SC Tungal construct1-EVALUARI RISCURI

CONSIDERENTE TEORETICE
RELATIA RISC - SECURITATE; RISC ACCEPTABIL
In terminologia de specialitate, securitatea omului in procesul de munca este

considerata ca acea stare a sistemului de munca in care este exclusa posibilitatea de accidentare
si imbolnavire profesionala.
In limbajul uzual, securitatea este definita ca faptul de a fi la adapost de orice pericol,
iar riscul - posibilitatea de a ajunge intr-o primejdie, pericol potential (Dictionarul explicativ al
limbii romane, editat sub egida Academiei Romaniei).
Daca luam in considerare sensurile uzuale ale acestor termeni, se poate defini
securitatea ca starea sistemului de munca in care riscul de accidentare si imbolnavire este zero.
Prin urmare, securitatea si riscul sunt doua notiuni abstracte, contrare, care se exclud
reciproc.
In realitate, datorita trasaturilor oricarui sistem de munca, nu se pot atinge asemenea
stari cu caracter de absolut. Nu exista sistem in care sa fie exclus complet pericolul potential
de accidentare sau imbolnavire; apare intotdeauna un risc "rezidual", fie si numai datorita
imprevizibilitatii actiunii omului. Daca nu se fac interventii corectoare pe parcurs, acest risc
rezidual creste, pe masura ce elementele sistemului de munca se degradeaza prin "imbatranire".
In consecinta, sistemele pot fi caracterizate prin "niveluri de securitate", respectiv

"niveluri de risc", ca indicatori cantitativi ai starilor de securitate/risc. Definind securitatea ca o
1
functie de risc y = f(x), unde y  , se poate afirma ca un sistem va fi cu atat mai sigur, cu cat
x
nivelul de risc va fi mai mic si reciproc. Astfel, daca riscul este zero, din relatia dintre cele
doua variabile rezulta ca securitatea tinde catre infinit, iar daca riscul tinde catre infinit,
securitatea tinde catre zero (fig. 1):
1 1
y  ; y  0.
0 
SECURITATE +
y = f(x)
0 RISC + 
Fig. 1 Relatia risc - securitate
In acest context, in practica trebuie admise o limita de risc minim, respectiv un nivel al
riscului diferit de zero, dar suficient de mic pentru a se considera ca sistemul este sigur, ca si o
limita de risc maxim, care sa fie echivalenta cu un nivel atat de scazut de securitate, incat sa nu
mai fie permisa functionarea sistemului.
Riscul a fost definit in literatura de specialitate in domeniul securitatii muncii prin
probabilitatea cu care, intr-un proces de munca, intervine un accident sau o imbolnavire
profesionala, cu o anumita frecventa si gravitate a consecintelor.
Intr-adevar, daca admitem un anumit risc, putem sa-l reprezentam, in functie de
gravitatea si probabilitatea de producere a consecintelor, prin suprafata unui dreptunghi F 1,
dezvoltat pe verticala; rezulta ca aceeasi suprafata poate fi exprimata si printr-un patrat F 2 sau
printr-un dreptunghi F3 extins pe orizontala (fig. 2).
In toate cele trei cazuri riscul este la fel de mare. In consecinta putem atribui unor
cupluri gravitate - probabilitate diferite acelasi nivel de risc.
Daca unim cele trei dreptunghiuri printr-o linie trasata prin varfurile care nu sunt pe
axele de coordonate, obtinem o curba cu alura de hiperbola, care descrie legatura dintre cele
doua variabile: gravitate - probabilitate. Pentru reprezentarea riscului functie de gravitate si
probabilitate, standardul CEN – 812 /85 defineste o astfel de curba drept "curba de
acceptabilitate a riscului" (fig. 3).
2
y
3
F1
2
F2
1
F3
1 2 3 4 5 6 x
Fig. 2 Reprezentarea grafica a echivalentei riscurilor caracterizate prin cupluri diferite

de gravitate - probabilitate
Gravitatea Y
Riscul evenimentului A
INACCEPTABIL
Riscul evenimentului B
Curba C
C=XY
ACCEPTABIL
10-9 10-6 10-3

Probabilitatea
X
Fig. 3 Curba de acceptabilitate a riscului
3
Aceasta curba permite diferentierea intre riscul acceptabil si cel inacceptabil. Astfel,
riscul de producere a unui eveniment A, cu consecinte grave, dar frecventa foarte mica, situat
sub curba de acceptabilitate, este considerat acceptabil, iar riscul evenimentului B, cu
consecinte mai putin grave, dar cu o probabilitate mai mare de aparitie, ale carui coordonate se
situeaza deasupra curbei, este inacceptabil. De exemplu, in cazul unei centrale atomice se iau
astfel de masuri incat riscul unui eveniment nuclear - fie el riscul evenimentului A - este
caracterizat printr-o gravitate extrema a consecintelor, dar de o probabilitate de producere
extrem de mica. Din cauza frecventei foarte reduse de aparitie, activitatea este considerata
sigura si riscul acceptat de societate. In schimb, daca pentru riscul evenimentului B luam ca
exemplu accidentul rutier din activitatea unui conducator auto, desi acest tip de eveniment
provoaca consecinte mai putin grave decat un accident nuclear, probabilitatea de producere
este atat de mare (frecventa foarte ridicata), incat locul de munca al soferului este considerat
nesigur (risc inacceptabil).
Orice studiu de securitate are drept obiectiv stabilirea riscurilor acceptabile.
O asemenea tratare a riscului ridica doua probleme:
- cum se stabilesc coordonatele riscului (cuplul gravitate - probabilitate);
- ce coordonate ale riscului se vor alege pentru a delimita zonele de accep-
tabilitate de cele de inacceptabilitate.
Pentru a le rezolva, premisa de la care s-a pornit in elaborarea metodei de evaluare a
fost relatia risc - factor de risc, decelata din modelul teoretic al genezei accidentelor de munca
si bolilor profesionale, descris in continuare.
4
2.2. MODELUL TEORETIC AL GENEZEI ACCIDENTELOR DE MUNCA
SI AL BOLILOR PROFESIONALE
2.2.1. ELEMENTELE IMPLICATE IN PROCESUL DE MUNCA

SI INTERACTIUNEA LOR
SISTEMUL DE MUNCA
Accidentele de munca si bolile profesionale sunt evenimente aleatoare, aparitia lor
putand fi apreciata doar probabilistic. Prin definitie, ele sunt in mod obligatoriu intr-un raport
de cauzalitate cu elementele procesului de munca. Analiza mecanismului intim de producere a
lor trebuie sa cuprinda deci toate elementele care intervin in acest proces.
Indiferent de natura activitatii, in orice proces de munca sunt implicate patru elemen-te,
care interactioneaza si se influenteaza reciproc in vederea realizarii unui scop unic:
- executantul (E);
- sarcina de munca (S);
- mijloacele de productie (M);
- mediul de munca (Me).
Cu alte cuvinte, elementele implicate in procesul de munca, constituie un sistem –
SISTEMUL DE MUNCA - alcatuit din patru componente: EXECUTANT - SARCINA
DE MUNCA - MIJLOACE DE PRODUCTIE - MEDIU DE MUNCA.
EXECUTANTUL reprezinta omul implicat nemijlocit in realizarea sarcinii de munca.
*) Factorul uman se regaseste in sistem si indirect, ca factor de conceptie si decizie in

spatele celorlalte componente. Astfel, atat sarcina de munca, cat si mijloacele de productie sau
o parte din mediul de munca (mediul fizic) sunt concepute sau actionate de om. Sub aspectul
genezei accidentelor de munca intereseaza, dupa cum se va vedea ulterior, doar deficientele
executantului, celelalte deficiente (ale factorilor de conceptie si decizie) regasindu-se in sistem
la nivelul mijloacelor de productie, mediului si sarcinii de munca.
SARCINA DE MUNCA reprezinta totalitatea actiunilor pe care trebuie sa le efectueze

executantul in vederea realizarii scopului sistemului de munca. Ea este circumscrisa
demersurilor comportamentale ale executantului in raport cu mijloacele de productie si cu
mediul de munca.
Executantul se raporteaza la sarcina prin intermediul aptitudinilor, cunostintelor sale
profesionale, deprinderilor etc.
5
MIJLOACELE DE PRODUCTIE reprezinta totalitatea mijloacelor de munca
(cladiri, instalatii, masini, unelte, mijloace de transport etc.) si a obiectelor muncii (materii
prime, produse intermediare etc.) utilizate in procesul de productie a bunurilor materiale.
MEDIUL DE MUNCA reprezinta ambianta in care executantul isi desfasoara
activitatea.
Mediul de munca cuprinde pe de o parte mediul fizic ambiant (spatiul de lucru,
conditiile de iluminat, microclimatul, zgomotul, vibratiile, radiatiile, puritatea aerului etc.), iar
pe de alta parte mediul social (relatiile de grup, raporturi pe orizontala si verticala etc.).
PROCESUL DE MUNCA reprezinta succesiunea in timp si spatiu a activitatilor

conjugate ale executantului si mijloacelor de productie in sistemul de munca.
Pentru ca un proces de munca sa aiba loc este necesar ca cele patru elemente prezentate
anterior sa coexiste in spatiu si in timp si sa intre in relatie intre ele. Legaturile care iau nastere
sunt prezentate in figura 4.
SISTEMUL DE MUNCA
In cadrul sistemului de munca, executantul si elementele materiale intra in relatie
functionala prin intermediul sarcinii de munca.
In raport cu executantul, sarcina si mediul de munca actioneaza direct asupra acestuia,
in timp ce mijloacele de productie numai indirect, prin intermediul sarcinii.
Din punctul de vedere al protectiei muncii, procesul de munca manifesta doua
caracteristici esentiale:
- prezenta omului in calitate de executant si
- capacitatea elementelor implicate in realizarea lui de a constitui un sistem –
sistemul de munca.
Prima trasatura defineste procesul de munca drept spatiul de producere a accidentelor
de munca si bolilor profesionale, iar cea de a doua caracteristica permite intelegerea
mecanismului de aparitie a celor doua evenimente.
Prin urmare, existenta generica a celor patru elemente nu este suficienta pentru
constituirea unui sistem de munca si desfasurarea unui proces de munca.
Ele trebuie sa coexiste in spatiu si timp si sa interactioneze, dar nu la intamplare, ci in virtutea
unui scop comun. Modul in care se produc interactiunile este esential pentru realizarea
scopului propus.
6
SISTEM DE MUNCA
EXECUTANT
SARCINA MIJLOACE PROCES

DE DE DE
MUNCA PRODUCTIE MUNCA
MEDIU
DE
MUNCA
Fig. 4 Elementele implicate in realizarea procesului de munca

si relatiile dintre ele
7
SISTEMUL DE MUNCA
EXECUTANTUL (E) – reprezinta omul implicat nemijlocit in executarea sarcinii de

munca (S).
SARCINA DE MUNCA (S) – reprezinta totalitatea actiunilor pe care trebuie sa le ia E

in vederea realizarii scopului sistemilui de munca (SM).
MEDIUL DE MUNCA (M) – reprezinta ambianta in care E isi desfasoara activitatea

- mediul fizic
- mediul social
MIJLOACELE DE PRODUCTIE (MP) – reprezinta totalitatea mijloacelor de munca

(Mm) – cladiri, instalatii, masini, unelte, mijloace de transport etc. si a obiectelor muncii
(Obm) – materii prime, produse intermediare, etc., care se utilizeaza in procesul de productie.
SISTEMUL DE MUNCA (SM) – ansamblul constituit din unul sau mai multi E si
MP care avind un scop de realizat, interconecteaza pe baza unui circuit informational, in
anumite conditii ale M.
PROCESUL DE MUNCA (PM) – reprezinta succesiunea in timp si spatiu a

activitatilor conjugate ale E si MP in SM. Pentru ca PM sa aiba loc este necesar ca cele 4
elemente, E+S+M+MP, sa coexiste in spatiu si timp si sa intre in relatii intre ele.
S si M actioneaza direct asupra E.

MP actioneaza indirect asupra E, prin intermediul S.
Dpv. al protectiei muncii, PM manifesta 2 caracteristici:
- E si
- Capacitatea elementelor implicate in realizarea PM de a constitui un sistem
– SM.
Pentru constituirea unui SM si desfasurarea unui PM, cele 4 elemente E+M+S+MP,

trebuie sa coexiste in spatiu si timp si sa interactioneze in virtutea unui scop comun, de a
produce.
Accidentele de munca si bolile profesionale sunt rezultatul unor disfunctii ale SM,
generate de dereglarile elementelor sale constituiente.
Factorii de Risc reprezinta abateri de la starile normale sau modul de functionare ale
elementelor SM.
Spatiul de manifestare al factorilor de risc este PM.
8
PM
SM
S
MP
E
M
Daca fenomenul accidentarii si imbolnavirii profesionale este privit ca un efect

circumscris obligatoriu unui proces de munca, pentru a ajunge la cauzele care l-au produs
trebuie sa se stabileasca si sa se analizeze ce se intampla in interiorul acestui spatiu de
circumscriere, respectiv in interiorul sistemului de munca.
In conditiile in care elementele implicate in realizarea procesului de munca
functioneaza si interactioneaza corect, ele vor realiza scopul pentru care a fost creat sistemul,
respectiv cel de a produce si nu de a se autodistruge. Orice deficienta la nivelul unuia sau a mai
multor elemente, reprezentand o abatere in functionarea prestabilita a sistemului, conduce la
cresterea entropiei, deci la manifestarea tendintei sale de autodistrugere, inclusiv prin
vatamarea omului.
Accidentele de munca si bolile profesionale sunt deci disfunctii ale sistemului de munca,
generate de dereglarile, calitatile, proprietatile intrinseci etc. ale elementelor sale constituente.
Posibilitatea aparitiei unor astfel de abateri, dar si de corectie a lor prin masuri
adecvate, rezida in chiar natura sistemului de munca, definita prin urmatoarele caracteristici:
a.Sistemul este deschis prin componenta om si semideschis prin componenta tehnica
(mijloacele de productie si mediul fizic de munca).
b. Sistemul este dinamic, schimbandu-si starile sub actiunea legii timpului. Se
evidentiaza trei profiluri de stare, semnificativ distincte dupa probabilitatea producerii unor
abateri de la starea normala:
- profilul de stare cu tendinta optimizatoare;
- profilul de stare optima;
- profilul de stare involutiv.
c.Sistemul este integrat, intelegand prin aceasta ca modul sau de manifestare nu este
reductibil la starile si trasaturile componentelor luate separat sau la suma simpla (aritmetica).
9
d. Sistemul este autoreglabil, adica poseda capacitatea de a folosi informatia despre
efectele actiunilor reglatorii anterioare pentru corectarea eventualelor abateri sau erori si pentru
perfectionarea actiunilor viitoare.
e.Sistemul de munca este determinist prin constructie si relativ aleator prin modul
concret de functionare.
Disfunctiile sistemului nu conduc intotdeauna, obligatoriu, la vatamarea sau modificarea
starii de sanatate a organismului uman. Pentru ca sa se produca un astfel de efect este necesar
sa se constituie un lant cauzal, a carui ultima veriga este intalnirea dintre victima si
agentul material care o lezeaza. Acest lant este alcatuit din factori (insusiri, stari, procese,
fenomene, comportamente) proprii elementelor sistemului de munca, care constituie cauze
potentiale de accidentare si/sau imbolnavire profesionala, respectiv factori de risc de
accidentare si/sau imbolnavire profesionala (prescurtat factori de risc). De regula, factorii de
risc reprezinta abateri de la normal ale starii sau modului de functionare al elementelor
sistemului de munca.
2.2.2. FACTORII DE RISC IN SISTEMUL DE MUNCA
Din cele aratate anterior rezulta ca spatiul de manifestare al factorilor de risc este
procesul de munca.
Pentru evidentierea lor este necesara o analiza sistematica a caracteristicilor
accidentogene si ale abaterilor posibile la nivelul fiecarei componente a sistemului.
FACTORII DE RISC PROPRII EXECUTANTULUI
Abaterea posibila a executantului de la linia ideala pe care trebuie s-o urmeze pentru
indeplinirea sarcinii de munca reprezinta intotdeauna o eroare, la nivelul uneia sau a mai
multora dintre verigile de baza ale activitatii de munca, respectiv:
- erori de receptie, prelucrare si interpretare a informatiei;
- erori de decizie;
- erori de executie;
- erori de autoreglaj.
Eroarea executantului se concretizeaza intr-un comportament inadecvat din punctul de
vedere al securitatii muncii, sub forma unei actiuni gresite sau omisiuni. Analizand
10
posibilitatile de eroare ale executantului in raport cu celelalte elemente ale sistemului de munca
rezulta lista factorilor de risc proprii executantului din ANEXA 1.
FACTORII DE RISC PROPRII SARCINII DE MUNCA
La nivelul sarcinii de munca pot aparea doua categorii de cauze potentiale de

accidentare sau imbolnavire profesionala:
- continut sau structura necorespunzatoare a sarcinii de munca in raport cu scopul
sistemului de munca sau cu cerintele impuse de situatiile de risc (operatii, reguli, procedee
gresite, absenta unor operatii, metode de munca corespunzatoare);
- sub /supradimensionarea cerintelor impuse executantului, respectiv
necorespunzatoare posibilitatilor acestuia.
Analizand aceste caracteristici rezulta lista generica a factorilor de risc proprii sarcinii
de munca (respectiv care se regasesc la nivelul sarcinii de munca), ANEXA 1.
FACTORII DE RISC PROPRII MIJLOACELOR DE PRODUCTIE
Analizand mijloacele de productie in raport cu executantul, rezulta lista de factori de

risc din ANEXA 1.
Dupa natura actiunii lor, factorii de risc proprii mijloacelor de productie se pot
manifesta sub urmatoarele forme:
- factori de risc mecanic, a caror actiune consta in eliberarea brusca, necontrolata si
contraindicata, a energiei cinetice incorporate in mijloacele de productie sau in parti ale
acestora;
- factori de risc termic, in cazul carora pericolul potential este dat de actiunea
energiei termice incorporate in mijloacele de productie la contactul sau manipularea acestora
de catre executant;
- factori de risc electric, la care pericolul consta in posibilitatea contactului direct sau
indirect al executantului cu energia electrica vehiculata de mijloacele de productie;
- factori de risc chimic, a caror actiune este determinata de proprietatile chimice
nocive sau potential accidentogene ale substantelor utilizate in procesul de munca;
11
- factori de risc biologic, cu actiune de natura biologica, nociva sau potential
accidentogena, in functie de caracteristicile macroorganismelor si microorganismelor utilizate
in procesul de munca.
FACTORII DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCA
Mediul fizic ambiant poate prezenta abateri sub forma de depasiri ale nivelului sau
intensitatii functionale a parametrilor specifici (microclimat, zgomot, vibratii, noxe chimice,
radiatii, iluminat etc.), fie caracteristici care reprezinta conditii de munca inadecvate
(suprasolicitare fizica).
Mediul social se caracterizeaza prin factori de risc de natura psihica al caror rezultat
este suprasolicitarea executantului.
Studiul sistematic al acestor caracteristici, abateri, in raport cu actiunea lor negativa,
generatoare de accidente sau boli profesionale asupra executantului, conduce la lista generica
de factori de risc din ANEXA 1.
2.2.3 CLASIFIREA FACTORILOR DE RISC SI FORME

