1.

Rolul asistentei medicale in sectia de boli dermato-venerice

2. Notiuni de anatomie si fiziologie a pielii
3. Planul de ingrijire la un pacient internat in sectia de boli dermato-venerice
As.Univ.Asistent medical Generalist Principal Licentiat M.Cucu
1. Rolul asistentei medicale in sectia de boli dermato-venerice
Introducere
Obiectul dermato-venerologiei l constituie totalitatea patofenomenelor care se produc la
nivelul organului cutanat (piele, mucgggoase accesibile, fanere), la orice varsta.
are competenta de a le trata prin mijloace medicale si chirurgicale.
Venerologia-are ca obiect tratarea in totalitatea infectiilor cu transmitere sexuala, apartine
acestei specialitati deoarece atat calea de contaminare cat si majoritatea manifestarilor clinice a
acestor infectii sunt localizate la nivel cutaneo-mucos.
Rolul asistentei medicale
Analizeaz semnele si simptomele specifice din afectiunile dermatologice.
Identific problemele de dependent si stabileste diagnostice de ingrijire la pacientii cu
afectiuni dermatologice.
Elaboreaz planul de ingrijire in functie de prioritatile problemelor si a satisfacerii
nevoilor de baza
Fixeaza obiective realizabile pe termen scurt si lung,urmarind atingerea performantelor
specifice individului
Atitudine de intel colaborare cu persoane abilitate,cunoscandu-si rolul si locul in echipa
de ingrijire
Aplic interventiile proprii si delegate specifice bolilor dermatologice
Pregtirea materialelor si instrumentelor adecvate interventiilor
Pregtirea fizic si psihic a pacientului
Efectuarea interventiilor
Aplica regulile si normele de prevenirea transmiterii infectiilor
Asigura mediul de siguranta pentru pacient si pentru sine
Asigura cofidentialitatea persoanei ingrijite
Cunoasterea modului de sterilizare al instrumentarului utilizat
Cunoasterea regulilor de asepsie si antisepsie a mediului,materialelor,tegumentelor
Cunoasterea tehnicii de tratament,de recoltare a analizelor,toaleta,circuite
septice,aseptice
2. Notiuni de anatomie si fiziologie a pielii
Pielea, un organ senzorial care potejeaz organismul fiind o barier ntre organism i mediu
extern si experimentand senzatii de atingere / presiune, temperatura si durere prin intermediul
multor terminatii nervoase si a receptorilor care recunosc si transmit acesti stimuli.
La aduli, pielea are o suprafa de 1,5-2 m2 , iar masa ei se ridic, lund n considerare i
hipoderma, la 18-20 kg.
Grosimea pielii este de 0,5-4 mm - cel mai groas n palm i pe tlpi (do 80m) i cel mai
subire pe abdomen (6-36m).
Grosimea hipodermei (esutul adipos) se modific cu odat cu vrsta, se modific de asemenea
n funcie de sex, hran i condiiile de via.
Funciile pielii(fig1)

funcia de aprare, mpidic ptrunderea unor ageni patogeni n organism

(bacterii, substane toxice, radiaii)

funcia termoregulatoare la meninerea unei:

temperaturi constante a corpului, pentru evitarea supranclzirii reduce temperatura prin
exaporarea evaporarea apei din sudoare,
temperatur sczut pentru reducerea pierderii temperaturii corporale, firele de pr prin
Musculus arrector pili se zbrlesc pielea avnd aspectul de piele de gsc.

funcia de aprare fa de razele ultraviolete aceast funcie e realizat de

stratul cornos stratum corneum absoarbe i reflect cam 50% din radiaii, absorbirea
radiaiilor se realizeaz prin pigmentul din piele melanin producnd bronzarea pielii, la
o expunere extrem la aceste radiaii se poate produce cancerul de piele.

funcia imunologic a pielii este realizat de celulele Langerhans din piele.

funcia de organ de sim este una din funciile de comunicare a pielii cu mediul
nconjurtor, aceasta fiind ndeplinit de receptorii:
o de durere (fiind pn la 200/cm2),
o de presiune (corpusculii Vater-Pacini),
o termoreceptorii (corpusculii Krause),
o receptorii la ntindere (corpusculii Ruffini),
o receptorii tactili sunt mai dei la buze, degete, limb, sfrcul mamelei, organele
genitale externe (corpusculii Meissner i celulele Merkel).

pielea ca rezervor de celule embrionare aceast funcie este folosit de

chirurgie n transplanturi.

