Sunteți pe pagina 1din 6

Statutul femeii in perioada interbelic

La inceputul secolului al XIX-lea, statutul social al femeii era influentat exclusiv de patura sociala din care acestea proveneau. Sub influenta Occidentului, femeile de la oras au inceput sa se modernizeze si sa iasa din conditia de casnica. Femeile bine vazute erau boieroaicele, care mai erau numite si cucoane. Pentru o femeie, o mare greutate in statutul ei o dadea zestrea. Cu cat avea mai multa zestre, cu atat era mai bine vazuta si mai dorita. In acele timpuri , femeia castigase deja o multime de drepturi: purta pantaloni, putea avea parul tuns, facea sport impreuna cu sotul, se plimba cu bicicleta etc. Acestea se imbracau ca la Viena si Paris, purtand manusi, evantaie, peruci sau mese, pantaloni, palarii si tot felul de umbrele dichisite. Nu le lipsea nici catelul, cu care ieseau la plimbare. Era important sa stie sa cante la un instrument muzical, sa danseze si, in general, sa aiba cultura muzicala pentru ca era semn de mare rafinament. Latura estetica era foarte cultivata, in timp ce latura etica era lasata in umbra. Contrar opiniei comune, nu numai femeile erau interesate de domeniul vestimentar sau de ceea ce va deveni peste ani o proprietate distinct a femininului concursurile de frumuse e. "Sexul tare" a inut s - i spun opinia i a f cut-o deosebit de tran ant. Probabil c n materie de mod i de politic , to i suntem exper i, indiferent de sex. Moda a declan at numeroase controverse, considerndu-se c este prea libertin . Bilete de papagal, sub direc ia lui Tudor Arghezi, a fost una din publica iile care au participat activ i au luat cuvntul vis--vis de eventualele schimb ri care d unau "imaginii tradi ionale feminine": "Rochiile cucoanelor ncep prea jos, pentru a se ispr vi prea sus. Pantofii sunt la o muchie de cu it, scumpindu-se i pantofii i rochiile n propor ia n care se mic oreaz ." Totu i au existat voci care au v zut leg tura dintre vestimenta ie i spiritul feminin al veacului care cere mai mult libertate n mi c ri datorit noilor pozi ii pe care le-au adoptat femeile n practicile sociale i economice. Printre ace tia se num r i mai tn rul coleg de breasl al lui Arghezi, Camil Petrescu, care scrie ntr-un articol din Romnia literar c "Nici odat moda femenin n-a atins superioara frumuse e a cele de azi. Era i firesc s se p streze pentru zi o mbr c minte comod , c ci azi femeile sunt cu totul intrate n lupta pentru existen ." Treptat frumuse ea feminin se elibereaz de asocierile cu viciul, iar practicile frumuse ii devin legitime. Presa feminin i concursurile de frumuse e reprezint o dovad . Pornind de la aceasta perspectiva ce viza statutul femeii n societate, observam ca s-a cristalizat un univers n care feminitatea oferea subiecte multiple pt a fi explorate, fie din punct de vedere stiintific, sociologic, psihologic sau literar. Presa feminina cunoaste o popularitate tot mai mare , iar daca pana atunci discursurile despre aspectul feminin erau discutate intre femei sau in creatia poetilor si a romancierilor, aceasta epoca marcheaza o schimbare de cotitura in istoria presei feminine. Pe langa imaginea femeii emancipate, care lupta pentru drepturile ei si este constienta de noul rol pe cere trebuie sal indeplineasca in societate, presa interbelica infatisa si imagini i articole ale femeii gingase, sensibile, pure, delicate, preocupate de moda i gastronomie, de decoratiuni interioare, de arta de a stapani codul bunelor maniere. Aceste nevoi utopice erau direct legate de cerintelor epocii, existand o nevoie psihologica dar si una pragmatica cu scopul realizarii contractului de lectura dintre publicul care avea anumite asteptari si ziarul sau revista care aveau nevoie de cititori pentru a supravietui. Publicistica interbelic promoveaz imaginea femeii idilice prin reviste adresate n primul rnd

publicului feminin, i nu numai. Din p cate, multe asemenea reviste sunt pu in cunoscute, cu toate c reprezint o surs de inspira ie complex pentru ceea ce a reprezentat femininul acelei perioade. Un exemplu de astfel de revista este Domnita , publicatiune femenina saptamanala , care dezbatea in paginile ei probleme legate de imaginea femeii frumoase si era la curent cu ultimele progrese, oferind stiri despre concursurile de frumusete feminina. In general, astfel de reviste feminine, Mariana , Revista scriitoarei nchinata talentului feminin , Jurnalul femeii aveau articole denumite : Cronica modei, Retete de frumusete, Cum sa-si pastreze femeile barbatul iubit etc.