DE MANIFESTARE IN SISTEMUL DE MUNCA
Prin transformarea din posibilitate in realitate, actiunea factorilor de risc devine

un pericol efectiv pentru executant, care poate conduce fie la vatamarea violenta a
organismului, prin lezarea integritatii anatomice, determinand anularea uneia sau a mai multora
dintre functiile fiziologice, fie la afectiuni ale organismului. In cazul producerii unor asemenea
evenimente, inseamna ca factorii de risc s-au constituit in cauze (reale) de accidentare sau
imbolnavire profesionala.
Nu este insa posibila o delimitare foarte riguroasa a celor doua categorii. In anumite
conditii, diferenta specifica este data numai de nivelul si durata de expunere a organismului
uman, astfel incat un factor de imbolnavire poate deveni un factor de accidentare si invers. De
exemplu, pana la un anumit nivel zgomotul este factor de imbolnavire producand afectiuni ale
organului auditiv; aparitia lui brusca si la o intensitate foarte mare conduce insa la accidente de
munca, fie sub forma traumatizarii organului auditiv, fie prin acoperirea unui semnal
tehnologic important, determinand implicit o reactie accidentogena a executantului. Reciproc,
un factor de accidentare, cum ar fi fisurarea unei conducte, poate determina si o imbolnavire
profesionala, in functie de agentul transportat care este emanat in mediul de munca prin fisura.
12
In legatura cu delimitarea in factori generatori de accidente si de boli profesionale, ea
are la baza si o alta diferenta, care vizeaza formele de manifestare ale factorilor de risc in
sistemul de munca: variatii sau stari.
Variatiile sunt miscarile ce se abat de la mersul normal, respectiv disfunctiile bruste ale
elementelor implicate in realizarea procesului de munca. Prin definitie, ele sunt specifice
accidentelor de munca. Variatiile sunt proprii tuturor elementelor sistemului de munca: se
rostogolesc obiecte, o masina porneste necomandata sau nu raspunde la comanda de oprire,
executantul se impiedica si cade, jeturi de fluide, balans, recul etc.
Starile sunt insusiri, proprietati, deficiente umane, defecte ale mijloacelor de productie
cu caracter relativ permanent, motiv pentru care le intalnim mai ales in etiologia bolilor
profesionale. Nu numai elementele statice enumerate mai sus reprezinta stari; prin caracterul ei
relativ permanent, si miscarea functionala a unei roti dintate constituie o stare, care poate
conduce insa la aparitia unui accident de munca si nu a unei boli profesionale.
Producerea accidentelor presupune interactiunea variatiilor cu starile. Fara cel putin o
variatie, care sa confere caracterul brusc, imprevizibil, interactiunea starilor nu poate
conducela accidentare.
In anumite cazuri, starile se pot transforma in variatii; prin cresterea brusca a
intensitatii, starile pot deveni variatii accidentogene. In ultima instanta, insa, aceasta
transformare este ea insasi o variatie. Astfel, un nivel prea ridicat de iluminare a locului de
munca reprezinta, in mod normal, un factor de imbolnavire deoarece afecteaza analizorul
vizual (prin oboseala accentuata). Cresterea brusca a aceluiasi nivel de iluminare poate provoca
insa un accident, prin orbirea directa a executantului.
In ce priveste geneza unora de catre altele, nu este exclusa nici o posibilitate: ca in a-
numite conditii o stare sa genereze o variatie; ca o variatie sa determine o stare. De exemplu,
prezenta gazelor explozive rezultate in mod permanent din procesul tehnologic in atmosfera
locului de munca reprezinta o stare; acumularea lor peste un anumit nivel (limita de
explozivitate) determina declansarea unei variatii - explozia. Invers, fisurarea unei conducte
reprezinta o variatie; in conditiile in care prin conducta circula un agent nociv, care se
raspandeste si se mentine in atmosfera continuu, inseamna ca variatia a generat o stare.
Un alt criteriu de clasificare util in analiza posibilitatilor de prevenire, dar si a genezei
accidentelor de munca si a bolilor profesionale, este natura factorului de risc, respectiv:
- factori de risc obiectivi, care nu depind de factorul uman si sunt proprii numai
mijloacelor de productie si mediului (fizic) de munca;
13
- factori de risc subiectivi, dependenti de factorul uman, proprii executantului si
sarcinii de munca.
In functie de contributia lor potentiala sau reala la producerea unui accident de munca
sau a unei boli profesionale, factorii de risc pot fi:
- principali, prin a caror suprimare se elimina in mod cert posibilitatea producerii
vatamarii organismului;
- secundari, care favorizeaza efectele actiunii factorilor principali, si a caror eliminare
nu constituie o garantie a evitarii accidentarii sau imbolnavirii.
2.2.4. ACTIUNEA FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
Asa cum s-a aratat, actiunea factorilor poate conduce fie la vatamarea
violenta a organismului, prin lezarea integritatii anatomice, determinand anularea sau
diminuarea uneia sau a mai multora dintre functiile fiziologice, fie la afectiuni ale
organismului. In primul caz survine un accident de munca, iar in al doilea, o boala
profesionala.
In prezent, in functie de natura factorilor care le provoaca, se evidentiaza cinci tipuri de
vatamari: mecanice, termice, electrice, chimice, prin iradiere sau combinate.
Tabloul bolilor profesionale este practic nelimitat. Din considerente practice insa,
legislatia din diverse tari limiteaza in mod conventional numarul bolilor considerate
profesionale. In functie de natura factorului de risc care le-a generat, bolile profesionale pot fi:
- intoxicatii provocate de inhalarea, ingerarea sau contactul epidermei cu substante
toxice;
- pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor minerale netoxice;
- boli de iradiere;
- boli prin expunere la temperaturi inalte sau scazute;
- boli prin expunere la zgomot si vibratii;
- boli prin expunere la presiune atmosferica ridicata sau scazuta;
- alergii profesionale;
- dermatoze profesionale;
- cancerul profesional;
- boli infectioase si parazitare;
- boli prin suprasolicitare;
- alte boli.
14
2.2.5. RELATIA FACTORI DE RISC – CAUZE
Potrivit conceptiei deterministe, in realitatea obiectiva nu exista nimic fara sa fi fost

provocat de o cauza: orice cauza este efectul altei cauze si provoaca la randul sau alte efecte.
Realitatea inconjuratoare intr-o continua transformare se prezinta deci ca o multitudine de
inlantuiri cauza - efect. Accidentele de munca si bolile profesionale reprezinta momentele
finale - efectele - unor inlantuiri cauzale nedorite.
In paragrafele anterioare am aratat ca in sistemul de munca exista anumiti factori
(insusiri, stari, procese, fenomene, comportamente etc.) proprii componentelor sistemului care,
in anumite conditii, pot provoca accidentul sau boala profesionala. Am denumit prescurtat
acesti factori de risc de accidentare si imbolnavire profesionala factori de risc. Ei constituie
deci cauze potentiale ale accidentelor si bolilor profesionale.
In momentul producerii vatamarii organismului (accident, boala), cauzele potentiale -
factorii de risc - se transforma in cauze efective (reale) ale respectivelor evenimente.
Asadar, cauzele accidentelor de munca si bolilor profesionale (prescurtat cauze) re-
prezinta factori (insusiri, stari, procese, fenomene, comportamente) care au provocat
accidentul sau boala profesionala.
In continut notiunile de factori de risc si cauze reprezinta acelasi lucru, deosebirile a-
parand doar in raport cu momentul in care se analizeaza vis-à-vis de producerea leziunii. De
regula, inainte de accident se vorbeste de factori de risc, iar dupa accident, cand posibilitatea
s-a transformat in realitate, de cauze.
In acelasi mod cu factorii de risc, cauzele accidentelor de munca si bolilor profesionale
pot fi clasificate dupa criteriile din figura 5.
15
CAP. III DESCRIEREA METODEI
3.1. SCOP SI FINALITATE
Metoda propusa are ca scop determinarea cantitativa a nivelului de

risc /securitate a muncii pentru un loc de munca, sector, sectie sau intreprindere, pe baza
analizei sistemice si evaluarii riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala. Aplicarea
metodei se finalizeaza cu un document centralizator (FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE
MUNCA), care cuprinde nivelul de risc global pe loc de munca.
Fisa locului de munca astfel intocmita constituie baza fundamentarii programului de
prevenire a accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale pentru locul de munca,
sectorul, sectia sau intreprinderea analizata.
3.2. PRINCIPIUL METODEI

Esenta metodei consta in identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat
(loc de munca) pe baza unor liste de control prestabilite si cuantificarea dimensiunii riscului pe
baza combinatiei dintre gravitatea si frecventa consecintei maxim previzibile.
Nivelul de securitate pentru un loc de munca este invers proportional cu nivelul de risc.
3.3. UTILIZATORI POTENTIALI
Metoda poate fi utilizata atat in faza de conceptie si proiectare a locurilor de munca, cat
si in faza de exploatare. Aplicarea ei necesita insa echipe complexe formate din persoane
specializate atat in securitatea muncii, cat si in tehnologia analizata (evaluatori + tehnologi).
In prima situatie, metoda constituie un instrument util si necesar pentru proiectanti in
vederea integrarii principiilor si masurilor de securitate a muncii in conceptia si proiectarea
sistemelor de munca.
In faza de exploatare, metoda este utila personalului de la compartimentele de protectia
muncii din intreprinderi pentru indeplinirea urmatoarelor atributii: analiza pe o baza stiintifica
a starii de securitate a muncii la fiecare loc de munca si fundamentarea riguroasa a
programelor de prevenire.
3.4. ETAPELE METODEI

Metoda cuprinde urmatoarele etape obligatorii:
- definirea sistemului de analizat (loc de munca);
- identificarea factorilor de risc din sistem;
16
- evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala;
- ierarhizarea riscurilor si stabilirea prioritatilor de prevenire;
- propunerea masurilor de prevenire.
3.5. INSTRUMENTE DE LUCRU UTILIZATE

Etapele necesare pentru evaluarea securitatii muncii intr-un sistem, descrise anterior, se
realizeaza utilizand urmatoarele instrumente de lucru:
- Lista de identificare a factorilor de risc;
- Lista de consecinte posibile ale actiunii factorilor de risc asupra organismului uman;
- Scala de cotare a gravitatii si probabilitatii consecintelor;
- Grila de evaluare a riscurilor;
- Scala de incadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de securitate;
- Fisa locului de munca - document centralizator;
- Fisa de masuri propuse.
Continutul si structura acestor instrumente sunt prezentate in continuare.
 Lista de identificare a factorilor de risc (ANEXA 1) este un formular care
cuprinde, intr-o forma usor identificabila si comprimata, principalele categorii de factori de risc
de accidentare si imbolnavire profesionala, grupate dupa criteriul elementului generator din
cadrul sistemului de munca (executant, sarcina de munca, mijloace de productie si mediu de
munca).
 Lista de consecinte posibile ale actiunii factorilor de risc asupra organismului
uman (ANEXA 2) este un instrument ajutator in aplicarea scalei de cotare a gravitatii
consecintelor. Ea cuprinde categoriile de leziuni si vatamari ale integritatii si sanatatii
organismu-lui uman, localizarea posibila a consecintelor in raport cu structura
anatomofunctionala a orgaganismului si gravitatea minima - maxima generica a consecintei.
 Scala de cotare a gravitatii si probabilitatii consecintelor actiunii factorilor de
risc asupra organismului uman (ANEXA 3) este o grila de clasificare a consecintelor in clase
de gravitate si clase de probabilitate a producerii lor.
Partea din grila referitoare la gravitatea consecintelor se bazeaza pe criteriile medicale
de diagnostic clinic, functional si de evaluare a capacitatii de munca elaborate de Ministerul
Sanatatii si Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
In ceea ce priveste clasele de probabilitate, in urma experimentarilor s-a optat in forma
finala a metodei pentru adaptarea standardului Uniunii Europene, astfel incat in locul
intervalelor precizate de acesta s-au luat in considerare urmatoarele:
- clasa 1 de probabilitate: frecventa evenimentului peste 10 ani;
- clasa 2: frecventa de producere - o data la 5 10 ani;
17
- clasa 3: o data la 2 5 ani;
- clasa 4: o data la 1 2 ani;
- clasa 5: o data la 1 an  1 luna;
- clasa 6: o data la mai putin de o luna.
 Grila de evaluare a riscurilor (ANEXA 4) este de fapt transpunerea sub forma
tabelara a graficului din fig. 12 b prezentata in subcapitolul 2.3. Liniile din tabel sunt liniile
claselor de gravitate din grafic, iar coloanele - coloanele claselor de probabilitate. Fiecare
casuta corespunde cate unui punct din grafic, de coordonatele g,p. Culorile diferite marcheaza
sectiunile obtinute in grafic prin trasarea curbelor de nivel.
Cu ajutorul grilei se realizeaza exprimarea efectiva a riscurilor existente in sistemul
analizat, sub forma cuplului gravitate - frecventa de aparitie.
Scala de incadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii
(ANEXA 5), construita pe baza grilei de evaluare a riscurilor, este un instrument utilizat in
aprecierea nivelului riscului previzionat, respectiv a nivelului de securitate.
Scala cuprinde in fapt cele 7 zone din matricea M g,p (subcapitolul 2.3), transformate in
niveluri, numerotate de la 1 la 7 pentru nivelul de risc, si de la 7 la 1 pentru nivelul de
securitate; in zona centrala a formularului sunt prezentate explicit elementele din submatricele
delimitate, precum si elementele singulare corespunzatoare fiecarui nivel de risc, respectiv
toate cuplurile gravitate - probabilitate aferente nivelurilor de risc.
 Fisa de evaluare a locului de munca (ANEXA 6) este documentul centralizator al
tuturor operatiilor de identificare si evaluare a riscurilor de accidentare si/sau imbolnavire
profesionala. Ca urmare, acest formular cuprinde:
- date de identificare a locului de munca: unitatea, sectia (atelierul), locul de
munca;
- date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, functie;
- componentele generice ale sistemului de munca;
- nominalizarea factorilor de risc identificati;
- explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificati
(descriere, parametri si caracteristici functionale);
- consecinta maxima previzibila a actiunii factorilor de risc;
- clasa de gravitate si probabilitate previzionata;
- nivelul de risc.
 Fisa de masuri propuse (ANEXA 7) este un formular pentru centralizarea ma-
surilor de prevenire necesare de aplicat, rezultate din evaluarea locului de munca sub aspectul
securitatii muncii.
18
LISTA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC
ANEXA 1
A.
EXECUTANT
1. ACTIUNI GRESITE
1.1. Executare defectuoasa de operatii
- comenzi
- manevre
- pozitionari
- fixari
- asamblari
- reglaje
- utilizare gresita a mijloacelor de protectie etc.
1.2. Nesincronizari de operatii
- intarzieri
- devansari
1.3. Efectuare de operatii neprevazute prin sarcina de munca
- pornirea echipamentelor tehnice
- intreruperea functionarii echipamentelor tehnice
- alimentarea sau oprirea alimentarii cu energie (curent electric, fluide
energetice etc.)
- deplasari, stationari in zone periculoase
- deplasari cu pericol de cadere:
 de la acelasi nivel: - prin dezechilibrare
- alunecare
- impiedicare
 de la inaltime: - prin pasire in gol
- prin dezechilibrare
- prin alunecare
1.4. Comunicari accidentogene

2. OMISIUNI
2.1. Omiterea unor operatii
2.2. Neutilizarea mijloacelor de protectie
B. SARCINA DE MUNCA
1. CONTINUT NECORESPUNZATOR AL SARCINII DE MUNCA IN RAPORT
CU CERINTELE DE SECURITATE
1.1. Operatii, reguli, procedee gresite
1.2. Absenta unor operatii
1.3. Metode de munca necorespunzatoare (succesiune gresita a operatiilor)
2. SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATA IN RAPORT CU CAPACITATEA
EXECUTANTULUI
2.1. Solicitare fizica:
- efort static
- pozitii de lucru fortate sau vicioase
- efort dinamic
19
ANEXA 1 - continuare
2.2. Solicitare psihica:
- ritm de munca mare
- decizii dificile in timp scurt
- operatii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc.
- monotonia muncii
C. MIJLOACE DE PRODUCTIE
1. FACTORI DE RISC MECANIC
1.1. Miscari periculoase
1.1.1. Miscari functionale ale echipamentelor tehnice:
- organe de masini in miscare
- curgeri de fluide
- deplasari ale mijloacelor de transport etc.
1.1.2. Autodeclansari sau autoblocari contraindicate ale miscarilor
functionale ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor
1.1.3. Deplasari sub efectul gravitatiei:
- alunecare
- rostogolire
- rulare pe roti
- rasturnare
- cadere libera
- scurgere libera
- deversare
- surpare, prabusire
- scufundare
1.1.4. Deplasari sub efectul propulsiei:
- proiectare de corpuri sau particule
- deviere de la traiectoria normala
- balans
- recul
- socuri excesive
- jet, eruptie
1.2. Suprafete sau contururi periculoase:
- intepatoare
- taioase
- alunecoase
- abrazive
- adezive
1.3. Recipiente sub presiune
1.4. Vibratii excesive ale echipamentelor tehnice
2. FACTORI DE RISC TERMIC
2.1. Temperatura ridicata a obiectelor sau suprafetelor
2.2. Temperatura coborata a obiectelor sau suprafetelor
2.3. Flacari, flame
20
3. FACTORI DE RISC ELECTRIC
3.1. Curentul electric:
- atingere directa
- atingere indirecta
- tensiune de pas
4. FACTORI DE RISC CHIMIC
4.1. Substante toxice
4.2. Substante caustice
4.3. Substante inflamabile
4.4. Substante explozive
4.5. Substante cancerigene
5. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
5.1. Culturi sau preparate cu microorganisme:
- bacterii
- virusuri
- richeti
- spirochete
- ciuperci
- protozoare
5.2. Plante periculoase (exemplu: ciuperci otravitoare)
5.3. Animale periculoase (exemplu: serpi veninosi)
D. MEDIU DE MUNCA
1. FACTORI DE RISC FIZIC
1.1. Temperatura aerului:
- ridicata
- scazuta
1.2. Umiditatea aerului:
- ridicata
- scazuta
1.3. Curenti de aer
1.4. Presiunea aerului:
- ridicata
- scazuta
1.5. Aeroionizarea aerului
1.6. Suprapresiune in adancimea apelor
1.7. Zgomot
1.8. Ultrasunete
1.9. Vibratii
1.10 Iluminat:
- nivel de iluminare scazut
- stralucire
- palpaire
21
1.11 Radiatii
1.11.1. Electromagnetice:
- infrarosii
- ultraviolete
- microunde
- de frecventa inalta
- de frecventa medie
- de frecventa joasa
- laser
1.11.2. Ionizante:
- alfa
- beta
- gamma
1.12. Potential electrostatic
1.13. Calamitati naturale (trasnet, inundatie, vant, grindina, viscol, alunecari,
surpari, prabusiri de teren sau copaci, avalanse, seisme etc.)
1.14 Pulberi pneumoconiogene
2. FACTORI DE RISC CHIMIC
2.1. Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici
2.2. Pulberi in suspensie in aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi
3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
3.1. Microorganisme in suspensie in aer:
- bacterii
- virusuri
- richeti
- spirochete
- ciuperci
- protozoare etc.
4. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI
- subteran
- acvatic
- subacvatic
- mlastinos
- aerian
- cosmic etc.
22
LISTA DE CONSECINTE POSIBILE
ALE ACTIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
(leziuni si vatamari ale integritatii si sanatatii organismului uman)
ANEXA 2
Nr. CONSECINTE LOCALIZAREA CONSECINTELOR
crt. POSIBILE Cu- Cu- Ab- Te- Apa- Apa- Apa- Apa- Sistem osteoarticular Sis- Organe de simt Sis- Multi-
tie tie do- gu- rat rat rat rat Co- Membru superior Membru tem Ochi Nas Ureche tem pla
inferior
cra- tora- men ment respi- car- dire- loana mus- ner-
nia- cica rator dio- ges- na verte- Brat Palma Coap- Pi- cular In- Ex- vos
brala Antebrat Degete sa cior
na vas tiv l ter- ter-
Gam-
-cu- ba na na
lar D S D S
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
1. Plaga - taietura x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
- intepatura x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
2. Contuzie x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
3. Entorsa - - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - -
4. Strivire x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
5. Fractura x x - - - - - - x x x x x x x - - x - - - x
6. Arsura - termica x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
- chimica x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
7. Amputatie - - - - - - - - - x x x x x x x - - - - - x
8. Leziuni ale organelor in- - - x - x x x x - - - - - - - - - - x - x x
terne
9. Electrocutare - - - x x x - - - - - - - - - - - - - - - x
10. Asfixie - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
11. Intoxicatie - acuta - - - x x x x x - - - - - - - - - - - - x x
- cronica - - - x x x x x - - - - - - - - - - - - x x
12. Dermatoza - - - x - - - - - - - - - - - - - - - - - -
13. Pneumoconioza - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
14. Imbolnaviri respiratorii - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
cronice provocate de pul-
23
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
beri organice si substante
toxice iritante (emfizem
pulmonar, bronsita etc.)
15. Astm bronsic, rinita vaso- - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
motorie
16. Boli prin expunere la - - - x x x - - - - - - - - - - - - - - - x
tem-peraturi inalte sau
scazute (soc, colaps
caloric, dege-raturi)
17. Hipoacuzie, surditate de - - - - - - - - - - - - - - - - - - x - - -
perceptie
18. Cecitate - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
19. Tumori maligne, cancer x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
profesional
20. Artroze cronice, periartri- - - - - - - - - x x x x x x x - - - - - - x
te, stiloidite, osteocondili-
te, bursite, epicondilite,
discopatii
21. Boala de vibratii - - - - - x - - - - - - - - - - - - x - x -
22. Tromboflebita - - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - x
23. Laringite cronice, nodulii - - - - x - - - - - - - - - - - - - - - - -
cantaretilor
24. Astenopatie acomodativa, - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
agravarea miopiei
existen-te
25. Cataracta - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
26. Conjuctivite si keratocon- - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
junctivite
27. Electrooftalmie - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
28. Boala de iradiere x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
24
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
29. Imbolnaviri datorate com- - - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - -
presiunilor si decompresi-
unilor
30. Boli infectioase si parazi- x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
tare
31. Nevroze de coordonare - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
32. Sindrom cerebroastenic si - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
tulburari de termoreglare
(datorita undelor electro-
magnetice de inalta frec-
venta)
33. Afectiuni psihice - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
34. Alte consecinte
Sursa: Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si Familiei
25
ANEXA 3
SCALA DE COTARE A GRAVITATII SI PROBABILITATII

