestuia.
Sofia Nădejde își intră in rol,spunând „Dacă inteligenţa e funcţia materiei cenuşii, atunci nu
se poate trage nicio concluzie pe baza greutăţii creierelor, căci ar trebui avută în vedere
greutatea materiei cenuşii. Dar greutatea nu e cea mai potrivită măsură: calitatea materiei
cenuşii, numărul celulelor şi al polilor acestora şi ramificaţiile lor ar trebui să fie măsura
inteligenţei”, scria Sofia Nădejde, în replică la teoria criticului Maiorescu. Polemica celor doi a
împărţit societatea în două tabere: susţinătorii criticului, în majoritatea lor bărbaţi, şi cei ai Sofiei
Nădejde, în majoritate, femei.(Elisabeth Bouleanu,2015).
„Dacă privim comparativ cavitatea creierului oamenilor primitivi şi pe cea a creierului omului
modern, constatăm o scădere de capacitate şi volum, atât la bărbaţi, cât şi la femei. Ceea ce
înseamnă fie că şi bărbatul regresează odată cu femeia, fie că un volum mai mic indică o
evoluţie. Dacă e să judecăm inteligenţa după greutatea creierului, atunci ar trebui să spunem că
unele păsări care au un creier mai greu raportat cu trupul, sunt mai inteligente ca omul”, mai
scria Sofia Nădejde.
‘’ Dacă au creierul mai mic, înseamnă că, din capul locului, trebuie să concluzionăm că toate
femeile sunt mai puţin dotate intelectual decât bărbaţii. Aşadar, considera Maiorescu, trebuie să
adoptăm principiul separaţiei sferelor: femeile să rămână în sfera domestică şi bărbaţii să
domine sfera publică. Sofia Nădejde i-a atras atenţia asupra sofismului pe care-l comitea
spunând:” să echivala greutatea cu inteligenţa, fapt ce ar putea duce la concluzia că balena e
cea mai deşteaptă fiinţă având creierul mare şi greu"(Christine Lecșu,2015).
pe mâna unor fiin Celebra replica a criticului Titu Maiorescu ”Cum am putea să încredinţăm
soarta popoarelor ţe a căror capacitate craniană e cu 10% mai mică?” a ramas in istorie
aducând multe controverse la adresa acestuia.
Activismul radical pentru drepturile femeilor nu s-a limitat la controverse cu criticul Maiorescu.
Împreună cu soțul ei, socialistul Ion Nadejde, Sophia a contribuit la apariția revistelor culturale și
a manualelor școlare. Singură, a susținut campanii pentru drepturile femeilor și a tradus texte
științifice și literare. A scris proză și a fost autoarea primului roman feminist din literatura
română intitulat ”Patimi”.
Maiorescu a fost cel care a introdus damele la întâlnirile junimiştilor, spre nemulţumirea multora
dintre scriitori şi spre disperarea Veronicăi Micle, care numea adunătura de dame ”Haremul lui
Maiorescu”. Misogin recunoscut, criticul Titu Maiorescu nu admitea calităţile intelectuale ale
damelor, însă aprecia compania sexului frumos.(Elisabeth Bouleanu,2015).
Prezența femeilor frumoase care îl captivau pe maiorescul i-a neliniștit pe junimiști, iar munca
lor a fost criticată in cadrul adunarilor. ”În prezenţa doamnelor era prea dureros pentru un tânăr
autor de a se vedea criticat şi când Caragiale cu cuvântul său tăios şi cu caracterul să
necruţător pocnea pe vreun tânăr ce citea o compunere a sa, cu o observaţie atingătoare şi puţin
politicoasă în formă, se lăţea deodată un sentiment penibil în toată adunarea”, spune Negruzzi

Cât despre emancipare şi legătura cu frumuseţea feminină, Sofia găseşte şi aici o replică, cu tot
cu tentă socialistă, ba chiar îi acuză pe bărbaţi: „Eu cred că trebuie de vorbit de femeie în
general şi nu de aceea mică minoritate din care bărbaţii au făcut o jucărie, pe care după ce şi-au
format-o după gustul lor, acuma o defaimă şi o tratează de proastă. Aceşti bărbaţi au căutat a
avea din femeie o fiinţă care să-i desfăteze în orele libere, cu cochetăriile ei, cu apucăturile ei
copilăreşti etc. iar femeile au căutat a forma din bărbaţi nişte producători de bani, care să le
poată îndestula toate capriciile. Şi unii şi alţii, prin selecţiunea naturală, au ajuns la culme. În
adevăr, eu găsesc că femeile burgheziei sunt cu totul departe de ceea ce ar trebui să fie. Ele
defaimă munca şi o privesc ca înjositoare, a căuta să placă pentru a putea trăi e nobil, a munci e
ruşine. Ele nu găsesc nici de cum înjositoare viaţa ce duc, căutând numai a plăcea“.(Ana-Maria
Șchiopu,2020).

Răspunsul acid dat de Sofia Nădejde, bazat pe cunoştinţele acumulate din ştiinţă şi istorie, l-a
lăsat mut pe Titu Maiorescu. Aşadar, a fost un pas mic pentru feminism, un pas mare pentru
Sofia.

A trăit 90 de ani, două treimi din viață a luptat să demonstreze că inteligenţa femeii nu este mai
prejos decât cea a bărbatului. Și nici drepturile ei, de altfel. Pentru activitatea militantă a acesteia,
din 2006 au loc anual Premiile Sofia Nădejde pentru Literatura Scrisă de Femei.
BIBLIOGRAFIE
1 Ana M. Șchiopu. (2020, 7 Martie). Sofia Nădejde, un soldat al emancipării femeilor: Voim să
ne trataţi ca pe nişte oameni egali.
Adevarul.ro. Accesat la: https://adevarul.ro/stil-de-viata/cultura/sofia-nadejde-un-soldat-al-
emanciparii-femeilor-2005942.html
Referință în text: (Șchiopu ,2020)

2 Bouleanu, E (2015, 15 Decembrie). Femeia care l-a umilit pe misoginul Titu Maiorescu,
care avea teoria că „femeile se tâmpesc în timp”. Sofia Nădejde a dărâmat halucinanta
credinţă a criticului.

Adevarul.ro. Accesat la: https://adevarul.ro/stiri-locale/alexandria/femeia-care-l-a-umilit-pe-

misoginul-titu-1673811.html
Referință în text: (Bouleanu ,2015)

3 Maria Cernat și Adina Mocanu (2020, 2 Martie). Sofia Nădejde – o figură aparte a
feminismului românesc.

Platzforma.md. Accesat la: https://platzforma.md/arhive/388555

Referință în text: (Cernat și Mocanu ,2020)

4 Zaharia, M. (n.d.). # Feminism-Sofia Nadejde contra Titu Maiorescu.

Iasi.travel. Accesat la: https://iasi.travel/ro/stories/feminism-sofia-nadejde-contra-titu-maiorescu/
Referință în text: (Zaharia ,n.d.)