Totusi aceasta emancipare nu s-a manifestat prea puternic in zonele rurale. Cercetatorul Costion Nicolescu, de la Muzeul Taranului Roman spune ca femeile se ocupau, in acea perioada, de tot ce tinea de bunul mers al lucrurilor in casa: Ele se ocupau de toate pregatirile pentru cele trei momente importante din viata omului nasterea, nunta, moartea. Tot ele se ocupau de medicina traditionala, de intretinerea gospodariei, de prepararea hranei, de cresterea si educarea copiilor, faceau imbracamintea.

La oras, femeile incepusera sa se preocupe ceva mai mult de educatie, insa in privinta drepturilor, diferentele nu erau vizibile. Politologul Mihaela Miroiu declara ca femeile aveau foarte putine drepturi civile (cum ar fi cel la educatie la toate nivelurile), nu aveau acces la cele mai multe profesii, la custodia copiilor si, desigur, nu aveau niciun drept in politica. De asemenea prof . Mihaela Miroiu adauga ca o mica parte a femeilor era alcatuita din mici lucratoare in croitorie si textile, in servicii, insa predominau scolile de menaj, pensioanele de domnisoare, adica scolile de viitoare neveste si mame . Concursurile de frumuse e unde i Romnia se alinia rilor europene emancipate, avnd o reprezentant , pe domni oara Marioara G nescu un alt fenomen tipic al "modei feminine", au declan at articole polemice n epoc . Bilete de papagal este una din piblica iile care au luat atitudine mpotriva acestor c ut ri ale celei mai frumoase femei. Tudor Arghezi, ntr-un articol intitulat sugestiv Cea mai frumoas femee, este convins c "Americanii nelini tesc Europa cu teze artificiale c utnd pe cea mai frumoas femee." Fie dintr-un spirit conservator, fie datorit intui iei de a prevedea peste trecerea anilor amploarea acestor tipuri de concursuri care jongleaz i promoveaz o anumit imagine a femeii, colaboratorii revistei Bilete de papagal, n frunte cu directorul acesteia, Tudor Arghezi, au primit cu destul reticen aceast nou "mod " asociat ulterior cu un nou pat al lui Procust. "Femeile inteligente nu se vor emo iona peste m sur de concursul de frumuse e pe care l-a propus America" spune ncrez tor Tudor Arghezi n articol, dar care sunt acele femei inteligente? Probabil acelea care pun mai presus de orice via a de familie i care nu se agit pentru ob inerea unor drepturi care s le aduc pe picior de egalitate cu b rba ii. n continuare este scos n eviden mitul femeii frumoase, dar mai s rac din punct de vedere intelectual, adic ceva pe care tradi ia popular l-a rezumat n "poale lungi i minte scurt ". "P l vr geala" domni oarei Miss Europa se deosebe te oare de "m c nitul ra elor i g telor care vin seara de pe cmp?" se ntreab Felix Aderca ntr-un articol din Biletele lui Tudor Arghezi. Dorintele femeilor de a ocupa un alt rol in societate au avut cauze dupa prof. Miroiu : Inceputul industrializarii, cresterea gradului de cultura, revolta pe starea de dependenta si pe cultura inferioritatii de gen, intalnirile cu surorile lor occidentale intru convingeri privind nevoia imperioasa a egalitatii in drepturi civile si politice cu barbatii .