CONSECINTELOR ACTIUNII FACTORILOR DE RISC
ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
CLASE DE GRAVITATEA CONSECINTELOR
GRAVITATE
CONSECINTE
1 NEGLIJABILE  consecinte minore reversibile cu incapacitate de munca

previzibila pana la 3 zile calendaristice (vindecare fara
tratament)
2 MICI  consecinte reversibile cu o incapacitate de munca previzibila de
3 - 45 zile care necesita tratament medical
3 MEDII  consecinte reversibile cu o incapacitate de munca previzibila
intre 45 - 180 zile care necesita tratament medical si prin
spitalizare
4 MARI  consecinte ireversibile cu o diminuare a capacitatii de munca de
maxim 50 % (invaliditate de gradul III)
5 GRAVE  consecinte ireversibile cu pierdere intre 50 - 100 % a capacitatii
de munca, dar cu posibilitate de autoservire (invaliditate de
gradul II)
6 FOARTE GRAVE  consecinte ireversibile cu pierderea totala a capacitatii de munca
si a capacitatii de autoservire (invaliditate de gradul I)
7 MAXIME  deces
CLASE DE PROBABILITATEA CONSECINTELOR
PROBABILITATE
EVENIMENTE
1 EXTREM DE Probabilitate de producere a consecintelor extrem de mica

RARE P < 10-1/an
2 FOARTE RARE Probabilitate de producere a consecintelor foarte mica
10-1 < P < 5-1/an
3 RARE Probabilitate de producere a consecintelor mica
5-1 < P < 2-1/an
4 PUTIN Probabilitate de producere a consecintelor medie
FRECVENTE 2-1 < P < 1-1/an
5 FRECVENTE Probabilitate de producere a consecintelor mare
1-1/an < P < 1-1/luna
6 FOARTE Probabilitate de producere a consecintelor foarte mare
FRECVENTE P > 1-1/luna
Sursa pentru partea a 2-a scalei (clasele de probabilitate): adaptare dupa CEI-8
26
ANEXA 4
G R I L A D E E V A L U A R E A R I S C U R I L O R
COMBINATIE INTRE GRAVITATEA CONSECINTELOR SI
PROBABILITATEA PRODUCERII LOR
CLASE DE PROBABILITATE
1 2 3 4 5 6
EX- FOAR RAR PUTIN FREC- FOAR-
TREM -TE FREC- VENT TE
DE RAR VENT FREC-
RAR VENT
CLASE DE P>10- P > 10- P > 5- P > 2-1/ P > 1-1/an P > 1-1/
GRAVITATE 1
/an 1
/an 1
/an an P < 1- luna
P < 5- P < 2-1/ P<1 - 1
/luna
1
/an an 1
/an
CONSECINTE
7 MAXIME DECES (7,1) (7,2) (7,3) (7,4) (7,5) (7,6)
6 FOARTE INVALIDI- (6,1) (6,2) (6,3) (6,4) (6,5) (6,6)

GRAVE TATE GR. I
5 GRAVE INVALIDI- (5,1) (5,2) (5,3) (5,4) (5,5) (5,6)

TATE GR. II
4 MARI INVALIDI- (4,1) (4,2) (4,3) (4,4) (4,5) (4,6)

TATE GR. III
3 MEDII ITM 45 - 180 (3,1) (3,2) (3,3) (3,4) (3,5) (3,6)

ZILE
2 MICI ITM 3 - 45 (2,1) (2,2) (2,3) (2,4) (2,5) (2,6)

ZILE
(1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6)

1 NEGLIJABILE
27
ANEXA 5
SCALA DE INCADRARE A NIVELURILOR DE RISC/SECURITATE
NIVEL DE RISC CUPLUL GRAVITATE - PROBABILITATE NIVEL DE SECURITATE
1 MINIM (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1) 7 MAXIM
2 FOARTE MIC (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1) 6 FOARTE MARE
3 MIC (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1) 5 MARE
4 MEDIU (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2) 4 MEDIU
5 MARE (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3) 3 MIC
6 FOARTE MARE (5,6) (6,4) (6,5) (7,4) 2 FOARTE MIC
7 MAXIM (6,6) (7,5) (7,6) 1 MINIM
28
ANEXA 6
FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA
UNITATEA: ............................ NUMAR PERSOANE EXPUSE: ..........

FISA DE EVALUARE A DURATA EXPUNERII: ........................
SECTIA: .................................. LOCULUI DE MUNCA
LOCUL DE MUNCA: ECHIPA DE

EVALUARE ........................................................................................
COMPONENTA FACTORI DE FORMA CONCRETA DE MANIFESTARE CON- CLA- CLA- NIVEL
SISTEMULUI RISC A FACTORILOR DE RISC SECIN- SA SA DE
DE MUNCA IDENTIFICATI (descriere, parametri) TA DE DE RISC
MAXI- GRA- PRO-
MA VITA- BABI-
PREVI- TE LITA-
ZIBILA TE
0 1 2 3 4 5 6
29
ANEXA
7
FISA DE MASURI PROPUSE
Nr. LOC DE MUNCA/ NIVEL MASURA PROPUSA

crt. FACTOR DE RISC DE
RISC
Nominalizarea masurii Competente/raspunderi Termene
30
ANEXA 8
ORDINEA IERARHICA
A MASURILOR DE PREVENIRE
MASURI PRIMARE (masuri de ordinul intai)

ELIMINAREA RISCURILOR
RISC OM
MASURILE TREBUIE SA ACTIONEZE DIRECT ASUPRA
SURSEI DE FACTORI DE RISC (PREVENIRE
INTRINSECA)
MASURI SECUNDARE (masuri de ordinul doi)

IZOLAREA RISCURILOR
RISC OM FACTORII DE RISC PERSISTA, DAR PRIN MASURI DE
PROTECTIE COLECTIVA SE EVITA SAU DIMINUEAZA
ACTIUNEA LOR ASUPRA OMULUI
MASURI TERTIARE (masuri de ordinul trei)

EVITAREA RISCURILOR
RISC OM INTERACTIUNEA DINTRE FACTORII DE RISC SI OM SE
EVITA PRIN MASURI ORGANIZATORICE SI
REGLEMENTARI PRIVIND COMPORTAMENTUL
MASURI CUATERNARE (masuri de ordinul patru)

IZOLAREA OMULUI
RISC OM LIMITAREA ACTIUNII FACTORILOR DE RISC SE FACE
PRIN PROTECTIE INDIVIDUALA
EVALUAREA RISCURILOR PENTRU MESERIA DE DULGHER
LOCUL DE MUNCA EVALUAT
Evaluarea riscurilor s-a efectuat pentru locul de muncă : DULGHER in cadrul societatii.
PROCESUL DE MUNCĂ
Scopul procesului de munca il reprezinta executarea de constructii civile si industriale.
Dulgherul efectuează activităţi specifice in baza obligaţiilor de serviciu, conform cerinţelor din
fişa postului. Procesul de munca consta in executia de lucrari de dulgherie care consatu in
efectuarea si demontarea de cofrage, efectuarea si demontarea de esafodaje din lemn precum si
alte lucrari care au ca materie prima lemnul de constructii.
ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ

EVALUAT
MIJLOACELE DE PRODUCŢIE
A. Masini si utilaje:
- drujbe electrice sau mecanice;
- fierastrau circular portabil;
- circular manual
B. Scule, accesorii, dispozitive specifice:
- fierastraie de mana;
- cleme de prindere, scoabe;
- ciocane;
- topoare, tesle, dalti, cuie;
- diverse alte unelte de mana specifice;
SARCINA DE MUNCĂ
Efectuarea de lucrari specifice de dulgherie necesare in activitatea de constructii civile si

industriale.
Confectioneaza diferite compartimente din tego sau scandura monteaza diafragme si
stalpi, placi cofraje etc.
Activităţile pe care le îndeplinesc muncitorii sunt reglementate de următoarele prevederi
legale: Legea 319/2006, instructiuni proprii specifice, alte acte normative din domeniul protecţiei
muncii şi PSI.
MEDIUL DE MUNCĂ
Dulgherul din constructii isi desfasoara activitatea in aer liber sau in spatii inchise, pe
santiere mobile si temporare.
Factorii de risc identificaţi
MIJLOACE DE PRODUCŢIE
Factori de risc mecanic:
 Deplasare cu mijloacele de transport auto catre punctele de lucru – accident rutier;

 Organe de masini in miscare: prindere, antrenare mana sau articole vestimentare de
catre transmisiile de la utilajele si masinile utilizate in activitatea curenta;
 Rasturnare piese, materiale neasigurate impotriva deplasarii necontrolate;
 Proiectare de corpuri sau particule la efectuarea operatiilor de taiere, fasonare,
imbinare, gaurire, etc.;
 Taiere, intepare la contactul cu suprafete periculoase ( muchii taietoare);
 Cadere libera de la inaltime a materialelor neasigurate;
 Alunecare de pe scara in timpul urcarii sau coborarii de la inaltime;
 Cadere in gol – la executarea de lucrari la inaltime;
Factori de risc termic:

 Temperatura ridicata a unor suprafete a mecanismelor;
 Temperatura coborata a suprafetelor metalice atinse la lucrul in aer liber in anotimpul
rece ( scule, piese dispozitive, etc.);
 Flacari, flame – pericol de incendiu;
Factori de risc electric:

 Electrocutare prin atingere directa la utilizarea aparatelor si sculelor portabile si
mobile;
 Atingerea partilor metalice aflate accidental sub tensiune in conditiile: defectarii
izolatiei fata de carcasa metalica; defectarii legaturii de protectie; neactionarii
protectiei prin deconectare;
MEDIUL DE MUNCĂ
Factori de risc fizic:

 Temperatura ridicată sau coborata a aerului în functie de anotimp la efectuarea
operatiilor specifice;
Factori de risc chimic:
 Pulberi in suspensie in aer;
SARCINA DE MUNCĂ
Suprasolicitare fizică:
a. Continut necorespunzator al sarcinii de munca:

 Operatii si procedee gresite, mai ales la manipularea materialelor si la lucrul la
inaltime;
b. Sarcina sub / supradimensionata:
 Efort dinamic, static, pozitii de lucru fortate la sol si la inaltime, la manipularea
materialelor;
 Manipularea, pentru lucrul la inaltime, a unor scule si materiale grele;
Suprasolicitare psihica:
 Monotonia muncii, concentrare asupra mecanismelor de lucru si comenzilor.
EXECUTANT
Acţiuni greşite:
 Efectuarea defectuoasa de operatii: utilizarea de scule si dispozitive cu defecte;

 Prezenta la lucru sub influenta bauturilor alcolice, a unor medicamente sau intr-un
stadiu avansat de oboseala;
 Caderea de la acelasi nivel prin impiedicare, alunecare, dezechilibrare la deplasarea
pedestrala;
 Depasirea distantelor de lucru normale la lucrul pe schela;
 Deplasari neatorizate in afara zonei de lucru si nerespectarea cailor de acces;
 Caderea de la inaltime din cauza neutilizarii centurii de siguranta, dezechilibrari la
interventiile executate de pe scari sau in locurile de interventie unde nu se poate
asigura conditia de legare a centurii de siguranta la un punct fix situat deasupra zonei
de lucru.
Omisiuni:
 Omiterea efectuarii de operatii care sa asigure securitatea la locul de munca;

 Neutilizarea echipamentului individual de protectie si a celorlalte mijloace de
protectie din dotare;
 Omiterea verificarii legarii la pamant a instalatiilor electrice aflate in zona de lucru;
 Neverificarea echipamentelor de munca inainte de utilizare ( termen periodic de
incercare si stare tehnica).
EVALUAREA LOCULUI DE MUNCA
UNITATEA: S.C. TUNGAL

NUMĂR PERSOANE EXPUSE: ............
CONSTRUCT S.R.L. PITESTI
FIŞA DE EVALUARE
SECTIA:
A LOCULUI DE MUNCĂ DURATA EXPUNERII: ................
PUNCT DE LUCRU
LOCUL DE MUNCĂ: ECHIPA DE EVALUARE:
DULGHER
SC NATISAN MEDICINA GENERALA SRL
COMPONENTA FACTORI DE FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A CONSECINŢA CLASA NIVEL
CLASA DE
MAXIMĂ DE PAR-
SISTEMULUI DE RISC FACTORILOR DE RISC PREVI- GRAVI-
PROBA-
ŢIAL DE
MUNCĂ IDENTIFICAŢI (descriere, parametri) BILITATE
ZIBILĂ TATE RISC
0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACE DE FACTORI DE 1. Deplasare cu mijloacele de transport auto catre
DECES 7 1 3
RISC MECANIC punctele de lucru – accident rutier;
PRODUCŢIE
2. Organe de masini in miscare: prindere, antrenare mana
sau articole vestimentare de catre transmisiile de la DECES 7 1 3
utilajele si masinile utilizate in activitatea curenta;
3. Rasturnare piese, materiale neasigurate impotriva ITM 45-180
2 1 1
deplasarii necontrolate; zile
4. Proiectare de corpuri sau particule la efectuarea ITM 3-45
2 1 1
operatiilor specifice zile
5. Taiere, intepare la contactul cu suprafete periculoase ITM 3-45
2 1 1
( muchii taietoare); zile
6. Cadere libera de la inaltime a materialelor neasigurate; DECES 7 1 3
7. Alunecare de pe scara in timpul urcarii sau coborarii ITM 45-180 2 1 1
de la inaltime; zile
8. Cadere in gol – la executarea de lucrari la inaltime; DECES 7 1 3
ITM 45 - 180
9. Temperatura ridicata a unor suprafete a mecanismelor; 2 1 1
Zile
FACTORI DE 10. Temperatura coborata a suprafetelor metalice atinse la
ITM 3-45
RISC TERMIC lucrul in aer liber in anotimpul rece ( scule, piese 2 1 1
zile
dispozitive, etc.);
11. Flacari, flame – pericol de incendiu; INV. GR. II 6 1 3
12. Electrocutare prin atingere directa la utilizarea
DECES 7 1 3
aparatelor si sculelor portabile si mobile;
FACTORI DE 13. Atingerea partilor metalice aflate accidental sub
RISC ELECTRIC tensiune in conditiile: defectarii izolatiei fata de carcasa
DECES 7 1 3
metalica; defectarii legaturii de protectie; neactionarii
FACTORI DE 14. Temperatura ridicată sau coborata a aerului în functie ITM 3-45
2 1 1
MEDIUL DE RISC FIZIC de anotimp la efectuarea operatiilor specifice; zile
MUNCĂ FACTORI DE ITM 3-45
RISC CHIMIC 15. Pulberi in suspensie in aer; 2 1 1
zile
16. Operatii si procedee gresite, mai ales;la manipularea
DECES 7 1 3
materialelor si la lucrul la inaltime;
SARCINA DE SUPRASOLICI- 17. Efort dinamic, static, pozitii de lucru fortate la sol si ITM 45 - 180
TARE FIZICĂ 2 1 1
MUNCĂ la inaltime, la manipularea materialelor; Zile
18. Manipularea, pentru lucrul la inaltime, a unor scule si
DECES 7 1 3
materiale grele;
19. Efectuarea defectuoasa de operatii: utilizarea de scule
DECES 7 1 3
si dispozitive cu defecte;
20. Prezenta la lucru sub influenta bauturilor alcolice, a
ACŢIUNI DECES 7 1 3
unor medicamente sau intr-un stadiu avansat de oboseala;
EXECUTANT GREŞITE 21. Caderea de la acelasi nivel prin impiedicare, ITM 45 - 180
2 1 1
alunecare, dezechilibrare la deplasarea pedestrala; Zile
22. Depasirea distantelor de lucru normale la lucrul pe DECES 7 1 3
schela;
23. Deplasari neatorizate in afara zonei de lucru si

DECES 7 1 3
nerespectarea cailor de acces;
24. Caderea de la inaltime din cauza neutilizarii centurii
ACŢIUNI de siguranta, dezechilibrari la interventiile executate de
GREŞITE pe scari sau in locurile de interventie unde nu se poate DECES 7 1 3
asigura conditia de legare a centurii de siguranta la un
punct fix situat deasupra zonei de lucru.
25. Omiterea efectuarii de operatii care sa asigure
DECES 7 1 3
securitatea la locul de munca;
26. Neutilizarea echipamentului individual de protectie si
DECES 7 1 3
a celorlalte mijloace de protectie din dotare;
OMISIUNI
27. Omiterea verificarii legarii la pamant a instalatiilor
DECES 7 1 3
electrice aflate in zona de lucru;
28. Neverificarea echipamentelor de munca inainte de
DECES 7 1 3
utilizare ( termen periodic de incercare si stare tehnica).
Nivelul de risc global al locului de muncã este:
INTERPRETAREA REZULTATELOR
EVALUĂRII PENTRU LOCUL DE MUNCĂ:
DULGHER
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă “ DULGHER“ este egal cu 2,68,
valoare ce îl încadrează în categoria nivelului de risc acceptat
Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare”, din care se observă că din totalul de 28
factori de risc identificaţi, nici unul nu depăşeste, ca nivel parţial de risc, valoarea 3, caz in care
nu se intocmeste fisa de masuri propuse.
EVALUAREA RISCURILOR PENTRU MESERIA DE SUDOR
Evaluarea riscurilor s-a efectuat pentru locul de muncă : SUDOR in cadrul societatii.
PROCESUL DE MUNCĂ
Sudorul efectuează activităţi specifice in baza obligaţiilor de serviciu, conform cerinţelor
din fişa postului. Execută lucrari de sudare electrica si autogena si debitare oxiacetilenica pentru
confectii metalice si pentru reparatii la utilajele si instalatiile mecanice folosite la productia de
baza.
ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT
- convertizoare de sudare;
- butelii de oxigen, acetilena;
- cabluri pentru sudarea electrica;
- prize pentru alimentare;
- furtunuri pentru acetilena si oxigen;
- aparat de sudura electric
- mesa metalica pentru sudare;
- trusa de becuri pentru debitare si sudare oxiacetilenica;
- portelectrozi pentru sudarea electrica;
- sabloane pentru debitare, ace de trasaj, rulete, echere, rigle metalice;
- dalti, ciocane, perii de sarma, razuri;
- masini portabile de polizat (flex) actionate electric;
- carucioare speciale pentru transportul butelii de oxigen si acetilena;
- materiale ( tabla, corniere, profile, piese prelucrate pe masini unelte;
SARCINA DE MUNCĂ
Sudorul executa lucrari de sudare electrica si autogena, debitare oxiacetilenica.

