Sercau Alexia

Rommanescu Ariana
 Constituie un înveliș neîntrerupt care se continuă la
nivelul marilor Pielea
orificii (gură, nas, etc.) cu o
semimucoasă (parțial cheratinizată) și care, în
interiorul cavităților respective, devine o mucoasă
propriu-zisă. Pielea reprezintă o suprafață receptorie
extrem de vastă, care asigură o sensibilitate diversă,
EDADGHA
protejează corpul de leziuni mecanice (răni) și
microorganisme, participă la secretarea unor produse
finale ale metabolismului și îndeplinește de asemenea
un important rol de termoregulație, execută funcțiile
de respirație, conține rezerve energetice, leagă
mediul înconjurător cu tot organismul.
Funcțiile pielii

• funcția de apărare, împiedică pătrunderea unor agenți patogeni în organism (bacterii, substanțe toxice, radiații)

• funcția termoregulatoare ajuta la menținerea unei temperaturi constante a corpului, pentru evitarea supraîncălzirii reduce
temperatura prin evaporarea apei din sudoare, la o temperatură scăzută pentru reducerea pierderii temperaturii corporale, firele de
păr prin Musculus arrector pili se zbârlesc pielea având aspectul de piele de găină..

• funcția de camuflaj, dacă pielea este goală sau acoperită cu blană, solzi sau pene, pielea are structuri de protecție, de col orație care
ajută pentru a ascunde animale de prădători sau pradă.

funcția de organ de simț este una din funcțiile de comunicare a pielii cu mediul înconjurător, aceasta fiind îndeplinit de receptorii:
• de durere (fiind până la 200/cm2),
• de presiune (corpusculii Vater-Pacini),
• termoreceptorii (corpusculii Krause),
• receptorii la întindere (corpusculii Ruffini),
• receptorii tactili sunt mai deși la buze, degete, limbă, mamelon, organele genitale externe (corpusculii Meissner și celulele Merkel).

Epidermul
Epiderma reprezintă stratul
exterior al pielii și este formată
din țesut epitelial pluristratificat.
Ea are rol de protecție. Pe
suprafața ei se găsesc porii de
transpirație și firele de păr (fără
rădăcină, aceasta se găsește
în dermă). La rândul ei, epiderma
este alcătuită din 5 straturi:
cornos, lucid, granulos, spinos și
bazal. Acoperă corpul omului și al
animalelor superioare, având la
animalele nevertebrate un singur
strat de celule, iar la vertebrate
mai multe straturi.
Dermul
Pătura mijlocie a pielii, care
separa epidermul de hipoderm. Hipoderm
Dermul asigura soliditatea pielii
mulțumită fibrelor de colagen si Țesut grasos situat
elasticitatea acesteia datorita intre derm si țesutul celular
fibrelor de elastina. El protejează subcutanat.
regiunile subcutanate de
El este alcătuit din lobuli de
agresiunile mecanice si participa celule grase (lipocite)
la schimburile termice intre corp
conținând trigliceride, cu rol de
si mediul exterior, reglând rezervă nutritivă și de izolator
pierderile de căldura
termic și mecanic. Acești lobuli
ale organismului. De altfel, sunt separați prin șapte
mulțumită numeroaselor sale
conjunctive, în care se găsesc
vase vase și nervi
superficiale, dermul asigura nutri
ția epidermului.
 glandele sudoripare apocrine sunt
Sebacee
Sudoripare
prezente in regiunea anala
si genitala, precum si in axile. Ele sunt
intotdeauna in legatura cu un folicul
pilos, unde se imbina cu canalul lor
excretor. Sudoarea apocrina vascoasa
si cu un miros specific, are un rol putin
cunoscut la specia umana.
Glandele sudoripare exocrine, sunt
mult mai numeroase decat cele
apocrine, predomina in palme si pe
suprafetele plantare. Ele poseda un
canal excretor care se deschide la
suprafata pielii printr-o deschizatura -
porul. Sudoarea exocrina, bogata in
apa si in clorura de sodiu (sare),
participa la reglarea temperaturii
corpului: atunci cand temperatura
exterioara tinde sa creasca, sistemul
nervos vegetativ comanda secretia de
sudoare, a carei evaporare face sa se
piarda caldura.
Glandele sebacee sunt glande
Mamare
exocrine microscopice situate la
nivelul dermului. Glandele sebacee
sunt glande simple alveolare cu
segmentele terminale ramificate. Din
punctul de vedere al tipului de
secreție, glandele sebacee sunt
holocrine; ele elaborează un produs
gras, numit sebum, care unge părul,
apoi se întinde pe suprafața pielii Cele
mai numeroase glande sebacee se
află pe cap, față și în regiunea
superioară a spinării. Pe palme
și tălpi ele lipsesc.
Glandele mamare sunt amplasate în
organe speciale, precum sânii la
om, uger la animalele
rumegătoare (vacă, capră și cerb). La
mamiferele monotremele australiene,
glandele mamare se deschid
nemijlocit la suprafața pielii.Glanda
mamară (latina glandula mammaria)
reprezintă o glandă exocrină prezentă
la om și la alte mamifere care au
importanță deosebită datorită
secreției laptelui și hrănirii puilor
după naștere. Denumirea clasei
mamiferelor (Mammalia) își ia numele
din cuvântul latin mamma - „sân”.