Mi carea feminist in Romnia


Societatea romneasc era una tradi ionalist, n care mai dinuiau vechile cutume conform crora femeia era inferioar brbatului si dependent de acesta. Biserica sus inea c femeile trebuie s fie asculttoare si supuse ta ilor si so ilor lor. n ceea ce priveste cstoria, aceasta nu putea fi alegerea femeii, ci era determinat de voin a prin ilor, fetele fiind obisnuite de mici cu gndul c se vor cstori si vor trebui s devin neveste bune pentru viitorii lor so i. Aceste mentalit i nvechite nu vor reusi s mpiedice progresul societ ii romnesti, care va contribui substan ial la emanciparea femeii. n mediul citadin, femeia a fost nevoit n cele mai multe cazuri s ias din cercul familiei pentru a-si gsi o ocupa ie, a-si cstiga existen a sau din dorin a de a fi independent. O parte atinerelor de la sate vor emigra pentru anumite perioade de timp spre capital, n casele boierilor, trimise de prin i ca fete n cas , unde vor lua nemijlocit contact cu moda si schimbrile vremii. Sub naltul patronaj al reginei Maria, creia multe dintre feministe i erau apropiate, acestea vor participa la actiuni filantropice ngrijind de cei rniti si ocrotind vduvele si orfanii de rzboi. Avnd exemplul altor na iuni, miscarea feminist din Romnia si propune un program de dezvoltare a nv mntului n rndul tinerelor fete, urmrindu-se ridicarea cultural a femeii . Trecuse vremea n care ntlnirile literare, seratele, cercurile si saloanele imprimau moda, acum educa ia n cadru specializat intea interesul familiei, societ ii si Patriei . Educa ia tinerelor fete era concretizat prin asigurarea unei pregtiri practice temeinice ntregite de acumularea unor cunostin e de cultur general n scoli patronate de societ i feminine, de diferite personalit i ale Familiei Regale sau de stat. O situa ie special o reprezenta femeia din mediul rural, pe care o serie de factori (prin ii, care nu vedeau un folos real imediat si refuzau s-si trimit fiicele la scoal, ideea c fetele nu trebuie crescute la fel cu bie ii pentru c ele au alt destin n via , devenind so ii, si brba ii, care nu aveau pentru ele nicio considera ie) o mpiedicau s aib acces la nv tur. n acest sens, gazetele feministe iau atitudine publicnd articole de genul Femeia de la ar, Cooperativele stesti femenine sau scoala rneasc pentru femei. Pe de alt parte, congresele feministe vor adopta mo iuni pentru ndrumarea femeilor stence, s se dea o mai mare desvoltare cursurilor complimentare si s fie organizate pe baze practice . ntr-o conferin publicat n Gazeta Transilvaniei , Maria Baiulescu, presedinta Uniunii Femeilor Romne, explica rolul surorilor de ocrotire, care trebuiau s colinde satele romnesti si s se apropie de ranca romn, s-i dea sfaturi luminoase, s-o scoat din ignoran a n care trieste, s-i nlture supersti iile striccioase, s-i completeze cunostin ele, s-i dea ajutorul necesar . Prin educa ie se urmrea ntrirea sentimentului na ional, dezvoltat de femei n familie ... asupra copiilor , viznd ocrotirea credin ei, obiceiurilor si limbii romne. Portul popular a avut un rol important pentru romnii din Ardeal, servind n vremurile primejdioase ca steag na ional pe care l arboram cu fiecare ocaziune . Lund modelul delega iei Gruprii Femeilor Romne din Brasov, la congrese, feministele se vor prezenta mbrcate n costume na ionale care, n perioada interbelic, imprimaser moda citadin. Un alt punct important din cadrul programului feminist l reprezenta combaterea imoralit ii si asigurarea protec iei fetelor si femeilor, urmrindu-se desfiin area localurilor de desfru , predarea n scoli a unor cunostin e minime de educa ie sexual si nfiin area unor cluburi de tineret sub ndrumarea doamnelor din societ ile feministe . Moralizarea era o problem care preocupa miscarea feminist la nivel mondial, Congresul Interna ional de Moral Social de la Budapesta atingnd aspecte legate de cauzele apari iei si dezvoltrii imoralit ii si msurile ce trebuiesc luate pentru combaterea acesteia. Delega ia romn participant la acest congres a fcut o expunere privitoare la regimul moravurilor din ara noastr , cu referire la Legea sanitar din 1930, care stipuleaz aspecte legate de aceast problem. ntr-o societate plin de lipsuri cum era cea romneasc, feministele ncercau s gseasc solu ii ac ionnd n cadrul asocia iilor de femei, innd prelegeri, publicnd articole n presa feminist si n ziarele de mare tiraj sau participnd la congrese na ionale si interna ionale. Lupta mpotriva alcoolismului (plag care mcina societatea romneasc si nu