Aprovizioneaza locul de munca cu materiale, piese, electrozi, cabluri si furtunuri, butelii
de acetilena, butelii de oxigen.
Executa lucrari de curatare a zgurii si de ajustare dupa debitare si sudare;
Asigura conditiile pentru prevenirea incendiilor si exploziilor;
Executa controlul lucrarilor executate;
Degajaza locul de munca de materiale si echipamente; executa curatenia la locul de
munca.
Activităţile pe care le îndeplinesc sudorii sunt reglementate de următoarele prevederi
muncii şi PSI.
MEDIUL DE MUNCĂ
Executanţii îşi desfăşoară activitatea la punctele de lucru ale societatii. La punctele de

lucru ale societatii activitatea se defasoara, in special, in aer liber temperatura fiind cea
exterioara. Pot exista curenţi de aer la locul de munca (datorati vantului ) precum si mirosuri si
gaze toxice - in concentratie mica - provenite de la procesul de sudare

 Lovire de către mijloacele de transport auto, CF, la deplasarea de la locul de cazare sau
domiciliu la serviciu şi invers;
 Cadere butelii de oxigen sau acetilena in timpul manipularii;
 Rasturnare butelii de oxigen sau acetilenacare nu sunt asigurate;
 Proiectare de corpuri sau particule de material incandescent;
 Taiere, intepare la contactul cu suprafete sau contururi periculoase;
 Recipiente sub presiuine – butelii oxigen si acetilena;
 Suprafete alunecoase;
 Cadere libera de obiecte de la inaltime datorita manipularii incorecte a materialelor si
sculelor.
 Arsura temica provocata de contactul cu zgura, la dislocarea acesteia de pe cordonul de
sudura;

 Electrocutare prin atingere directa, indirectă sau aparitia tensiuni de pas;
MEDIUL DE MUNCĂ
 Temperatura ridicată sau coborata a aerului în functie de anotimp;
 Radiatii IR si UV la lucrul cu arc electric;
 Gaze toxice rezultate in urma sudarii;
SARCINA DE MUNCĂ
 Efort dinamic la ridicarea si transportul manual al surselor, cablurilor, furtunurilor;
 Stress psihic legat de pericolul de accidentare;
EXECUTANT
Acţiuni greşite:
 Identificarea, prin mirosire, a existentei fluxului de acetilena la bec;
 Reglarea necorespunzatoare a parametrilor de lucru ( debit gaze, intensitate curent);
 Manipulare butelii de oxigencu mainile murdare de grasime;
 Utilizare gresita a mijloacelor de protectie din dotare;
 Fixarea racordurilor furtunurilor fara a se folosi coliere;
 Folosirea de filtre de lumina neadecvate;
 Deplasari, stationari in zone periculoase;
 Caderea la acelasi nivel prin impiedicare, alunecare;
 Cadere de la inaltime prin alunecare sau dezechilibrare;
Omisiuni:
 Neutilizarea echipamentului individual de protectie specific sudorului electric si
autogen;
UNITATEA:
S.C.TUNGAL CONSTRUCT SRL PITESTI
FIŞA DE EVALUARE
SECTIA:
PUNCT DE LUCRU
SUDOR
SC NATISAN MEDICINA GENERALA S.R.L.
CLASA DE
MAXIMĂ DE PAR-
PROBA-
ŢIAL DE
ZIBILĂ TATE RISC
0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACE DE FACTORI DE 1. Lovire de către mijloacele de transport auto, CF, la
PRODUCŢIE RISC MECANIC deplasarea de la locul de cazare sau domiciliu la serviciu DECES 7 1 3
şi invers;
2. Cadere butelii de oxigen sau acetilena in timpul ITM
3 1 2
manipularii ; 45-180
3. Rasturnare butelii de oxigen sau acetilenacare nu sunt ITM
3 1 2
asigurate; 45-180
4. Proiectare de corpuri sau particule de material ITM 45-180
3 1 2
incandescent; zile
5. Taiere, intepare la contactul cu suprafete sau contururi ITM 3-45
2 1 1
periculoase; zile
6. Recipiente sub presiuine – butelii oxigen si acetilena; DECES 7 1 3
7. Suprafete alunecoase; ITM 45 - 180 3 1 2
zile
8. Cadere libera de obiecte de la inaltime datorita
DECES 7 1 3
manipularii incorecte a materialelor si sculelor;
9. Arsura temica provocata de contactul cu zgura, la ITM 45 - 180
3 1 2
FACTORI DE dislocarea acesteia de pe cordonul de sudura; Zile
RISC TERMIC 10. Flacari, flame – pericol de incendiu; ITM 45 - 180
3 1 2
Zile
FACTORI DE 11.Electrocutare prin atingere directa, indirectă sau ITM 45 - 180
3 1 2
RISC ELECTRIC aparitia tensiuni de pas; Zile
12.Temperatura ridicată sau coborata a aerului în functie ITM 3-45
2 1 1
FACTORI DE de anotimp; zile
RISC FIZIC ITM 3-45
MEDIUL DE 13.Radiatii IR si UV la lucrul cu arc electric; 2 1 1
zile
MUNCĂ FACTORI DE ITM 45 - 180
14.Gaze toxice rezultate in urma sudarii; 3 1 2
RISC CHIMIC Zile
SUPRASOLICI- 15.Efort dinamic la ridicarea si transportul manual al ITM 45 - 180
SARCINA DE 3 1 2
TARE FIZICĂ surselor, cablurilor, furtunurilor; Zile
MUNCĂ SUPRASOLICI- ITM 45 - 180
16.Stress psihic legat de pericolul de accidentare; 3 1 2
TARE PSIHICA Zile
17. Identificarea, prin mirosire, a existentei fluxului de
acetilena la bec;
GREŞITE
18. Reglarea necorespunzatoare a parametrilor de lucru
DECES 7 1 3
( debit gaze, intensitate curent);
EXECUTANT 19. Manipulare butelii de oxigen cu mainile murdare
DECES 7 1 3
de grasime;
20. Utilizare gresita a mijloacelor de protectie din dotare; DECES 7 1 3
21. Fixarea racordurilor furtunurilor fara a se folosi
DECES 7 1 3
coliere;
22. Folosirea de filtre de lumina neadecvate; ITM 3-45 2 1 1
zile
ITM 3-45 2 1 1
23. Caderea la acelasi nivel prin impiedicare, alunecare;
zile
24. Cadere de la inaltime prin alunecare sau
DECES 7 1 3
dezechilibrare;
EXECUTANT
25. Deplasari, stationari in zone periculoase; DECES 7 1 3
26. Neutilizarea echipamentului individual de protectie
OMISIUNI DECES 7 1 3
specific sudorului electric si autogen;
INTERPRETAREA REULTATELOR
SUDOR
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă “ SUDOR“ este egal cu 2,48,
valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc mic spre mediu.
factori de risc identificaţi, nici unul depăşeste, ca nivel parţial de risc, valoarea 3, aceştia
încadrându-se în categoria nivel de risc acceptat.
Caz in care nu se intocmeste fisa de masuri propuse
EVALUAREA RISCURILOR PENTRU MESERIA DE LACATUS MECANIC
Evaluarea riscurilor s-a efectuat pentru locul de muncă : lacatus mecanic.
PROCESUL DE MUNCĂ
Lacatusul mecanic efectuează activităţi specifice in baza obligaţiilor de serviciu, conform

cerinţelor din fişa postului. Execută diverse lucrari de lacatuserie in timpul procesului de
productie ( constructii civile si industriale). Executa imbinarea mecanica a pieselor,
subansablelor si componentelor metalice ale constructiei, conform proiectului de executie,
verifica rezistenta acestor imbinari. Executa diverse piese si lucrari necesare realizarii
constructiilor contractate, precum si alte comenzi si dispozitii concrete din partea superiorilor
ierarhici.
A. Echipamente tehnice:
- polidiscuri de diferite marimi si puteri;
- masini de gaurit portabile;
- polizor;
- menghina;
- şubler;
- surubelnite,
- chei fixe si reglabile;
- ciocane;
- dalti;
- rangi;
- diverse alte scule de mana.
SARCINA DE MUNCĂ
Activitatea lacatusului mecanic este precizată într-un document numit „Fişa postului”
care stabileşte: cerinţele de pregătire profesională ale acestuia, experienta in domeniu, sistemul
relaţional în care îşi desfăşoară activitatea, lista atribuţiilor, sarcinilor şi a lucrărilor de executat,
împreună cu frecvenţa acestor acţiuni, limitele de competenţă şi responsabilitate.
Activităţile pe care le îndeplineste personalul mentenanta sunt reglementate de
următoarele prevederi legale: Legea 319/2006, instructiuni proprii specifice, alte acte normative
din domeniul protecţiei muncii şi PSI.
MEDIUL DE MUNCĂ
Executantul îşi desfăşoară activitatea la punctele de lucru ale societatii. La aceste puncte
de lucru activitatea se desfasoara, in cea mai mare parte a timpului in aer liber, temperatura fiind
cea atmosferica.

 Lovire de către mijloacele de transport auto, CF, la deplasarea de la locul de cazare sau
domiciliu la serviciu şi invers;
 Lovire de către materialele şi piesele depozitate necorespunzător;
 Lovire de utilajele, bancurile si mobilierul de la locul de muncă ;
 Lovire de materialele şi piesele manipulate necorespunzător în timpul efectuării
lucrarilor de lacatuserie;
 Proiectare de corpuri sau particule in timpul lucrului;
 Taiere, înţepare la utilizarea uneltelor de lucru ;

 Electrocutare prin atingere directă :
- a conductoarelor electrice neizolate de la sculele din dotare;
- defectarea instalaţiilor electrice de la punctele de lucru;
 Infectare sau iritare superficială a pielii prin atingerea la lucru a materialelor specifice
activităţilor de lacatuseriee (diversi diluanti, soluţii pentru curatat si decapat);
MEDIUL DE MUNCĂ
 Temperatura ridicata in anotimpul calduros;
 Temperatura scazuta in anotimpul rece;
 Pardoseli si suprafete de lucru alunecoase sau care prezintă nereguralităţi;
 Manipularea maselor la mai multe niveluri;
 Inexistenţa unui spaţiu suficient pentru realizarea activităţii;
 Curenţi de aer;
 Manipularea materialelor, piselor, subansamblelor si a produselor din mijloacele de
transport şi invers;
SARCINA DE MUNCĂ
Conţinut necorespunzător:
 Starea necorespunzătoare a dispozitivelor de lucru ;
 Efort fizic frecvent şi prelungit (preponderent pozitii fortate)
EXECUTANT
Acţiuni greşite:
 Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, împiedicare, alunecare;

 Cadere de la inaltime prin alunecare sau dezechilibrare;
 Actionarea involuntara a comenzii de pornire a sculelor actionate electric in timpul
procesului de productie;
 Deplasari, stationari in zone periculoase;
Omisiuni:
 Neutilizarea mijloacelor de protectie ;

UNITATEA:
S.C.TUNGAL CONSTRUCT SRL PITESTI
FIŞA DE EVALUARE
SECTIA:
PUNCT DE LUCRU
LACATUS MECANIC
SC NATISAN MEDICINA GENERALA S.R.L.
CLASA DE
MAXIMĂ DE PAR-
PROBA-
ŢIAL DE
ZIBILĂ TATE RISC
0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACE DE FACTORI DE 1. Lovire de către mijloacele de transport auto, CF, la

PRODUCŢIE RISC MECANIC deplasarea de la locul de cazare sau domiciliu la serviciu DECES 7 1 3
şi invers;
2. Lovire de către materialele şi piesele depozitate
DECES 7 1 3
necorespunzător;
3. Lovire de utilajele, bancurile si mobilierul de la locul ITM
3 1 2
de muncă ; 45-180
4. Lovire de materialele şi piesele manipulate
ITM 3-45
necorespunzător în timpul efectuării lucrarilor de 3 1 2
zile
lacatuserie;
ITM 45-180
5. Proiectare de corpuri sau particule in timpul lucrului; 3 1 2
zile
6. Taiere, înţepare la utilizarea uneltelor de lucru ; ITM 3-45 3 1 2
Zile
7. Electrocutare prin atingere directa :
- a conductoarelor electrice neizolate de la sculele din
FACTORI DE
dotare; DECES 7 1 3
RISC ELECTRIC
- defectarea instalaţiilor electrice de la punctele de
lucru;
8. Infectare sau iritare superficială a pielii prin atingerea
FACTORI DE la lucru a materialelor specifice activităţilor de
Neglijabile 1 1 1
RISC CHIMIC lacatuseriee (diversi diluanti, soluţii pentru curatat si
decapat);
ITM 3-45
9. Temperatura ridicata in anotimpul calduros; 2 1 1
zile
ITM 3-45
10. Temperatura scazuta in anotimpul rece; 2 1 1
zile
11. Pardoseli si suprafete de lucru alunecoase sau care
INV. GR.III 4 1 2
prezintă nereguralităţi;
MEDIUL DE
MUNCĂ FACTORI DE
RISC FIZIC 12. Manipularea maselor la mai multe niveluri; INV. GR.III 4 1 2
13. Manipularea materialelor, piselor, subansamblelor si

DECES 7 1 3
a produselor din mijloacele de transport şi invers;
14. Inexistenţa unui spaţiu suficient pentru realizarea ITM 3-45

2 1 1
activităţii; zile
15. Curenţi de aer; Neglijabile 2 1 1
CONŢINUT
SARCINA DE NECORESPUN- 16. Starea necorespunzătoare a dispozitivelor de lucru; Neglijabile 1 1 1
ZĂTOR
MUNCĂ
SUPRASOLICI- 17. Efort fizic frecvent şi prelungit (preponderent pozitii ITM 3-45
2 1 1
TARE FIZICĂ fortate); zile
18. Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, ITM 345
EXECUTANT 2 1 1
împiedicare, alunecare; zile
19. Cădere de la inaltime prin alunecare sau
dezechilibrare;
GREŞITE 20. Actionarea involuntara a comenzii de pornire a
sculelor actionate electric in timpul procesului de DECES 7 1 3
productie;
21. Deplasari, stationari in zone periculoase; DECES 7 1 3
OMISIUNI 22. Neutilizarea mijloacelor de protectie ; DECES 7 1 3

INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII PENTRU LOCUL DE
MUNCĂ:
LACATUS MECANIC
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă “LACATUS MECANIC” este egal cu
3,36, valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc mic.
factori de risc identificaţi, nici unul depăşeste, ca nivel parţial de risc, valoarea 3, aceştia
încadrându-se în categoria nivel de risc acceptat.
In acest caz nu se intocmeste fisa de masuri propuse
57
EVALUAREA RISCURILOR PENTRU MESERIA DE MACARAGIU
Evaluarea riscurilor s-a efectuat pentru locul de muncă : MACARAGIU

PROCESUL DE MUNCĂ
Macaragiul efectuează activităţi specifice in baza obligaţiilor de serviciu, conform
cerinţelor din fişa postului. Procesul de munca consta in exploatarea in siguranta a
macaralei pentru realizarea descarcarii/incarcarii pieselor si materialelor cu volum si/sau
greutate mare,.

EVALUAT
- macara;
- puncte de lucru pe santier;
- cabluri pentru ridicat sarcini;
- vaselina,unsori;
- articole de mentenanta;
- piese de schimb;
- scule mecanice pentru demontare/montare;
SARCINA DE MUNCĂ
Macaragiul verifica starea tehnica a tuturor echipamentelor si instalatiilor

Apartinand macaralei, precum si starea tehnica a cablurilor de ridicare a sarcinilor.
Executa lucrari zilnice de intretinere si reglaj, sesizarea defectiunilor mecanice si
electrice.
Asigura exploatarea in siguranta a macaralei in procesul de descarcare
si incarcare a pieselor si materialelor grele in cadrul procesului de productie.
Activităţile pe care le îndeplinesc macaragii sunt reglementate de următoarele
prevederi legale:instructiuni proprii locului de munca,L319/2006 alte acte normative din
domeniul sanatatii si securitatii in munca şi PSI.
58
MEDIUL DE MUNCĂ
Lucreaza in cabina principala in majoritatea timpului, dar si in exteriorul acesteia

cand se face verificarea echipamentelor si a instalatiilor sau participa la reparatii.
Exista temperaturi ridicate vara si scazute iarna
Exista curenti de aer cand cabina este deschisa sau cand lucreaza in exteriorul
acesteia.
Exista zgomot permanent (sub limita maxima de expunere) in timpul lucrarilor de
descarcare/incarcare.
Exista vibratii permanente (sub limita maxima de expunere) in timpul lucrarilor de
descarcare/incarcare.

 Prindere, antrenare mana, corp, la efectuarea probelor cu comanda locala, in
sala masinii, dupa reparatii;
 Suprafete alunecoase-platforme metalice, scari-cadere de la inaltime;
 Taiere, intepare la contactul cu suprafete sau contururi periculoase;

 Flacari, flame – pericol de incendiu datorita defectiunilor la tabloul electric,
pupitrul de comanda;

 Electrocutare prin atingere directa, indirectă sau aparitia tensiuni de pas;
MEDIUL DE MUNCĂ

 Temperatura ridicată sau coborata a aerului în functie de anotimp;
 Curenti de aer cand cabina este deschisa sau cand lucreaza in exteriorul
acesteia.
59
 Zgomot permanent (sub limita maxima de expunere) in timpul lucrarilor de
incarcare/descarcare
 Vibratii permanente (sub limita maxima de expunere) in timpul lucrarilor de
incarcare/descarcare;

 Gaze toxice in partea superioara a incaperii rezultate in urma proceselor
tehnologice (sudura, prelucrari prin aschiere, etc);
SARCINA DE MUNCĂ
 Efort static-lucru mult timp in cabina de comanda-afectiuni ale coloanei
vertebrale;
 Monotonia muncii, concentrare asupra mecanismelor de lucru si comenzilor in
conditii de izolare si inaltime.
EXECUTANT
Acţiuni greşite:
 Caderea de la inaltime prin pasire in gol, dezechilibrare, alunecare;
 Utilizare gresita a mijloacelor de protectie din dotare;
 Caderea la acelasi nivel prin impiedicare, alunecare;
Omisiuni:
 Neutilizarea echipamentului individual de protectie din dotare;
60
UNITATEA:
S.C. TUNGAL CONSTRUCT SRL FIŞA DE EVALUARE NUMĂR PERSOANE EXPUSE: ..............
PITESTI
SECTIA: A LOCULUI DE MUNCĂ
DURATA EXPUNERII: ...............
PRODUCTIE
MACARAGIU
COMPONENTA FACTORI DE CONSECINŢA CLASA NIVEL
CLASA DE
FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A MAXIMĂ DE PAR-
SISTEMULUI DE RISC PROBA-
FACTORILOR DE RISC (descriere, parametri) PREVI- GRAVI-
BILITATE
ŢIAL DE
MUNCĂ IDENTIFICAŢI ZIBILĂ TATE RISC
0 1 2 3 4 5 6
1. Prindere, antrenare mana, corp, la efectuarea
probelor cu comanda locala, in sala masinii, dupa DECES 7 1 3
reparatii;
FACTORI DE
MIJLOACE DE RISC MECANIC 2. Suprafete alunecoase-platforme metalice, scari-
PRODUCŢIE cadere de la inaltime; DECES 7 1 3
3. Taiere, intepare la contactul cu suprafete sau
ITM 3-45 2 1 1
contururi periculoase;
zile
FACTORI DE 4. Flacari, flame – pericol de incendiu datorita

RISC TERMIC defectiunilor la tabloul electric, pupitrul de comanda; DECES 7 1 3
FACTORI DE 5. Electrocutare prin atingere directa, indirectă sau
RISC ELECTRIC aparitia tensiuni de pas; DECES 7 1 3
61
6. Temperatura ridicată sau coborata a aerului în ITM 3-45 2 1 1
functie de anotimp; zile
7. Curenti de aer cand cabina este deschisa sau ITM 3-45 2 1 1
cand lucreaza in exteriorul acesteia. zile
FACTORI DE 8. Zgomot permanent (sub limita maxima de
RISC FIZIC expunere) in timpul lucrarilor de INV. GR.III 4 1 2
MEDIUL DE incarcare/descarcare.
MUNCĂ 9. Vibratii permanente (sub limita maxima de ITM 3-45
expunere) in timpul lucrarilor de zile 2 1 1
incarcare/descarcare;
10. Gaze toxice in partea superioara a incaperii ITM 3-45
FACTORI DE rezultate in urma proceselor tehnologice (sudura, zile 2 1 1
RISC CHIMIC prelucrari prin aschiere, etc);
SUPRASOLICI- 11. Efort static-lucru mult timp in cabina de ITM 3-45
SARCINA DE TARE FIZICĂ comanda-afectiuni ale coloanei vertebrale; zile 2 1 1
SUPRASOLICI- 12. Monotonia muncii, concentrare asupra ITM 45 - 180
MUNCĂ
TARE PSIHICA mecanismelor de lucru si comenzilor in conditii de Zile 3 1 2
izolare si inaltime.
13. Caderea de la inaltime prin pasire in gol,
dezechilibrare, alunecare; DECES 7 1 3
ACŢIUNI
EXECUTANT GREŞITE 14. Utilizare gresita a mijloacelor de protectie din
dotare; DECES 7 1 3
15. Caderea la acelasi nivel prin impiedicare, ITM 3-45

alunecare; zile 2 1 1
OMISIUNI DECES 7 1 3
16. Neutilizarea echipamentului individual de
protectie specific sudorului electric si autogen;
62
63
INTERPRETAREA REZULTA
MACARAGIU
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă “ MACARAGIU“ este egal cu
2,68, valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de acceptat .
Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare”, din care se observă că din totalul
de 16 factori de risc identificaţi, nici unul nu depaseste, ca nivel parţial de risc valoarea
3 , aceştia încadrându-se în categoria nivel de risc acceptati.
Caz in care nu se completeaza fisa de masuri propuse.
EVALUAREA RISCURILOR PENTRU MESERIA DE CONDUCĂTOR AUTO
Evaluarea riscurilor s-a efectuat pentru locul de muncă : conducător auto .

