7.

Prezintd, in nrinimum 30 de cuvinte, un element de conlinut comun celor doui texte da'ie
valorificdnd cdte o secventd relevantd din fiecare text 5 puncte

s.

8. Crezi ca preferinla pentru un artist poate incuraja tinerii sd participe la evenimente cultura :
-
MotiveazS-li rdspunsul, in 50 100 de cuvinte, valorificdnd textul 1 . 6 puncce

9. Ascciazd fragmentui din Etevul Dima dintr-a gaptea de Mihail Drumeg cu un alt text lite':-
-= f,
studiat la clasd sau citit ca lectui'd suplimentard, prezentAnd, in 50 - 1 00 de cuvinte, o valoa
culturaldimorald comunS, prin referire la cite o secvenld relevantd din fiecare text.
,lN

6 punc--e T

212 Evai Limba gi literatura romana

 Am conttnuat cu descrierea penajului negru si strdlucitor, a guleragului alb :
pufos de la gat. apoi am ajuns la gdtul galag, la pielea care igi schimba culoarea ''
functie de emotiile condorului. S-a inrogif usor.
Veronica D. Niculescu. O vara cu lsic:'

TEXTUL 2
La o distanla de doar 25 de kilometri de Timigoara, in marginea comLt,,
Satchinez, pe drumul cdtre Bdrdteaz, se afld o strdveche mlagtina, supranun .

,,Delta Banatului", care se intinde pe o suprafa,td de aproximativ o sufd de hectare

apa nu prea ad1ncd trdiesc numcroase caloniide pdsdri, printre care specii de ste':
de diferite culori gi mdrimi sau de egrete, declarate monumente ale naturii, pdsd
rdpitoare, rale gi gagte sdlbatice, ligile sau gdinuge de baltd, dar 9i pdsdri cAntdtoare
Diversitatea mare a speciilor de pdsdri acvatice care pot fi intdlnite in rezervalia d
la Satchinez, aproximativ un sfert din numdrultotal al speciilor care reprezintd faurr
ornitologicd din Rom1nia, l-a fdcut pe cunoscutul ornitoto{ bdnd,tean Dionisie Lint
sd numeascd aceastd zond ,,paradisul pdsdrilor din Banat", cdci aceastd rezervafi
cea mai importantd din vestul tdrii, conserud un biotip arhaic, intregulecosisfem
Banatului fiind, in urmd cu mai bine de doud veacuri, unul asemdndtor. Aici au fo
identificate pesfe o sufd de specii de pasdri, majoritatea protejate in intreaga Europ
gi aproape tot atdtea specfi de plante acvatice.
Mlagtina de la Satchinez, a cdrei faimd a ajuns gi pesfe hotare, a dobanfl
statutul de rezeruatie incd din 1942, dar din cauza mai multor interventii nefei*
asupra zonei, care au adus prejudicii enorme acestui ,,muzeu vilt", coloniile de pds#i
s-au mutat de cAteva ori, numdrul pdsdrilor s-a impulinat sim,titor, dar, din fencilg
n-au fost complet distruse.
Speciile care trdiesc in rezerualie sunt pdsdri migratoare. Primele care f
sunt stArcii de noapte, in martie, iar in aprilie vin egretele. igi fac cuiburite in rdcltle
din colonie, cdci vegetalia bogatd din rezerualie reprezintd locuri excelente penfri
cuibdrit, iar la jumatatea lui septembrie pleacd spre ldile calde. in ultimii aniinsd. t
putut fi vdzute mai multe exemplare de egrete care au rdmas in zonele mldgtinox
gi pe timpul iernii. in rezerua{ie trdiesc gi animate sdlbatice, precum vulpea, iepurc
cdprioara sau porcul mistrel.
Din anul 1991 a fost recunoscutd valoarea de unicat a rezervatiei de la Satchire
de forurile internalionale care militeaza pentru proteclia pdsdrilor, unele pe cale d
disparilie la nivel mondial, gi ea a devenit unul dintre siturile Natura 2000 dupd e
fost inclusd in proiectul Life Natura, de conseruarea ei ocupdndu-se specialigtii de I
Muzeul Banatului. Degi necesitd incd numeroase amenajdri pentru a putea deva
o zond de tuism ecologic in adevdratul sens al cuvilntului, rezerva,tia esfe socoliE
totugi, unul dintre cele mai importante obiective turistice din Banat si poate fi vizid
pdnd in 15 septembie, dupd anuntarea prealabild a primdiei, in custodia cdreia t
afld.
Liana Pdun, ,,Delta Banatului", un loc mql
la doar 25 de kilometri de Timigoara, pressalerlr
*ornitolog
- specialist care se ocupd cu studierea speciilor de pdsdri.

2L6 Evaf lrteratu