numai) si aspecte legate de igien se regseau adesea pe ordinea de zi a ntrunirilor feminine. Periodicele cu caracter medical avertizau viitoarele mame de rul pe care l poate provoca lipsa de igien, consumul de alcool sau practicarea unor meserii istovitoare. Apar societ i pentru combaterea alcoolismului ( Dusmanii alcoolului si ai nicotinei , Miscarea mpotriva buturilor spirtoase ) si legi mpotriva consumului de alcool n exces. Acordarea de drepturi civile si politice femeilor a fost unul dintre cele mai importante puncte din programul miscrii feministe din Romnia, pentru care au militat asocia iile de gen urmnd exemplul altor popoare, unde femeile cstigaser dreptul de a fi cet ene (adeseori apar n gazetele romnesti articole preluate din presa interna ional: Femeea n Statele Unite, Femeia francez, Femeile la Parlament Karlsruhe). n dreptul civil romnesc, situa ia femeii cstorite era o absurditate, aceasta fiind asimilat unui minor care nu avea dreptul s beneficieze de banii familiei n interesul su personal dac nu avea acceptul so ului sau un act semnat la tribunal si nu putea s fac comer dect n baza unui mandat din partea so ului. n urma demersurilor efectuate de asocia iile feministe, dreptul civil romnesc se va modifica, astfel nct femeia major, prin cstorie, si va putea exercita toate drepturile civile, fr ca acestea s mai fie supuse aprobrii so ului. Legisla ia muncii va cunoaste o serie de modificri, n ciuda eforturilor depuse de ctre patronate, stabilindu-se concediul pre- si postnatal, interzicerea muncii de noapte a femeilor si copiilor, igiena localurilor de munc, durata muncii de 8 ore, repausul obligatoriu sptmnal etc. Constitu ia din 1923 prevedea apari ia unor legi speciale, votate cu majoritate de dou treimi, care s determine condi iile n care femeile si vor putea exercita drepturile politice. Se duc campanii de pres, se in prelegeri, conferin e, dar abia n anul 1929 femeile vor intra n sfera politicii, ob innd drept de vot la nivelul alegerilor comunale, orsenesti si jude ene. Pentru a deveni cet ene cu drepturi depline, femeile de la vrful ierarhiei Uniunii Femeilor Romne, cu excep ia Mariei Baiulescu, devin membre ale PNL si PN , Alexandrina Cantacuzino ncercnd chiar s nfiin eze un partid feminin. Cu toate acestea, miscarea feminist va continua s ac ioneze n domeniile educa iei, culturii, filantropiei, domenii n care femeile se puteau face mai usor remarcate. Femeia trebuia s revin la via a de familie si la rolul ei matern, dar s ias din buctrie si s-si continue operele de binefacere public. Ini iativele feministe au fost contracarate de-a lungul timpului, n presa interbelic aprnd articole anti-feministe sau reac ii la adresa reprezentantelor acestei miscri. De-a lungul istoriei, mentalul colectiv asociase femeia cu ideea pcatului originar, ispita, adulterul, fiind o fiic a Evei cu ochi alunecosi si inim zburdalnic Se face analiza trsturilor fizice ale femeii si ale brbatului, ajungndu-se la concluzia c femeia care va face munc brbteasc va dobndi cu timpul trsturi masculine, fcndu-se aluzie la cteva dintre feministe care nu erau chiar niste frumuse i. Mul i adversari ai emanciprii femeii sus ineau c aceasta are capul si creierul mai mici dect brbatul, de aceea nu-l poate egala din punct de vedere intelectual. Totusi, dac femeia se va dedica unei cariere publice, va ajunge s practice celibatul si va renun a cu totul la dorin a de a deveni mam, provocnd dezordine social si aducnd grave prejudicii moralei crestine. Astfel, se va ajunge la apari ia unui nou sex, cel neutru, compus din femei care vor deveni fiziceste improprii cstoriei. Antifeministii s-au pus de acord cnd s-a ajuns la problema acordrii dreptului de vot femeilor: numai cele care vor satisface serviciul militar, fcnd dovada c sunt egale cu brba ii n ceea ce priveste condi ia fizic, vor deveni cet ene cu drepturi depline. Adeseori, din rndul femeilor s-au ridicat voci critice la adresa feministelor, voci care sus ineau vechile tradi ii si condamnau femeia ce tindea spre modernitate sau independen . Femeile cheltuitoare care nesocotesc munca istovitoare a so ului trind n luxul caracteristic doar clasei sociale bogate, cele care si petrec ziua plimbndu-se sau stnd n fotoliu si neglijnd pregtirea bucatelor si acelea care au servicii si las casa n grija servitoarelor fac obiectul criticilor conservatoarelor. Acestor opinii radicale li se altur idei conform crora femeia de ine totusi un rol important n societatea romneasc, o societate a brba ilor, pu in pregtit s accepte noua mod. Gospodin, so ie sau mam, acestea erau ndatoririle romncei.

ncetul cu ncetul, femeia se va impune n domenii altdat exclusiv apar intoare brbatului, educa ia n general si cea de tip superior n special contribuind incontestabil la nlocuirea societ ii romnesti nvechite cu o alta, format din cet eni si cet ene. Spre sfrsitul perioadei interbelice, n timpul dictaturii carliste, femeile vor ob ine drept de vot pentru alegerile parlamentare, ultimul bastion strict brbtesc fiind astfel demolat.

Bibliografie
Revista Romania Literara nr 29/2003, articol Oana Baluta Marea istorie ilustrata a lumii, Ziarul Financiarul si editura Litera Femeia in societatea romaneasca in secolul al XIX-lea , Alin Ciupala, edit. Meridiane, Bucuresti 2003 Aparitia unui ziar femenin, n Femeea de mine , an I, nr. 5, septembrie 1930 Drepturile femeii, n Gazeta Femeii , nr. 5-6, 15 februarie 1936 Theo Stanciu, Dup rzboi multe femei s-arat, n Magazin Istoric , nr.10, octombrie, 1999 Constituia Romniei, publicat n Monitorul Oficial , nr. 282, 29 martie