PROCESUL DE MUNCĂ
Conducătorul auto efectuează activităţi specifice in baza obligaţiilor de serviciu, conform
cerinţelor din fişa postului.

EVALUAT
A. Mijloace de transport auto
- trusă scule auto;
- lanternă;
- cric;
SARCINA DE MUNCĂ
Activitatea conducătorului auto este precizată într-un document numit „Fişa postului”
care stabileşte: cerinţele de pregătire profesională ale conducătorului auto; sistemul relaţional în
care îşi desfăşoară activitatea, lista atribuţiilor, sarcinilor şi a lucrărilor de executat, împreună cu
frecvenţa acestor acţiuni, limitele de competenţă şi responsabilitate.
Activităţile pe care le îndeplinesc conducătorii auto sunt reglementate de următoarele
prevederi legale: Legea 319/2006, instructiuni proprii specifice, Regulamentul de circulatie pe
drumurile publice/2006, alte acte normative din domeniul sanatatii si securitatii in munca şi
PSI.
MEDIUL DE MUNCĂ
Executanţii îşi desfăşoară activitatea atât în interiorul mijlocului de transport, cât şi în aer
liber. În interiorul mijlocului de transport temperatura aerului este în limitele prevăzute de
legislaţia actuală. În celelalte corpuri de clădire (garaje, depozite) în care executanţii îşi
desfăşoară atribuţiile de serviciu, temperatura aerului este scăzută în anotimpul rece
Există curenţi de aer, atât la activitatea în aer liber, cât şi în unele încăperi
(neaetanşeitatea geamurilor ).
Executantul desfăşoară unele activităţi în aer liber, indiferent de condiţiile de mediu.
FACTORI DE RISC IDENTIFICATI

 lovirea de către alte mijloacele de transport în timpul executării sarcinilor de
serviciu;
 răsturnare de materiale şi piese auto depozitate în garaj;
 cădere liberă de piese, scule, materiale de la cotele superioare în cazul executării de
lucrări de revizii şi reparaţii;
 contactul direct al epidermei cu suprafeţe sau contururi periculoase – contact direct al
epidermei cu suprafeţe tăietoare, înţepătoare, alunecoase;

 Contact direct accidental cu suprafeţe supraîncălzite în situaţii de defect;
 Contact direct al epidermei cu suprafeţe metalice reci la lucrul în aer liber în
anotimpul rece;

 Electrocutare prin atingere directă a bornelor bateriei de acumulatori ;

 Substanţe toxice – lichidul de frână;
 Substanţe caustice: contact accidental cu soluţia de electrolit (H2SO4) a bateriilor de
acumulatori;
 Substanţe inflamabile – benzină, motorină - incendiu provocat de supraîncălzirea unor
elemente de instalaţie la depăşirea parametrilor tehnici proprii sau la producerea arcului
electric;
MEDIUL DE MUNCĂ
 Variaţii de temperatură mai mari de 15º C la lucrul alternativ în interiorul mijlocului
de transport şi în exterior, pe timpul iernii;
 Curenţi de aer la lucrul în aer liber, în special în anotimpul rece;
 Calamităţi naturale (seism) şi lucrul în aer liber în condiţii de vijelie, viscol, în caz de
avarie;
 Proiectare de corpuri în situaţii deosebite (pietre, crengi);

 Apariţia gazelor toxice la înfundarea ţevii de eşapament;
SARCINA DE MUNCĂ
 Lipsa controlului, în anumite situaţii, asupra respectării măsurilor tehnice şi
organizatorice de protecţia muncii privind executarea lucrării;
Suprasolicitare psihică:
 Decizii dificile în timp scurt în cazul unor probleme deosebite de trafic.
EXECUTANT
Acţiuni greşite:
 Utilizarea mijloacelor de transport auto cu starea tehnică necorespunzătoare;
 Neatenţia la volan;
 Conducerea mijloacelor de transport de către conducătorii auto bolnavi sau sub
influenţa băuturilor alcoolice;
 Nerespectarea legilor de circulaţie pe drumurile publice referitoare în mod deosebit
la viteză şi la trecerile peste calea ferată;
 Deplasări sau staţionări în afara mijlocului de transport în zone periculoase (pe
carosabil, în apropierea depozitelor);
 Pornirea involuntară a mijlocului de transport;
 Cădere la acelaşi nivel la efectuarea inspecţiei mijlocului de transport;
UNITATEA: NUMĂR PERSOANE EXPUSE:

S.C TUNGAL CONSTRUCT SRL PITESTI ..............
SECTIA:
FIŞA DE EVALUARE
DURATA EXPUNERII: ....................
PUNCT DE LUCRU A LOCULUI DE MUNCĂ
CONDUCATOR AUTO
SC NATISAN MEDICINA GENERALA
SRL
CONSE- NIV.
CLASA
COMPONENTA FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORILOR CINŢA CLASA DE PAR-
FACTORI DE RISC DE
SISTEMULUI DE RISC MAXIM PROBA- ŢIAL
IDENTIFICAŢI GRAVI-
DE MUNCĂ (descriere, parametrii) Ă PREVI- BILITATE DE
TATE
ZIBILĂ RISC
0 1 2 3 4 5 6
1. Lovirea de către alte mijloace de transport auto în timpul
DECES 7 1 3
executarii sarcinilor de serviciu
2.Răsturnare de materiale şi piese auto depozitate în garaj ITM
3 1 2
45-180
3.cădere liberă de piese, scule, materiale de la cotele
FACTORI DE RISC ITM
superioare în cazul executării de lucrări de revizii şi 3 1 2
MIJLOACE MECANIC 45-180
reparaţii;
DE
4.Contact direct al epidermei cu suprafeţe periculoase ITM 3-45
PRODUCŢIE 2 1 1
(înţepătoare, tăioase) ZILE
5.Contact direct accidental cu suprafeţe supraîncălzite ITM 3-45
2 1 1
FACTORI DE RISC ZILE
TERMIC 6.Contact direct al epidermei cu suprafeţe metalice reci la ITM 3-45
2 1 1
lucrul în aer liber în anotimpul rece ZILE
FACTORI DE RISC 7.Electrocutare prin atingere directă a bornelor bateriei de
DECES 7 1 3
ELECTRIC acumulatori ;
8.Substanţe toxice : lichidul de frână ; ITM 3-45
2 1 1
ZILE
9.Substanţe caustice: contact accidental cu soluţia de ITM 3-45
FACTORI DE RISC 2 1 1
electrolit (H2SO4) a bateriilor de acumulatori; ZILE
CHIMIC 10.Substanţe inflamabile – benzină, motorină - incendiu
provocat de supraîncălzirea unor elemente de instalaţie la ITM 3-45
depăşirea parametrilor tehnici proprii sau la producerea 2 1 1
ZILE
arcului electric ;
11.Variaţii de temperatură mai mari de 15º C la lucrul
ITM 3-45
alternativ în interiorul mijlocului de transport şi în exterior, pe 2 1 1
ZILE
timpul iernii
12.Curenţi de aer la lucrul în aer liber, în special în anotimpul ITM 3-45
2 1 1
MEDIUL FACTORI DE RISC rece ZILE
DE MUNCA FIZIC 13.Proiectare de corpuri în situaţii deosebite (pietre,
DECES 7 1 3
crengi);
14.Lucrul în aer liber în condiţii de vijelie, viscol, în caz de ITM
3 1 2
avarie 45-180
FACTORI DE RISC 15.Apariţia gazelor toxice la înfundarea ţevii de ITM
3 1 2
CHIMIC eşapament; 45-180
CONŢINUT 16.Lipsa controlului, în anumite situaţii, asupra respectării
SARCINA NECORESPUN- măsurilor tehnice şi organizatorice de protecţia muncii DECES 7 1 3
DE MUNCĂ ZĂTOR privind executarea lucrării
SUPRASOLICITARE 17. Decizii dificile în timp scurt în cazul unor probleme ITM 3-45
2 1 1
PSIHICĂ deosebite de traffic; ZILE
18. Utilizarea mijloacelor de transport auto cu starea
DECES 7 1 3
tehnică necorespunzătoare;
19. Neatenţia la volan; DECES 7 1 3
EXECUTANT ACŢIUNI GREŞITE 20. Conducerea mijloacelor de transport de către DECES 7 1 3
conducătorii auto bolnavi sau sub influenţa băuturilor
alcoolice;
21. Nerespectarea legilor de circulaţie pe drumurile publice
referitoare în mod deosebit la viteză şi la trecerile peste DECES 7 1 3
calea ferată;
22. Deplasări sau staţionări în afara mijlocului de transport
în zone periculoase (pe carosabil, în apropierea DECES 7 1 3
depozitelor);
23. Pornirea involuntară a mijlocului de transport; DECES 7 1 3
24. Cădere la acelaşi nivel la efectuarea inspecţiei ITM 3-45
2 1 1
mijlocului de transport; ZILE
Fişa nr.1 (continuare)
Nivelul de risc global al locului de muncă este:

CONDUCĂTOR AUTO
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă “CONDUCĂTOR AUTO“este egal
cu 2,41, valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc
ACCEPTABIL.
factori de risc identificaţi, nici unul, ca nivel parţial de risc, valoarea 3, aceştia încadrându-se în
categoria nivel de risc acceptati.
Caz in care nu secompleteaza „Fisa de masuri propuse”.
EVALUAREA RISCURILOR PENTRU MESERIA DE MUNCITOR FIERAR
BETONIST
Evaluarea riscurilor s-a efectuat pentru locul de muncă : fierar betonist .

PROCESUL DE MUNCĂ
Fierarul betonist efectuează activităţi specifice de confectionare armaturi metalice şi
montarea cestora, in baza obligaţiilor de serviciu, conform cerinţelor din fişa postului.

EVALUAT
A. Materiale pentru armaturi:

- otel beton diverse dimensiuni;
- saltele şi rogojini din vată de sticlă;
- sarma;
- stanta debitat fier beton
- masina fasonat fier beton
- cleste de indoit;
- dispozitiv pentru indoit;
- cleste de taiat;
- ciocane de diverse greutati;
- patenti;
- cleste de sarma;
- polidisc;
- metru, rulete, etc.;
SARCINA DE MUNCĂ
Activitatea fierarului betonist este precizată într-un document numit „Fişa postului” care
stabileşte: cerinţele de pregătire profesională a muncitorului; sistemul relaţional în care îşi
desfăşoară activitatea, lista atribuţiilor, sarcinilor şi a lucrărilor de executat, împreună cu
frecvenţa acestor acţiuni, limitele de competenţă şi responsabilitate, taie fierul, fasoneaza,
monteaza structuri de metal (stalp, diafragma , radier) descarca transporta, manevreaza fierul
beton.
legale: Legea 319/2006, instructiuni proprii specifice, alte acte normative din domeniul
protecţiei muncii şi PSI.
MEDIUL DE MUNCĂ
Executanţii îşi desfăşoară activitatea în aer liber , in timpul executarii constructiei.

Nivelul de iluminare este cel natural.
Executantul desfăşoară activitatea în aer liber, indiferent de condiţiile de mediu.

 Proiectare de corpuri sau particule la efectuarea operatiilor de prelucrari mecanice
manuale ( polizare, taiere, etc.);


mobile;

 Substante inflamabile – lucrul cu diluanti, grunduri si vopsele la executarea de
lucrari de curatire, degresare, vopsire, etc.;
MEDIUL DE MUNCĂ

SARCINA DE MUNCĂ
 Operatii si procedee gresite, mai ales la manipularea materialelor si la lucrul la
inaltime;
materialelor;
 Operatii cu ciclu scurt, repetitiv.
EXECUTANT
Acţiuni greşite:
pedestrala;
 Greseli de manevra la lucrul cu instalatiile de ridicat; legarea incorecta a sarcinii,
pozitionarea sub sarcina, nesincronizari de operatii;
de lucru.
Omisiuni:
Neverificarea echipamentelor de munca inainte de utilizare ( termen periodic de incercare si
stare tehnica
UNITATEA:
S.C. TUNGAL CONSTRUCT SRL NUMĂR PERSOANE EXPUSE: ............
PITESTI
FIŞA DE EVALUARE
SECTIA: A LOCULUI DE MUNCĂ
DURATA EXPUNERII: .....................
PUNCT DE LUCRU
FIERAR BETONIST
CLASA DE
MAXIMĂ DE PAR-
PROBA-
ŢIAL DE
ZIBILĂ TATE RISC
0 1 2 3 4 5 6
1. Deplasare cu mijloacele de transport auto catre
DECES 7 1 3
punctele de lucru – accident rutier;
2 1 1
MIJLOACE DE FACTORI DE 2 1 1
operatiilor de prelucrari mecanice zile
RISC MECANIC
PRODUCŢIE 4. Taiere, intepare la contactul cu suprafete periculoase ITM 3-45
2 1 1
6. Alunecare de pe scara in timpul urcarii sau coborarii ITM 45-180
2 1 1
ITM 45 - 180
Zile
ITM 3-45
zile
dispozitive, etc.);
DECES 7 1 3
DECES 7 1 3
FACTORI DE 13. Substante inflamabile – lucrul cu diluanti, grunduri
RISC CHIMIC si vopsele la executarea de lucrari de curatire, degresare, INV. GR. I 6 1 3
vopsire, etc.;
2 1 1
zile
16. Operatii si procedee gresite, mai ales la manipularea
DECES 7 1 3
SUPRASOLICI- 17. Efort dinamic, static, pozitii de lucru fortate la sol si ITM 45 - 180
SARCINA DE TARE FIZICĂ 2 1 1
la inaltime, la manipularea materialelor; Zile
MUNCĂ 18. Manipularea, pentru lucrul la inaltime, a unor scule si
DECES 7 1 3
materiale grele;
SUPRASOLICI- ITM 3-45
19. Operatii cu ciclu scurt, repetitiv. 2 1 1
TARE PSIHICA zile
20 Efectuarea defectuoasa de operatii: utilizarea de scule
DECES 7 1 3
EXECUTANT si dispozitive cu defecte;
ACŢIUNI 21. Prezenta la lucru sub influenta bauturilor alcolice, a
GREŞITE DECES 7 1 3
22. Caderea de la acelasi nivel prin impiedicare, ITM 45 - 180
2 1 1
23. Depasirea distantelor de lucru normale la lucrul pe
DECES 7 1 3
schela;
24. Greseli de manevra la lucrul cu instalatiile de ridicat;
legarea incorecta a sarcinii, pozitionarea sub sarcina, DECES 7 1 3
ACŢIUNI nesincronizari de operatii;
GREŞITE 25. Deplasari neatorizate in afara zonei de lucru si
DECES 7 1 3
de siguranta, dezechilibrari la interventiile executate de
pe scari sau in locurile de interventie unde nu se poate DECES 7 1 3
asigura conditia de legare a centurii de siguranta la un
DECES 7 1 3
DECES 7 1 3
OMISIUNI
DECES 7 1 3
DECES 7 1 3
FIERAR BETONIST
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă “ FIERAR BETONIST“ este egal
cu 2.66, valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc acceptat
Caz in care nu se intocmeste fisa de masuri propuse.
EVALUAREA RISCURILOR PENTRU MESERIA DE ELECTRICIAN
Evaluarea riscurilor s-a efectuat pentru locul de munca : electrician.
PROCESUL DE MUNCA
Electricianul efectueaza activitati specifice in baza obligatiilor de serviciu, conform
cerintelor din fisa postului. Executa intretinerea instalatiilor electrice ale contructiilor si ale
echipamentelor tehnice, masinilor si utilajelor, automatizarilor si protectiilor aferente
echipamentelor si face probe cu acestea sub tensiune.
ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCA EVALUAT
MIJLOACELE DE PRODUCTIE
- panouri de comenzi, automatizari si protectii;
- trusa electrician ;
- detector de tensiune;
- lanterna;
- diverse alte scule de mana.
SARCINA DE MUNCA
Activitatea electricianului este precizata intr-un document numit „Fisa postului” care
stabileste: cerintele de pregatire profesionala ale acestuia, experienta in domeniu, sistemul
relational in care isi desfasoara activitatea, lista atributiilor, sarcinilor si a lucrarilor de executat,
impreuna cu frecventa acestor actiuni, limitele de competenta si responsabilitate, intretine
instalatia electrica la baraci, intretinere montaj, verifica instalatiile electrice de la masinile din
dotare.
ActivitAtile pe care le indeplineste electricianul sunt reglementate de urmatoarele
prevederi legale: Legea 319 / 2006, instructiuni specifice interne, alte acte normative din
domeniul securitatii muncii si PSI.
MEDIUL DE MUNCA
Executantul isi desfasoara activitatea in cadrul societatiii si la punctele de lucru ale

acesteia.
Factorii de risc identificati
MIJLOACE DE PRODUCTIE

 Lovire de catre mijloacele de transport auto, CF, la deplasarea de la domiciliu la
serviciu si invers;
 Lovire de catre materialele si piesele depozitate necorespunzator;
 Lovire de mobilierul de la locul de munca ;
 Lovire de materialele si piesele manipulate necorespunzator in timpul efectuarii
lucrarilor specifice;
 Taiere, intepare la utilizarea uneltelor de lucru ;

 Electrocutare prin atingere directa :
- a conductoarelor electrice neizolate de la dulapuri sau tablouri electrice.;
- defectarea instalatiilor electrice;

 Infectare sau iritare superficiala a pielii prin atingerea la lucru a materialelor specifice
activitatii;
MEDIUL DE MUNCA

 Arsuri sau intoxicari datorate inceputurilor de incendiu accidentale si aerului cu exces
de CO2 din incintele inchise ;
 Pardoseli si suprafete alunecoase sau care prezinta nereguralitati;
 Manipularea maselor la mai multe niveluri;
 Inexistenta unui spatiu suficient pentru realizarea activitatii;
 Curenti de aer;
SARCINA DE MUNCA
Continut necorespunzator:
 Absenta sau starea necorespunzatoare a mobilierului, dispozitivelor de lucru;
Suprasolicitare fizica:
 Efort fizic frecvent si prelungit (preponderent pozitii mixte ale executantilor);
EXECUTANT
Actiuni gresite:
 Cadere la acelasi nivel prin dezechilibrare, impiedicare, alunecare;
 Neverificarea mijloacelor de protectie electroizolante (indicator de tensiune, indicator
de corespondenta a fazelor) si a mijloacelor individuale de protectie electroizolante
(cizme si mAnusi electroizolante) ;
 Actionari prin identificarea eronata a elementelor dulapurilor de comenzi,
automatizari si protectii aferente echipamentelor ;
 Punerea involuntara sub tensiune a echipamentelor tehnice in momentul cand se fac
verificari;
Omisiuni:
 Neutilizarea echipamentului individual de protectie (salopeta bumbac, cizme si
manusi electroizolante) si ale celorlalte mijloace de protectie din dotare (indicatoare
de tensiune, scule si dispozitive electroizolante).
UNITATEA:
S.C. TUNGAL CONSTRUCT S.R.L. NUMAR PERSOANE EXPUSE: ................
FISA DE EVALUARE
PITESTI
SECTIA: A LOCULUI DE MUNCA
DURATA EXPUNERII: ...........................
PUNCT DE LUCRU
LOCUL DE MUNCA: ECHIPA DE EVALUARE:
ELECTRICIAN
COMPONENTA FACTORI DE CONSECINTA CLASA NIVEL
CLASA DE
FORMA CONCRETA DE MANIFESTARE A MAXIMA DE PAR-
BILITATE
TIAL DE
MUNCA IDENTIFICATI ZIBILA TATE RISC
0 1 2 3 4 5 6
1. Lovire de catre mijloacele de transport auto, CF, la
DECES 7 1 3
deplasarea de la domiciliu la serviciu si invers;
2. Lovire de catre materialele si piesele depozitate ITM
4 1 2
necorespunzAtor; 45-180
FACTORI DE 3. Lovire de materialele si piesele manipulate ITM
MIJLOACE DE RISC MECANIC 4 1 2
necorespunzator in timpul efectuarii lucrarilor specifice; 45-180
PRODUCTIE ITM 3-45 2 1 1
4. Lovire de mobilierul de la locul de munca ;
zile
ITM 3-45 2 1 1
5. Taiere, intepare la utilizarea uneltelor de lucru ;
zile
6. Electrocutare prin atingere directa :

FACTORI DE - la defectarea instalatiilor electrice; DECES 7 1 3
RISC ELECTRIC - a conductoarelor electrice neizolate de la dulapuri sau
tablouri electrice.;
FACTORI DE 7. Infectare sau iritare superficiala a pielii prin atingerea
Neglijabile 1 1 1
RISC CHIMIC la lucru a materialelor specifice activitatii.
8. Arsuri sau intoxicari datorate inceputurilor de incendiu ITM 3-45 2 1 1
accidentale si aerului cu exces de CO2 din incintele zile
inchise ;
MEDIUL DE FACTORI DE 9. Pardoseli si suprafete alunecoase sau care prezinta
MUNCA RISC FIZIC INV. GR.III 4 1 2
nereguralitati;
10. Manipularea maselor la mai multe niveluri; INV. GR.III 4 1 2
11. Inexistenta unui spatiu suficient pentru realizarea ITM 3-45 2 1 1
activitatii; zile
12. Curenti de aer; Neglijabile 2 1 1
CONTINUT
13. Absenta sau starea necorespunzatoare a mobilierului,
SARCINA DE NECORESPUN- Neglijabile 1 1 1
dispozitivelor de lucru;
ZATOR
MUNCA
SUPRASOLICI- 14. Efort fizic frecvent si prelungit (pozitie preponderent ITM 3-45 2 1 1
TARE FIZICA ortostatica) zile
15. Cadere la acelasi nivel prin dezechilibrare, ITM 3-45
2 1 1
impiedicare, alunecare; zile
16. Neverificarea mijloacelor de protectie electroizolante
ACTIUNI (indicator de tensiune, indicator de corespondenta a
DECES 7 1 3
GRESITE fazelor) si a mijloacelor individuale de protectie
electroizolante (cizme si manusi electroizolante) ;
17. Actionari prin identificarea eronata elementelor
DECES 7 1 3
EXECUTANT dulapurilor de comenzi;
18. Punerea involuntara sub tensiune a echipamentelor
DECES 7 1 3
tehnice in momentul cand se fac verificari;
19. Neutilizarea echipamentului individual de protectie
(salopeta bumbac, cizme si manusi electroizolante) si ale
OMISIUNI celorlalte mijloace de protectie din dotare (indicatoare de DECES 7 1 3
tensiune, scule si dispozitive electroizolante).
EVALUARII PENTRU LOCUL DE MUNCA:
ELECTRICIAN
Nivelul de risc global calculat pentru locul de munca “ELECTRICIAN” este egal cu 2,25,
valoare ce il incadreaza in categoria locurilor de munca cu nivel de risc acceptat.
Rezultatul este sustinut de “Fisa de evaluare”, din care se observa ca din totalul de 19
factori de risc identificati, nici unul nu depaseste, ca nivel partial de risc, valoarea 3, caz in care
90
EVALUAREA RISCURILOR PENTRU MESERIA DE BULDOZERIST
Evaluarea riscurilor s-a efectuat pentru locul de muncă : buldozerist .
PROCESUL DE MUNCĂ
Buldozeristul efectuează activităţi specifice de deservire si exploatare a utilajului greu
din cadrul societatii – buldoexcavator - in baza obligaţiilor de serviciu, conform cerinţelor din
fişa postului.

EVALUAT
- buldoexcavator;
- caterpilar
- cricuri mecanice;
- furtune si racorduri pneumatice;
- cabluri de otel;
- lanturi;
- scripeti;
- chei fixe si reglabile;
- diverse unelte si scule de mana;
SARCINA DE MUNCĂ
Activitatea deservantului este precizată într-un document numit „Fişa postului” care
stabileşte: cerinţele de pregătire profesională a acestuia; sistemul relaţional în care îşi desfăşoară
activitatea, lista atribuţiilor, sarcinilor şi a lucrărilor de executat, împreună cu frecvenţa acestor
acţiuni, limitele de competenţă şi responsabilitate.
91
Activităţile pe care le îndeplineste deservantul sunt reglementate de următoarele
prevederi legale: L 319 / 2006, Norme metodologice de aplicare, instructiuni proprii specifice,
alte acte normative din domeniul securitatii muncii şi PSI.
MEDIUL DE MUNCĂ
Buldozeristul îşi desfăşoară activitatea atât în interiorul cabinei de comanda a utilajului,

cât şi în aer liber .
Există curenţi de aer, atât la activitatea în aer liber, cât şi în cabina de comanda
(neaetanşeitatea geamurilor si a usilor).
Executantul desfăşoară unele activităţi în aer liber, indiferent de condiţiile de mediu.

 Lovire de către mijloacele de transport auto, CF, la deplasarea de la domiciliu la
serviciu şi invers;
 organe de maşini în mişcare: prindere, antrenare de către cuplajele utilajului; strivire
degete la operaţiile de lăcătuşerie; tăiere, prindere, strivire degete, la lucrările de
reparatii in cazul defectarii accidentale a utilajului;
 lovirea de către mijloacele de transport greu în timpul executării manevrelor de
pozitionare;
 cădere liberă de piese, scule, materiale;
 proiectare de corpuri în situaţii deosebite;
 jeturi de fluide de lucru în situaţii speciale: spargere furtune sub presiune;
 contactul direct al epidermei cu suprafeţe sau contururi periculoase – contact direct al
epidermei cu suprafeţe tăietoare, înţepătoare, alunecoase;
 furtune si recipiente sub presiune - explozie, fisurare accidentală, distrugere etanşări:
butelia de aer comprimat, cilindrii hidraulici, furtune sub presiune;
 Suprafete alunecoase-platforme metalice;
92
 Contact direct accidental cu suprafeţe supraîncălzite ;
 Contact direct al epidermei cu suprafeţe metalice reci la lucrul în aer liber în
anotimpul rece;

 Electrocutare prin atingere directă în cazul: deteriorării izolaţiei conductoarelor de
alimentare ale motoarelor electrice; inexistenţei îngrădirilor de protecţie; incorectei
dimensionări a paravanelor de protecţie; atingerii capetelor de cablu neizolate;
 Electrocutare prin atingere directă a bornelor bateriei de acumulatori ;

 Substanţe toxice – lichide tehnice, uleiuri, vaseline, solvenţi;
 Substanţe inflamabile – carburanti, uleiuri etc. – incendiu provocat de supraîncălzirea
unor elemente de instalaţie la depăşirea parametrilor tehnici proprii sau la producerea
unor scantei.
MEDIUL DE MUNCĂ

 Variaţii de temperatură mai mari de 15º C la lucrul alternativ în cabina şi în exterior,
pe timpul iernii;
 Curenţi de aer la lucrul în aer liber, în special în anotimpul rece;
 Calamităţi naturale şi lucrul în aer liber în condiţii de furtuna, vijelie, în caz de
avarie;
SARCINA DE MUNCĂ
 Lipsa controlului, în anumite situaţii, asupra respectării măsurilor tehnice şi
organizatorice de protecţia muncii privind admiterea la lucrare şi executarea lucrării;
Suprasolicitare psihică:
 Decizii dificile în timp scurt pe parcursul efectuarii lucrarilor;
93
EXECUTANT
Acţiuni greşite:
 Manevrarea incorectă a utilajului, sculelor si dispozitivelor;
 Nerespectarea succesiunii operaţiilor la efectuarea lucrarilor;
 Pornirea involuntara a utilajului si a echipamentelor tehnice;
 Cădere la acelaşi nivel la efectuarea inspectiei utilajului;
Omisiuni:
 Neutilizarea echipamentului individual de protecţie (salopeta bumbac, cizme,
mănuşi de lăcătuş ) şi ale celorlalte mijloace de protecţie din dotare.
94
UNITATEA:
NUMĂR PERSOANE EXPUSE:
S.C. TUNGAL CONSTRUCT S.R.L. .............
PITESTI FIŞA DE EVALUARE
SECTIA:
A LOCULUI DE MUNCĂ DURATA EXPUNERII: .....................
PUNCT DE LUCRU
BULDOZERIST
SC NATISAN MEDICINA
GENERALA SRL
CONSE- NIV.
CLASA
COMPONENTA FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORILOR CINŢA CLASA DE PAR-
FACTORI DE RISC DE
SISTEMULUI DE RISC MAXIM PROBA- ŢIAL
DE MUNCĂ (descriere, parametrii) Ă PREVI- BILITATE DE
TATE
ZIBILĂ RISC
0 1 2 3 4 5 6
1. Lovire de către mijloacele de transport auto, CF, la
DECES 7 1 3
deplasarea de la domiciliu la serviciu şi invers;
2. Organe de maşini în mişcare: prindere, antrenare de
către cuplajele utilajului; strivire degete la operaţiile de INV.
4 1 2
lăcătuşerie; tăiere, prindere, strivire degete, la lucrările de GR.III
MIJLOACE FACTORI DE RISC reparatii in cazul defectarii accidentale a utilajului;
DE MECANIC
3. Lovirea de către mijloacele de transport greu în timpul
PRODUCŢIE DECES 7 1 3
executării manevrelor de pozitionare;
4. Cădere liberă de piese, scule, materiale; DECES 7 1 3
5. Proiectare de corpuri în situaţii deosebite ; DECES 7 1 3
95
0 1 2 3 4 5 6
6. Jeturi de fluide de lucru în situaţii speciale: spargere
INV.GR.I 5 1 3
furtune sub presiune;
7. Contactul direct al epidermei cu suprafeţe sau contururi
ITM 3-45
periculoase – contact direct al epidermei cu suprafeţe 2 1 1
ZILE
tăietoare, înţepătoare, alunecoase;
8. Suprafete alunecoase-platforme metalice, scari-cadere
DECES 7 1 3
de la inaltime;
9. Furtune si recipiente sub presiune - explozie, fisurare
accidentală, distrugere etanşări: butelia de aer comprimat, DECES 7 1 3
cilindrii hidraulici, furtune sub presiune;
ITM 3-45
10. Contact direct accidental cu suprafeţe supraîncălzite 2 1 1
FACTORI DE RISC ZILE
TERMIC 11. Contact direct al epidermei cu suprafeţe metalice reci la ITM 3-45
2 1 1
lucrul în aer liber în anotimpul rece; ZILE
12. Electrocutare prin atingere directă în cazul: deteriorării
izolaţiei conductoarelor de alimentare ale motoarelor
electrice; inexistenţei îngrădirilor de protecţie; incorectei DECES 7 1 3
FACTORI DE RISC dimensionări a paravanelor de protecţie; atingerii capetelor
ELECTRIC de cablu neizolate;
13. Electrocutare prin atingere directă a bornelor bateriei
DECES 7 1 3
de acumulatori ;
96
0 1 2 3 4 5 6
14. Substanţe toxice – lichide tehnice, uleiuri, vaseline, ITM 3-45
2 1 1
solvenţi; ZILE
FACTORI DE RISC 15. Substanţe inflamabile – carburanti, uleiuri etc. –
CHIMIC incendiu provocat de supraîncălzirea unor elemente de ITM 3-45
2 1 1
instalaţie la depăşirea parametrilor tehnici proprii sau la ZILE
producerea unor scantei;
16. Variaţii de temperatură mai mari de 15º C la lucrul ITM 3-45
2 1 1
alternativ în cabine şi în exterior, pe timpul iernii; ZILE
17. Curenţi de aer la lucrul în aer liber, în special în ITM 3-45
FACTORI DE RISC 2 1 1
anotimpul rece ZILE
MEDIUL FIZIC 18. Calamităţi naturale şi lucrul în aer liber în condiţii de ITM
DE MUNCA 3 1 2
furtuna, vijelie, în caz de avarie; 45-180
CONŢINUT 19. Lipsa controlului, în anumite situaţii, asupra respectării
NECORESPUN- măsurilor tehnice şi organizatorice de protecţia muncii DECES 7 1 3
SARCINA ZĂTOR privind admiterea la lucru şi executarea lucrării;
DE MUNCĂ SUPRASOLICITARE 20. Decizii dificile în timp scurt pe parcursul lichidării ITM 3-45
2 1 1
PSIHICĂ incidentelor şi avariilor; ZILE
21. Manevrarea incorectă a utilajului, sculelor si
DECES 7 1 3
dispozitivelor;
22. Nerespectarea succesiunii operaţiilor la efectuarea lucrărilor; DECES 7 1 3
ACŢIUNI GREŞITE
23. Pornirea involuntară a utilajului si a echipamentelor
EXECUTANT DECES 7 1 3
tehnice;
ITM 3-45 2 1 1
24. Cădere la acelaşi nivel la efectuarea inspectiei utilajului ;
ZILE
OMISIUNI 25. Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi ale DECES 7 1 3
celorlalte mijloace de protecţie din dotare ;
97
98
INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII PENTRU LOCUL DE MUNCĂ:
BULDOZERIST
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă “BULDOZERIST“ este egal cu 2,6,
valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc ACCEPTAT.
factori de risc identificaţi, NICI UNUL NU 3 depăşeste, ca nivel parţial de risc, valoarea 3, caz
in care nu se intocmeste fisa de masuri propuse.
EVALUAREA RISCURILOR PENTRU MESERIA DE MUNCITOR NECALIFICAT
Evaluarea riscurilor s-a efectuat pentru locul de muncă : muncitor necalificat, in cadrul
societatii.
PROCESUL DE MUNCĂ
Scopul procesului de munca il reprezinta executarea de constructii civile si
industriale.Ajuta la sudat, dulgherie, sapa unde nu pot actiona utilajele, la umpluturi, sparge cu
picamarul
- minibetoniera;
- masina de turnat betoane;
- roabe;
- mecanism de ridicat materiale;
- masini si unelte actionate electric;
- masini si unelte actionate hidraulic;
- pikamer
- scule si unelte de mana;
- scari, schele;
- lanturi, franghii pentru sistemul de ridicare;
- podine de lucru;
- echipament de lucru la inaltime;
- echipament individual de protectie;
SARCINA DE MUNCĂ
Efectuarea de lucrari specifice activitatii de constructii civile si industriale.

muncii şi PSI.
MEDIUL DE MUNCĂ
Muncitorul din constructii isi desfasoara activitatea in aer liber sau in spatii inchise, pe
FACTORII DE RISC IDENTIFICATI

manuale sau pe masini unelte ( polizare, gaurire, etc.);


mobile;

MEDIUL DE MUNCĂ

SARCINA DE MUNCĂ
 Operatii si procedee gresite, mai ales;la manipularea materialelor si la lucrul la
inaltime;
materialelor;
EXECUTANT
Acţiuni greşite:
pedestrala;
de lucru.
Omisiuni:
UNITATEA:
S.C.TUNGAL CONSTRUCT S.R.L. NUMĂR PERSOANE EXPUSE: ............
SECTIA:
PUNCT DE LUCRU
MUNCITOR NECALIFICAT
CLASA DE
MAXIMĂ DE PAR-
PROBA-
ŢIAL DE
ZIBILĂ TATE RISC
0 1 2 3 4 5 6
DECES 7 1 3
PRODUCŢIE
2 1 1
2 1 1
2 1 1
ITM 45 - 180
Zile
ITM 3-45
zile
dispozitive, etc.);
DECES 7 1 3
DECES 7 1 3
vopsire, etc.;
2 1 1
zile
DECES 7 1 3
TARE FIZICĂ 2 1 1
DECES 7 1 3
materiale grele;
DECES 7 1 3
EXECUTANT ACŢIUNI si dispozitive cu defecte;
GREŞITE
DECES 7 1 3
2 4 2
DECES 7 1 3
schela;
DECES 7 1 3
EXECUTANT asigura conditia de legare a centurii de siguranta la un
DECES 7 1 3
DECES 7 1 3
OMISIUNI
DECES 7 1 3
DECES 7 1 3
MUNCITOR NECALIFICAT
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă MUNCITOR NECALIFICAT
este egal cu 2.7, valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc
acceptabil.
factori de risc identificaţi, nici unul nu depaseste, ca nivel parţial de risc, valoarea 3, caz in care
EVALUAREA RISCURILOR PENTRU MESERIA DE LUCRATOR IN CONSTRUCTII
Evaluarea riscurilor s-a efectuat pentru locul de muncă : LUCRATOR IN

CONSTRUCTII, in cadrul societatii.
PROCESUL DE MUNCĂ
Scopul procesului de munca il reprezinta executarea de constructii civile si industriale.
- minibetoniera;
- masina de turnat betoane;
- roabe;
- mecanism de ridicat materiale;
- masini si unelte actionate electric;
- masini si unelte actionate hidraulic;
- scule si unelte de mana;
- scari, schele;
- lanturi, franghii pentru sistemul de ridicare;
- podine de lucru;
- echipament de lucru la inaltime;
- echipament individual de protectie;
SARCINA DE MUNCĂ
Efectuarea de lucrari specifice activitatii de constructii civile si industriale.

muncii şi PSI.
MEDIUL DE MUNCĂ
Muncitorul din constructii isi desfasoara activitatea in aer liber sau in spatii inchise, pe
FACTORII DE RISC IDENTIFICATI

manuale sau pe masini unelte ( polizare, gaurire, etc.);


mobile;

MEDIUL DE MUNCĂ

SARCINA DE MUNCĂ
 Operatii si procedee gresite, mai ales;la manipularea materialelor si la lucrul la
inaltime;
materialelor;
EXECUTANT
Acţiuni greşite:
pedestrala;
de lucru.
Omisiuni:
UNITATEA:
S.C. TUNGAL CONSTRUCT SRL NUMĂR PERSOANE EXPUSE: ............
SECTIA: A LOCULUI DE MUNCĂ DURATA EXPUNERII: ................
PUNCT DE LUCRU
ZIDAR
CLASA DE
MAXIMĂ DE PAR-
PROBA-
ŢIAL DE
ZIBILĂ TATE RISC
0 1 2 3 4 5 6
DECES 7 1 3
PRODUCŢIE
2 1 1
2 1 1
2 1 1
ITM 45 - 180
Zile
ITM 3-45
zile
dispozitive, etc.);
DECES 7 1 3
DECES 7 1 3
vopsire, etc.;
2 1 1
zile
DECES 7 1 3
TARE FIZICĂ 2 1 1
DECES 7 1 3
materiale grele;
DECES 7 1 3
EXECUTANT ACŢIUNI si dispozitive cu defecte;
GREŞITE
DECES 7 1 3
2 1 1
DECES 7 1 3
schela;
DECES 7 1 3
EXECUTANT asigura conditia de legare a centurii de siguranta la un
DECES 7 1 3
DECES 7 1 3
OMISIUNI
DECES 7 1 3
DECES 7 1 3
LUCRATOR IN CONSTRUCTII
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă “ LUCRATOR IN CONSTRUCTII“

este egal cu 2.71, valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc
acceptat.
factori de risc identificaţi, nici unul nu depaseste, ca nivel parţial de risc, valoarea 3, caz in care nu
se intocmeste fisa de masuri propuse.
117
PROCESUL DE MUNCĂ
Asigură întreţinerea şi repararea mijloacelor de transport si a utilajelor grele
- Polizoare portabile
- Maşini de găurit portabile
- Cărucior
- SDV
- Unelte de mână
- Scări
- Vaselină.
- Piese de schimb
- Diverse materiale
- Uleiuri pt motor transmisie hidraulica
- Carburant(benzina, motorina)
- Trusa scule specific auto
- Antigel
- Apa
- Cilindrul compactor
SARCINA DE MUNCĂ
Sarcina de muncă a lucrătorului este descrisă în fişa postului. Efectuarea de
revizii tehnice si reparatii curente la mijloacele auto si utilajele grele din societate,
foloseste caterpilarul la spart, incarcat, nivelat, sapaturi etc.
MEDIUL DE MUNCĂ
Lucrătorul îşi desfăşoară activitatea atât în aer liber şi în incintele care adăpostesc
elementele ce urmează a fi reparate . Condiţiile de mediu se caracterizează prin:
118
- Existenţa curenţilor de aer, atât la lucrul în aer liber cât şi în incintele care nu sunt
în sistem închis sau etanş;
- Temperatura variază în funcţie de anotimp;
FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI
A. MIJLOACE DE PRODUCŢIE
► FACTORI DE RISC MECANIC

Organe de maşini în mişcare – tăiere membre superioare la folosirea polizorului
unghiular
Lovire de către mijloacele de transport auto/CF la deplasarea pedestră pe căile
exterioare, accidente legate de utilizarea lifturilor
Rostogolire de piese, materiale neasigurate împotriva deplasărilor necontrolate
Răsturnare, alunecare de piese, materiale neasigurate împotriva deplasărilor
necontrolate
Cădere liberă de piese, materiale, scule etc. de la cotele superioare
Proiectare de corpuri sau particule la spargerea accidentală a sculei tăietoare (piatră
abrazivă) de la maşina de tăiat portabilă.
Deviere de la traiectoria normală – recul la utilizarea maşinii de tăiat portabile
Suprafeţe periculoase - tăiere, înţepare în muchiile ascuţite ale materialelor, pieselor
► FACTORI DE RISC ELECTRIC

Electrocutare prin atingere directă sau indirectă (tablouri electrice neasigurate, cabluri
de alimentare deteriorate etc.)
► FACTORI DE RISC CHIMIC

Substanţe inflamabile, toxice – vaselină, uleiuri grasare etc.
B. MEDIUL DE MUNCĂ
► FACTORI DE RISC FIZIC

Temperatura variază în funcţie de anotimp la lucrul în aer liber
Curenţi de aer – din cauza tirajului natural, neetanşeităţilor (uşi geamuri, deschise)
Pulberi pneumoconiogene - praf (la lucrul în aer liber)
Calamităţi naturale – seism
119
C. SARCINA DE MUNCĂ
► SUPRASOLICITARE FIZICĂ
Efort dinamic şi poziţii de lucru forţate la remedierea defecţiunilor
D. LUCRĂTOR
► ACŢIUNI GREŞITE
Efectuarea de operaţii neprevăzute în sarcina de muncă sau de o altă manieră decât
prevederile tehnice de lucru.
Fixarea greşită a pieselor ce urmează a fi debitate sau găurite
Conectarea echipamentelor tehnice electrice fără asigurarea legăturilor la instalaţia
de împământare
Îndepărtarea dispozitivelor de protecţie de la polizorul unghiular – tăiere membre
superioare
Nesincronizarea cu coechipierul – la transportul manual al diferitelor piese,
subansamble cu mase mari
Deplasări, staţionări în zone periculoase – sub sarcina mijloacelor de ridicat, pe
traseele auto etc.
Cădere la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare, dezechilibrare – pardoseli
încărcate, denivelate
Cădere de la înălţime prin dezechilibrare, alunecare – lucrul la înălţime pentru
intervenţia la diferite cote
► OMISIUNI
Omiterea efectuării de operaţii care-i asigură securitatea la locul de muncă
Neutilizarea EIP sau a celorlalte mijloace de protecţie din dotare.
120
UNITATEA:
NUMĂR PERSOANE
SC TUNGAL CONSTRUCT SRL
PITESTI FIŞA DE EVALUARE A POSTULUI EXPUSE:..............
SECŢIA: DE LUCRU
DURATA EXPUNERII: ...................
PUNCT DE LUCRU
ECHIPA DE EVALUARE:
POSTUL DE LUCRU:
MECANIC SRL
CONSE-
CINŢA NIVEL
CLASA
COMPONENTA FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A CLASA PAR-
FACTORI DE RISC MAXIMĂ DE
SISTEMULUI FACTORILOR DE RISC DE FREC- ŢIAL
DE MUNCĂ (descriere, parametri) VENŢĂ DE
PREVI- TATE
RISC
ZIBILĂ
0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 1. Organe de maşini în mişcare – tăiere membre
DECES 7 1 3
PRODUCŢIE 1 MECANIC superioare la folosirea polizorului unghiular
2. Lovire de către mijloacele de transport
auto/CF la deplasarea pedestră pe căile DECES 7 1 3
exterioare, accidente legate de utilizarea lifturilor
3. Rostogolire de piese, materiale neasigurate
DECES 7 1 3
împotriva deplasărilor necontrolate
4. Răsturnare, alunecare de piese, materiale
DECES 7 1 3
neasigurate împotriva deplasărilor necontrolate
5. Cădere liberă de piese, materiale, scule etc.
DECES 7 1 3
de la cotele superioare
6. Proiectare de corpuri sau particule la
spargerea accidentală a sculei tăietoare (piatră DECES 7 1 3
abrazivă) de la maşina de tăiat portabilă.
121
0 1 2 3 4 5 6
7. Deviere de la traiectoria normală – recul la
DECES 7 1 3
utilizarea maşinii de tăiat portabile
8. Suprafeţe periculoase - tăiere, înţepare în ITM 3-45
2 1 1
muchiile ascuţite ale materialelor, pieselor zile
FACTORI DE RISC 9. Electrocutare prin atingere directă sau
ELECTRIC indirectă (tablouri electrice neasigurate, cabluri DECES 7 1 3
de alimentare deteriorate etc.)
FACTORI DE RISC 10. Substanţe inflamabile, toxice – vaselină,
DECES 7 1 3
CHIMIC uleiuri grasare etc.
MEDIUL FACTORI DE RISC
11. Temperatură variază în funcţie de anotimp la ITM 3-45
DE FIZIC
lucrul în aer liber zile
2 1 1
MUNCĂ 11
12. Curenţi de aer – din cauza tirajului natural, ITM 3-45

2 1 1
neetanşeităţilor (uşi geamuri, deschise) zile
13. Pulberi pneumoconiogene - praf (la lucrul în ITM 3-45
2 1 1
aer liber) zile
14. Calamităţi naturale - seism DECES 7 1 3
SARCINA SUPRASOLICITARE 15. Efort dinamic şi poziţii de lucru forţate la ITM 3-45
2 1 1
DE MUNCĂ 15 FIZICǍ remedierea defecţiunilor zile
LUCRĂTOR 16
ACŢIUNI 16. Efectuarea de operaţii neprevăzute în sarcina

de muncă sau de o altă manieră decât DECES 7 1 3
GREŞITE prevederile tehnice de lucru.
17. Fixarea greşită a pieselor ce urmează a fi
DECES 7 1 3
debitate sau găurite
18. Conectarea echipamentelor tehnice electrice
fără asigurarea legăturilor la instalaţia de DECES 7 1 3
împământare
19. Îndepărtarea dispozitivelor de protecţie de la
INV gr.III 4 1 2
polizorul unghiular – tăiere membre superioare
122
0 1 2 3 4 5 6
20. Nesincronizarea cu coechipierul – la
ITM 3-45
transportul manual al diferitelor piese, 2 1 1
zile
subansamble cu mase mari
21. Deplasări, staţionări în zone periculoase –
sub sarcina mijloacelor de ridicat, pe traseele DECES 7 1 3
auto etc.
22. Cădere la acelaşi nivel prin împiedicare,
ITM 3-45
alunecare, dezechilibrare – pardoseli încărcate, 2 1 1
zile
denivelate
23. Cădere de la înălţime prin dezechilibrare,
alunecare – lucrul la înălţime pentru intervenţia la DECES 7 1 3
diferite cote
OMISIUNI 24. Omiterea efectuării de operaţii care-i asigură
DECES 7 1 3
securitatea la locul de muncă
25. Neutilizarea EIP sau a celorlalte mijloace de
DECES 7 1 3
protecţie din dotare.
123
Nivelul de risc global al postului de lucru este:
25
Riri
i=1 17(3x3) + 1(2x2) + 7(1x1) 164
Nrg14 = 25
= 17x3 + 1x2 + 7x1
= 60
= 2.73
ri
i=1
124
REZULTATELOR EVALUĂRII PENTRU
Nivelul de risc global calculat pentru postul de lucru este egal cu 2,73, valoare
ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc
acceptabilMERGEFORMAT.
Caz in care nu se intocmeste fisa de masuri propuse
125
APLICAREA METODEI
EVALUAREA RISCURILOR PENTRU MESERIA DE PAZNIC
Evaluarea riscurilor s-a efectuat pentru locul de muncă : PAZNIC in cadrul societatii.
PROCESUL DE MUNCA
Scopul procesului de munca desfasuat de catre paznic, in principal este cel de a asigura
paza obiectivului.
De asemenea, el legitimeaza delegatii, vizitatorii si anunta telefonic prezenta acestora.
ELELMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCA EVALUAT
MIJLOACE DE PRODUCTIE
- telefon;
- trusa sanitara de prim-ajutor;
- reseu;
- calorifer electric;
- fierbator electric.
SARCINA DE MUNCA
Programul de lucru se desfasoara pe schimburi a 12 ore fiecare.
La inceputul schimbului paznicul preia serviciul de la colegul din schimbul
anterior, prin incheierea procesului verbal de predare-primire, in care se consemneaza
integritatea patrimoniului obiectivului pe care il are de pazit prin consemn, sau
eventualele abateri daca este cazul..
Completeaza registrul de intrare - iesire pentru utilajele si autovehicule.
Efectueaza rondul obiectivului, pe traseele stabilite, la intervalul de timp stabilit
prin consemn si verifica modul de asigurare a cladirilor si utilajului societatii.
La iesirea din schimb preda serviciul la colegul din schimbul urmator, prin
incheierea procesului verbal de predare-primire, in care se consemneaza integritatea
patrimoniului obiectivului pe care il are de pazit prin consemn, sau eventualele abateri
daca este cazul.
126
MEDIUL DE MUNCA
Activitatea paznicului se desfasoara partial in incaperea special amenajata si in
aer liber in timpul patrularii.
In incaperea special amenajata pe timp de vara temperatura aerului se mentine in
limitele acceptabile, prin utilizarea ventilatoarelor. Pe timp de iarna incalzirea se
realizeaza prin calorifer electric. La intrarea delegatilor si la intrarea/plecarea angajatilor
la inceputul/sfarsitul schimbului, acesta paraseste incaperea, fiind astfel expus caldurii pe
timp de vara si frigului pe timp de iarna. De asemenea, in acest interval de timp este
expus si la curentii de aer care se formeaza prin deschiderea usilor de acces-iesire.
A. Factori de risc proprii mijloacelor de productie
• Factori de risc mecanic

- lovire de catre mijloacele de transport auto, in timpul deplasarii la si de la serviciu
- lovire in timpul patrularii sau de mobilierul de la locul de munca;
- taiere, intepare, la utilizarea rechizitelor si materialelor din dotare.
• Factori de risc termic

- contact direct accidental cu supafete supraincalzite la utilizarea aparatelor de uz
casnic( filtru cafea, fierbator electric, calorifer)
• Factori de risc electric

- electrocutare prin atingere directa
- defectarea instalatiilor electrice din incapere;
- electrocutare prin atingere indirecta
- deprecierea legaturii la instalatia de impamantare
• Factori de risc chimic

- infectare sau iritare superficiala a pielii la atingerea diferitelor documente si materiale
verificate;
127
B. Factori de risc specifici mediului de munca
• Factori de risc fizic
- arsuri sau intoxicari din cauza inceputurilor de incendiu accidentale si aerului in exces
de CO2;
- temperatura ridicata a aerului in anotimpul calduros;
- temperatuara scazuta a aerului in anotimpul rece;
- curenti de aer datorita usilor deschise;
- cadere prin alunecare pe gheata.
C. Sarcina de munca
- omisiuni
- absenta sau starea necorespunzatoae a mobilierului, dispozitivelor de lucru sau a
rechizitelor;
- suprasolicitare fizica
- agresare fizica in timpul efectuarii patrularii.
- suprasolicitare psihica
- decizii dificile in timp scurt, operatii repetitive de ciclu scurt;
- stres cauzat de ritm intens de lucru in intervale scurte de timp, discutii cu angajatii
controlati;
- monotonia muncii.
D. Executant
- actiuni gresite
- cadere la acelasi nivel prin alunecare, impidicare, dezechilibrare;
128
UNITATEA:
S.C. TUNGAL CONSTRUCT SRL NUMĂR PERSOANE EXPUSE: ..................
PITESTI
SECTIA: FIŞA DE EVALUARE DURATA EXPUNERII: .............................
PUNCT DE LUCRU
A LOCULUI DE MUNCĂ
PAZNIC
CLASA DE
MAXIMĂ DE PAR-
PROBA-
ŢIAL DE
ZIBILĂ TATE RISC
0 1 2 3 4 5 6
1. Lovire de către mijloacele de transport auto, la
DECES 7 1 3
deplasarea de acasă la serviciu şi invers;
MIJLOACE DE
FACTORI DE 2. Lovire in timpul patrularii sau de mobilierul de la locul ITM 3-45
2 1 1
PRODUCŢIE RISC MECANIC de muncă ; zile
3. Taiere, înţepare la utilizarea rechizitelor de lucru ;
Neglijabile 1 1 1
129
FACTORI DE 4. Contact direct accidental cu suprafeţe supraîncălzite la folosirea ITM 3-45
2 1 1
RISC TERMIC aparatelor de uz casnic (filtru cafea, fierbator electric, etc.) zile
5. Electrocutare prin atingere directă
DECES 7 1 3
FACTORI DE - defectarea instalaţiilor electrice din ghiseu ;
RISC ELECTRIC 6. Electrocutare prin atingere indirectă
DECES 7 1 3
- defectarea instalaţiilor electrice din ghiseu ;
FACTORI DE RISC 7. Infectare sau iritare superficială a pielii prin atingere
Neglijabile 1 1 1
CHIMIC a documentelor verificate
8. Arsuri sau intoxicări datorate începuturilor de incendiu
DECES 7 1 3
accidentale şi aerului cu exces de CO2 din incintele închise ;
ITM 3-45
9. Temperatura ridicată a aerului în anotimpul călduros 2 2 2
zile
FACTORI DE RISC ITM 3-45
MEDIUL DE 10. Temperatura scăzută a aerului în anotimpul rece 2 2 2
FIZIC zile
MUNCĂ ITM 3-45
11. Curenţi de aer la deschiderea usilor 2 1 1
zile
ITM 3-45
12. Cadere prin alunecare pe gheata 2 1 1
zile
FACTORI DE RISC ITM 45- 180
13. Virusuri in aer proveniti de la angajatii bolnavi; 3 1 2
BIOLOGIC zile
14. Absenţa sau starea necorespunzătoate a mobilierului, Neglijabile
CONŢINUT 1 1 1
dispozitivelor de lucru şi rechizitelor necesare ;
SUPRASOLI- ITM 3-45
15. Agresiune fizica in timpul efectuarii controlului corporal 2 1 1
SARCINA DE CITARE FIZICA zile
16. Decizii dificile în timp scurt, operaţii repetitive de ciclu ITM 45-180
MUNCĂ 2 1 1
scurt zile
SUPRASOLI-
17. Stres cauzat de ritm intens de lucru in intervale scurte de
CITARE PSIHICÃ Neglijabile 1 1 1
timp, discutii cu angajatii controlati
18. Monotonia muncii Neglijabile 1 1 1
ACŢIUNI GREŞITE 19. Caderea de la acelasi nivel prin impiedicare, alunecare, ITM 45 - 180
EXECUTANT dezechilibrare la deplasarea pedestrala; Zile
3 1 2
130
131
PAZNIC
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă “ PAZNIC“ este egal cu 2.03,
valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc foarte mic spre mic.
factori de risc identificaţi, nici unul nu depaseste, ca nivel parţial de risc, valoarea 3, acesta
încadrându-se în categoria nivel de risc acceptabil.
Caz in care nu se completeaza „Fisa de masuri propuse”.
132
EVALUAREA RISCURILOR
Evaluarea riscurilor s-a efectuat pentru locul de muncă : PERSONAL TESA .

PROCESUL DE MUNCĂ
Personalul TESA efectuează activităţi specifice in baza obligaţiilor de serviciu,
conform cerinţelor din fişa postului.
. ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ

EVALUAT
A. Mobilierul de la locul de muncă
- rechizite;
- calculator;
- cutter;
- soluţii de lipit (lipici, bandă adezivă etc)
SARCINA DE MUNCĂ
Activitatea personalului TESA este precizată într-un document numit „Fişa

postului” care stabileşte: cerinţele de pregătire profesională , sistemul relaţional în care
îşi desfăşoară activitatea, lista atribuţiilor, sarcinilor şi a lucrărilor de executat, împreună
cu frecvenţa acestor acţiuni, limitele de competenţă şi responsabilitate.
Activităţile pe care le îndeplinesc personalul TESA sunt reglementate de
următoarele prevederi legale: Legea 319/2006, HG1425/2006, , INSTRUCTIUNI
PRPPRII LOCULUI DE MUNCA FISA POSTULUI alte acte normative din domeniul
securitatii muncii şi PSI.
133
MEDIUL DE MUNCĂ
Personalul TESA îşi desfăşoară activitatea în principal în birou, şi foarte rar în
interiorul sectiilor atelierelor. În interiorul atelierelor temperatura aerului este în limitele
prevăzute de legislaţia actuală. În birourile în care personalul TESA îşi desfăşoară
atribuţiile de serviciu, temperatura aerului este in limitele normale.
Există curenţi de aer, atât la activitatea din birouri, cât şi în atelier
(neaetanşeitatea geamurilor ).
a. Factori de risc mecanic:

 Lovire de către mijloacele de transport auto,
 Lovire de mobilierul de la locul de muncă ;
 Taiere, înţepare la utilizarea rechizitelor de lucru ;Taiere, înţepare la utilizarea
uneltelor de lucru ;
b. Factori de risc electric:

 Electrocutare prin atingere indirectă :
- defectarea instalaţiilor electrice din atelier sau birou;
c. Factori de risc chimic:

 Infectare sau iritare superficială a pielii prin atingerea documentelor arhivate
sau la lucru cu materiale specifice activităţilor de birou (lipici, pastă
corectoare, toner, cerneluri ), sprayuri, etc. ;
d. Factori de risc termic:
 Contact direct accidental cu suprafeţe supraîncălzite la folosirea aparatelor de uz
casnic (filtre cafea, aragaz electric, etc.)
134
MEDIUL DE MUNCĂ
a. Factori de risc fizic:

 Arsuri sau intoxicări datorate începuturilor de incendiu accidentale şi aerului
cu exces de CO2 din incintele închise ;
 Temperatura ridicată a aerului în anotimpul călduros;
 Temperatura aerului scăzută în anotimpul rece ;
 Curenţi de aer;
 Nivel redus de iluminare la lucrul în unele zone insuficient iluminate
b. Factori de risc biologic:
 Microorganisme în suspensie în aer la unele puncte de lucru, ori în
vecinătatea acestora :
- arhivă, bani, copiatoare;
SARCINA DE MUNCĂ
a. Conţinut necorespunzător:
 Absenţa sau starea necorespunzătoare a mobilierului, dispozitivelor de lucru ;
b. Suprasolicitare psihică:
 Decizii dificile în timp scurt, operaţii repetitive de ciclu scurt, stress cauzat de
ritm intens şi concentrat la elaborarea lucrărilor
EXECUTANT
Acţiuni greşite:
 Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, împiedicare, alunecare;
135
UNITATEA:
FIŞA DE EVALUARE NUMĂR PERSOANE EXPUSE: ................
S. C. TUNGAL CONATRUCT SRL PITESTI
SECTIA:
A LOCULUI DE MUNCĂ
DURATA EXPUNERII: ...........................
ENTITAŢI ORGANIZATORICE
LOCUL DE MUNCĂ: ECHIPA DE EVALUARE: SC NATISAN
PERSONAL TEHNIC, ECONOMIC SI MEDICINA GENERALA S.R.L.
ADMINISTRATIV
COMPONENTA FACTORI DE CONSECINŢA CLASA NIVEL
CLASA DE
FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A MAXIMĂ DE PAR-
BILITATE
ŢIAL DE
MUNCĂ IDENTIFICAŢI ZIBILĂ TATE RISC
0 1 2 3 4 5 6
FACTORI DE 1. Lovire de către mijloacele de transport auto, CF, DECES 7 1 3
RISC MECANIC la deplasarea de acasă la serviciu şi invers;
MIJLOACE DE
2. Lovire la circulaţia pe scări între nivelele ITM 3-45 2 1 1
PRODUCŢIE construcţiei sau de mobilierul de la locul de muncă zile
3. Taiere, înţepare la utilizarea rechizitelor de Neglijabile 1 1 1
lucru ;
136
0 1 2 3 4 5 6
FACTORI DE 4. Contact direct accidental cu suprafeţe ITM 3-45 2 1 1
RISC TERMIC supraîncălzite la folosirea aparatelor de uz casnic zile
(filtre cafea, aragaz electric, etc.)
FACTORI DE 5. Electrocutare prin atingere indirectă : 7 1 3
RISC DECES
ELECTRIC  defectarea instalaţiilor electrice din birou ;
FACTORI DE 6. Infectare sau iritare superficială a pielii prin 1 1 1
RISC CHIMIC atingerea documentelor arhivate sau la lucru cu Neglijabile
materiale specifice activităţilor de birou (lipici, pastă
corectoare, toner, cerneluri ), sprayuri, etc. ;
FACTORI DE 7. Arsuri sau intoxicări datorate începuturilor de ITM 3-45 2 1 1
RISC FIZIC incendiu accidentale şi aerului cu exces de CO 2 din zile
incintele închise ;
8. Temperatura ridicată a aerului în anotimpul ITM 3-45 2 1 1
călduros zile
MEDIUL DE ITM 3-45 2 1 1
9. Temperatura aerului scăzută în anotimpul rece
MUNCĂ zile
ITM 3-45 2 1 1
10. Curenţi de aer
zile
11. Nivel redus de iluminare la lucrul în unele zone ITM 3-45 2 1 1
insuficient iluminate zile
FACTORI DE 12. Microorganisme în suspensie în aer la unele ITM 3-45 2 1 1
RISC puncte de lucru, ori în vecinătatea acestora : zile
BIOLOGIC  arhivă, bani, copiatoare ;
137
0 1 2 3 4 5 6
CONŢINUT 9. Absenţa sau starea necorespunzătoate a Neglijabile 1 1 1
mobilierului, dipozitivelor de lucru şi rechizitelor
SARCINA DE
necesare ;
MUNCĂ SUPRASOLI- 10. Decizii dificile în timp scurt, operaţii repetitive ITM 45-180 2 1 1
CITARE de ciclu scurt, stress cauzat de ritm intens şi zile
PSIHICÃ concentrat la elaborarea lucrărilor
ACŢIUNI 11. Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, ITM 45-180 3 1 1
GREŞITE împiedicare, alunecare; zile
EXECUTANT
12. Manevrarea greşită a autoturismului în timpul DECES 7 1 3
deplasărilor la / de la serviciu .
138
139
PERSONAL TESA
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă “ PERSONAL TESA “este egal
cu 1,81, valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc
ACCEPTAT.
Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare”, din care se observă că din totalul
de 16 factori de risc identificaţi,nici unul nu depaseste nivelul inacceptabil.
Nivelul de risc fiind acceptabil nu se intocmeste fisa de masuri propuse.
140
PROCESUL DE MUNCĂ
Magazionerul în depozit execută operaţiile aferente recepţionării, stocării şi
distribuţiei pieselor, materialelor şi subansamblurilor necesare în activităţile desfăşurate
în unitate.
GESTIUNE
 rulmenţi si bucşe;
 materiale electrice;
 vopsele;
 imprimate tipizate, imprimate cu regim special, rechizite;
 materiale protecţia muncii;
 consumabile;
 echipamente IT;
 scule;
 geamuri;
 materiale instalaţii sanitare;
 simeringuri;
 abrazive
 combustibili lichizi: păcura;
 motorina;
 lubrefianţi
 laminate;
 tablă;
 ţeavă;
 organe asamblare;
 neferoase;
 carbid;
141
 electrozi;
 oxigen;
SARCINA DE MUNCĂ
- primirea programului de lucru pe ziua în curs cu precizarea priorităţilor;
- execută următoarele tipuri de activităţi:
- recepţionarea cantitativă şi calitativă;
- manipulare manuală;
- sortare;
- inscripţionare;
- etichetarea şi codificarea materialelor şi a pieselor;
- evidenţă şi identificare în teren;
- transvazare uleiuri şi produse lichide;
- menţinerea curăţeniei;
Sarcina de muncă a lucrătorilor este descrisă în fişele de post puse la dispoziţie
de către beneficiar. Acestea se regăsesc anexate în lucrare în capitolul “5. Documente
primare „.
MEDIUL DE MUNCĂ
Magazionerul îşi desfăşoară activitatea atât în aer liber, câr şi în magaziile de
depozitare. El este supus intemperiilor naturale. Halele de depozitare nu sunt prevăzute
cu nici un fel de mijloace de încălzire. Prin construcţie ele nu asigură decât o protecţie
minimală împotriva curenţilor de aer atmosferici, uneori favorizând crearea unor
turbulenţe, chiar în anotimpul călduros. Pe timp canicular, temperatura din magazii
creşte datorită încălzirii excesive a acoperişurilor şi a pereţilor din plăci azbociment prin
expunerea directă la radiaţia solară.
Prin amplasarea în incinta punctului de lucru, mediul este în permanenţă
caracterizat de prezenţa pulberilor pneumoconiogene şi de var. Sunt uşor identificabile
depuneri de pulberi pneumoconiogene pe piesele şi materialele depozitate, chiar şi în
incinta magaziilor.
142
FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI
E. MIJLOACE DE PRODUCŢIE
► FACTORI DE RISC MECANIC

- Lovire de către braţul macaralei în timpul manevrelor de legare/dezlegare şi transport
al sarcinii
- Lovire de către mijloacele de transport auto şi CF
- Alunecare de piese, subansambluri, din stive, în cazul pierderii stabilităţii stivei
- Rostogolire de piese, materiale cu suprafeţe de revoluţie (butoaie, ţevi etc.)
- Răsturnare subansambluri sprijinite de pereţi sau de stive etc.
- Cădere liberă de piese, subansambluri, stocate la partea superioară a rafturilor, în
caz de şoc accidental
- Scurgere liberă – electrolit – în cazul deteriorării accidentale a acumulatorilor
- Prăbuşire stive – la pierderea stabilităţii (şocuri accidentale, agăţare accidentală etc.)
- Deviere de la traiectoria normală a pieselor manipulate prin rostogolire, împingere,
tracţiune, ca urmare a neregularităţilor suprafeţei căii de transport
- Strivire de către masele aflate în faza de balans (la folosirea automacaralei)
- Tăiere, înţepare ca urmare a contactului cu suprafeţe periculoase
► FACTORI DE RISC TERMIC

- Temperatură coborâtă a suprafeţelor pieselor, materialelor, manipulate manual în
timpul iernii
► FACTORI DE RISC ELECTRIC

- Electrocutare prin atingere directă:
- întrerupătoare sparte
- căi de curent cu izolaţia distrusă

- Lucrul cu substanţe toxice –solvenţi organici, vopseluri
- Substanţe caustice – electrolit (soluţie H2SO4)
- Lucrul cu substanţe inflamabile - solvenţi organici, vopsele, lemn etc.
F. MEDIUL DE MUNCĂ
► FACTORI DE RISC FIZIC

- Temperatură ridicată a aerului în anotimpul călduros - lucrul în aer liber
- Temperatură coborâtă a aerului în anotimpul rece – lucrul în aer liber, depozite
neîncălzite
- Calamităţi naturale –seisme
- Pulberi pneumoconiogene
143
- Gaze, vapori inflamabili sau explozivi de la unele produse depozitate în magazia de
combustibili
G. SARCINA DE MUNCĂ
► CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR
- Dotarea insuficientă cu mijloace mecanizate de manipulare a sarcinilor (mase mari)
- Manipularea manuală de mase, care uneori depăşesc limitele prescrise de NGPM, ca
urmare a numărului redus de personal
► SUPRASOLICITARE FIZICĂ
- Efort dinamic la manipularea manuală a sarcinilor
H. EXECUTANT
► ACŢIUNI GREŞITE
- Adoptarea de metode neergonomice la manipularea manuală
- Poziţionarea anumitor piese, subansambluri, în echilibru instabil
- Urcarea pe stive pentru accesul la rafturi în cazul inexistenţei sau blocării căilor de
acces
- Nesincronizarea la lucrul în echipă
- Neutilizarea scării pentru accesul la rafturile superioare
- Deplasări, staţionări în zone periculoase – sub sarcina mijloacelor de ridicat, pe căile
auto şi CF
- Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare – suprafeţe
denivelate, aglomerate
- Cădere de la înălţime prin dezechilibrare, alunecare (de pe scară, de pe platformele
mijloacelor de transport auto şi de pe cisternele de combustibili)
► OMISIUNI
- Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie
din dotare
144
UNITATEA: SC TUNGAL NUMĂR PERSOANE
CONSTRUCT SRL PITESTI EXPUSE: ................
FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE
MUNCĂ
DURATA EXPUNERII: ..................
SECŢIA: PUNCT DE LUCRU
ECHIPA DE EVALUARE:
LOCUL DE MUNCĂ:
MAGAZIONER
SRL
CONSE-
CINŢA NIVEL
CLAS CLASA
COMPONENTA FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A PAR-
FACTORI DE RISC MAXIMĂ A DE DE
SISTEMULUI FACTORILOR DE RISC ŢIAL
IDENTIFICAŢI GRAVI PROBA-
DE MUNCĂ (descriere, parametri) DE
PREVI- -TATE BILITATE
RISC
ZIBILĂ
0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 1. Lovire de către braţul macaralei în timpul
PRODUCŢIE 1 MECANIC manevrelor de legare/dezlegare şi transport al DECES 7 1 3
sarcinii
2. Lovire de către mijloacele de transport auto şi CF DECES 7 1 3
3. Alunecare de piese, subansambluri, din stive, în
DECES 7 1 3
cazul pierderii stabilităţii stivei
4. Rostogolire de piese, materiale cu suprafeţe de
DECES 7 1 3
revoluţie (butoaie, ţevi etc.)
5. Răsturnare subansambluri sprijinite de pereţi sau
DECES 7 1 3
de stive etc.
145
0 1 2 3 4 5 6
6. Cădere liberă de piese, subansambluri, stocate
la partea superioară a rafturilor, în caz de şoc DECES 7 1 3
accidental
7. Scurgere liberă – electrolit – în cazul deteriorării ITM 45-
3 1 2
accidentale a acumulatorilor 180 zile
8. Prăbuşire stive – la pierderea stabilităţii (şocuri
DECES 7 1 3
accidentale, agăţare accidentală etc.)
9. Deviere de la traiectoria normală a pieselor
manipulate prin rostogolire, împingere, tracţiune, ITM 45-
3 1 2
ca urmare a neregularităţilor suprafeţei căii de 180 zile
transport
10. Strivire de către masele aflate în faza de balans
DECES 7 1 3
(la folosirea automacaralei)
11. Tăiere, înţepare ca urmare a contactului cu ITM 45-
3 1 2
suprafeţe periculoase 180 zile
FACTORI DE RISC 12. Temperatură coborâtă a suprafeţelor pieselor, ITM 3-45
2 1 1
TERMIC materialelor, manipulate manual în timpul iernii zile
FACTORI DE RISC 13. Electrocutare prin atingere directă:
ELECTRIC - întrerupătoare sparte DECES 7 1 3
- căi de curent cu izolaţia distrusă
FACTORI DE RISC 14. Lucrul cu substanţe toxice –solvenţi organici,
DECES 7 1 3
CHIMIC vopseluri
ITM 45-
15. Substanţe caustice – electrolit (soluţie H2SO4) 3 1 2
180 zile
16. Lucrul cu substanţe inflamabile - solvenţi
DECES 7 1 3
organici, vopsele, lemn etc.
MEDIUL FACTORI DE RISC
17. Temperatură ridicată a aerului în anotimpul ITM 3-45
DE FIZIC
călduros - lucrul în aer liber zile
2 1 1
MUNCĂ 18
146
0 1 2 3 4 5 6
18. Temperatură coborâtă a aerului în anotimpul ITM 3-45
2 1 1
rece – lucrul în aer liber, depozite neîncălzite zile
19. Calamităţi naturale –seisme DECES 7 1 3
20. Pulberi pneumoconiogene INV. gr.II 5 1 3
FACTORI DE
21. Gaze, vapori inflamabili sau explozivi de la unele
DECES 7 1 3
RISC CHIMIC produse depozitate în magazia de combustibili
SARCINA CONŢINUT
22. Dotarea insuficientă cu mijloace mecanizate de ITM 45-
DE MUNCĂ NECORESPUN- 3 1 2
manipulare a sarcinilor (mase mari) 180 zile
26
ZĂTOR
23. Manipularea manuală de mase, care uneori
ITM 45-
depăşesc limitele prescrise de HG 1051, ca 3 1 2
180 zile
urmare a numărului redus de personal
SUPRASOLICITARE ITM 45-
24. Efort dinamic la manipularea manuală a sarcinilor 3 1 2
FIZICǍ 180 zile
EXECUTANT 30
ACŢIUNI 25. Adoptarea de metode neergonomice la ITM 45-

3 1 2
GREŞITE manipularea manuală 180 zile
26. Poziţionarea anumitor piese, subansambluri, în
DECES 7 1 3
echilibru instabil
27. Urcarea pe stive pentru accesul la rafturi în cazul
DECES 7 1 3
inexistenţei sau blocării căilor de acces
28. Nesincronizarea la lucrul în echipă INV. gr.III 4 1 2
29. Neutilizarea scării pentru accesul la rafturile
DECES 7 1 3
superioare
30. Deplasări, staţionări în zone periculoase – sub
DECES 7 1 3
sarcina mijloacelor de ridicat, pe căile auto şi CF
31. Cădere la acelaşi nivel prin alunecare,
ITM 45-
împiedicare, dezechilibrare – suprafeţe 3 1 2
180 zile
denivelate, aglomerate
147
0 1 2 3 4 5 6
32. Cădere de la înălţime prin dezechilibrare,
alunecare (de pe scară, de pe platformele
DECES 7 1 3
mijloacelor de transport auto şi de pe cisternele
de combustibili)
OMISIUNI 33. Neutilizarea echipamentului individual de
protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie din DECES 7 1 3
dotare
33
Riri
i=1 20(3x3) + 10(2x2) + 3(1x1) 223
Nrg3 = 33
= 20x3 + 10x2 + 3x1
= 83
= 2,68
ri
i=1
148
INTERPRETAREA
REZULTATELOR EVALUĂRII PENTRU
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă Nr. 3 este egal cu 2,68,
valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc acceptabil
caz in care nu se intocmeste fisa de masuri propuse.
149
150

SC Tungal construct1-EVALUARI RISCURI

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SC Tungal construct1-EVALUARI RISCURI

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONSIDERENTE TEORETICE

RELATIA RISC - SECURITATE; RISC ACCEPTABIL

In terminologia de specialitate, securitatea omului in procesul de munca este

In consecinta, sistemele pot fi caracterizate prin "niveluri de securitate", respectiv

Fig. 2 Reprezentarea grafica a echivalentei riscurilor caracterizate prin cupluri diferite

10-9 10-6 10-3

2.2.1. ELEMENTELE IMPLICATE IN PROCESUL DE MUNCA

EXECUTANTUL reprezinta omul implicat nemijlocit in realizarea sarcinii de munca.

*) Factorul uman se regaseste in sistem si indirect, ca factor de conceptie si decizie in

SARCINA DE MUNCA reprezinta totalitatea actiunilor pe care trebuie sa le efectueze

PROCESUL DE MUNCA reprezinta succesiunea in timp si spatiu a activitatilor

SARCINA MIJLOACE PROCES

Fig. 4 Elementele implicate in realizarea procesului de munca

EXECUTANTUL (E) – reprezinta omul implicat nemijlocit in executarea sarcinii de

SARCINA DE MUNCA (S) – reprezinta totalitatea actiunilor pe care trebuie sa le ia E

MEDIUL DE MUNCA (M) – reprezinta ambianta in care E isi desfasoara activitatea

MIJLOACELE DE PRODUCTIE (MP) – reprezinta totalitatea mijloacelor de munca

PROCESUL DE MUNCA (PM) – reprezinta succesiunea in timp si spatiu a

S si M actioneaza direct asupra E.

Pentru constituirea unui SM si desfasurarea unui PM, cele 4 elemente E+M+S+MP,

Spatiul de manifestare al factorilor de risc este PM.

Daca fenomenul accidentarii si imbolnavirii profesionale este privit ca un efect

2.2.2. FACTORII DE RISC IN SISTEMUL DE MUNCA

FACTORII DE RISC PROPRII EXECUTANTULUI

FACTORII DE RISC PROPRII SARCINII DE MUNCA

La nivelul sarcinii de munca pot aparea doua categorii de cauze potentiale de

FACTORII DE RISC PROPRII MIJLOACELOR DE PRODUCTIE

Analizand mijloacele de productie in raport cu executantul, rezulta lista de factori de

FACTORII DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCA

2.2.3 CLASIFIREA FACTORILOR DE RISC SI FORME

Prin transformarea din posibilitate in realitate, actiunea factorilor de risc devine

2.2.4. ACTIUNEA FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

Potrivit conceptiei deterministe, in realitatea obiectiva nu exista nimic fara sa fi fost

3.1. SCOP SI FINALITATE

Metoda propusa are ca scop determinarea cantitativa a nivelului de

3.2. PRINCIPIUL METODEI

3.4. ETAPELE METODEI

3.5. INSTRUMENTE DE LUCRU UTILIZATE

1.4. Comunicari accidentogene

Sursa: Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si Familiei

SCALA DE COTARE A GRAVITATII SI PROBABILITATII

1 NEGLIJABILE  consecinte minore reversibile cu incapacitate de munca

1 EXTREM DE Probabilitate de producere a consecintelor extrem de mica

7 MAXIME DECES (7,1) (7,2) (7,3) (7,4) (7,5) (7,6)

6 FOARTE INVALIDI- (6,1) (6,2) (6,3) (6,4) (6,5) (6,6)

5 GRAVE INVALIDI- (5,1) (5,2) (5,3) (5,4) (5,5) (5,6)

4 MARI INVALIDI- (4,1) (4,2) (4,3) (4,4) (4,5) (4,6)

3 MEDII ITM 45 - 180 (3,1) (3,2) (3,3) (3,4) (3,5) (3,6)

2 MICI ITM 3 - 45 (2,1) (2,2) (2,3) (2,4) (2,5) (2,6)

(1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6)

SCALA DE INCADRARE A NIVELURILOR DE RISC/SECURITATE

NIVEL DE RISC CUPLUL GRAVITATE - PROBABILITATE NIVEL DE SECURITATE

1 MINIM (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1) 7 MAXIM

5 MARE (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3) 3 MIC

6 FOARTE MARE (5,6) (6,4) (6,5) (7,4) 2 FOARTE MIC

7 MAXIM (6,6) (7,5) (7,6) 1 MINIM

UNITATEA: ............................ NUMAR PERSOANE EXPUSE: ..........

LOCUL DE MUNCA: ECHIPA DE

Nr. LOC DE MUNCA/ NIVEL MASURA PROPUSA

MASURI PRIMARE (masuri de ordinul intai)

MASURI SECUNDARE (masuri de ordinul doi)

MASURI TERTIARE (masuri de ordinul trei)

MASURI CUATERNARE (masuri de ordinul patru)