Fig.1.Functiile pielii

functia secretorie-este asigurata de glandele sudoripare si glandele sebacee si difera in

functie de sex,varsta
Structura pielii- pielea este formata din trei straturi distincte(fig.2si fig.2 a):
hipoderma (esutul subcutanat) (subcutis);
dermul (pielea propriu-zis) (corium);
epiderma (epidermidis).

Fig.2-Structura pielii:epiderma (cu straturile sale, remarca lipsa vaselor de sange), derma (care inglobeaza vasele
de sange si limfatice, nervii, firele de par si muschii aferenti, glandele sudoripare si sebacee).(Sursa: J. Malmivuo
& R. Plonsey)

Hipodermul(esutul subcutanat (subcutis, hypodermis)-numit

de asemenea hypodermis sau subcutis este cel mai adanc tesut al
pielii.
Este format din tesut conjunctiv si cu exceptia catorva locuri acesta este bogat in celule grase
(grasime subcutanata)
Tesutul subcutanat este flexibil, are o elasticitate la stimulii mecanici si poate face cute.
Vine in contact cu fibrele musculare si periostul.
Vasele de sange, nervii (receptori tactili) glandele cutanate (foliculii firelor de par, glandele
sudoripare) se gasesc in subcutis.
Dermul (corium)-impreuna cu epiderma sunt cunoscute sub
numele de cutis.
Este format dintr-o retea de:
colagen si fibre elastice,
nervi si vase de sange si nu contine tesut adipos.
Dermul se imparte in 2 straturi:
Stratul reticular(stratum reticulare) -acesta este stratul cel mai de jos al dermului si este
format dintr-o retea densa, neregulata de tesut conjunctiv.
Dermul papilar(stratum papillare)-stratul superior al dermului vine in contact cu epidermul,
fiind conectat prin punti dermice.
Tesutul conjunctiv al dermului bogat vascularizat si inervat este raspunzator pentru aspectul
pielii cat si pentru elasticitatea si fermitatea acesteia.
Epiderma(epidermidis)-este un epiteliu scuamos gros, keratinizat,
pluristratificat care acopera corpul si a carei grosime variaza intre
0.3 mm si cativa milimetri.
Straturile epidermului sunt:
Strat bazal (stratum basale)-celulele epidermale noi se formeaza in stratul bazal.
Celulele migreaza incet si se keratinizeaza catre stratul cornos (invelis cornos).
Melanina care este necesara pentru protejarea pielii impotriva luminii solare este sintetizata in
stratul bazal.

Strat spinos(stratum spinosum)-spatiile intercelulare pot fi gasite intre celulele stratului

spinos si acestea contin provizii de nutrienti si oxigen pentru celule.
Strat granulos(stratum granulosum)-este format din celule fusiforme care contin granule de
keratina necesare pentru refractia luminii.
Strat cornos(stratum corneum)-este tesutul superficial de la suprafata pielii si este format din
celule epiteliale keratinizate moarte care sunt continu indepartate prin procesul de descuamare.
Formeza bariera principala impotriva factorilor nocivi ai mediului.

Fig2.a
1. Muschiul;2.Fascia;3.Vena;4.Artera;5.Nerv;6.Vase limfatice;7.Tesut adipos;8.Fibre de colagen din tesutul conjunctiv
9.Glande sudoripare;10.Foliculul firului de par;11.Papila;12.Glanda sebacee;13.Receptor (ex. receptor tactil);14.Por al glandei
sudoripare;15.Strat cornos;16.Strat bazal;17.Melanocit;18.Muschiul erector al firului de par

Terminaiile nervoase libere-recepioneaz excitaiile tactile, termice, dureroase, presionale i

vibratorii.
Sunt situate n toate straturile pielii.
Cropusculii Meissner(M) sunt stimulai de atingeri fine. Se gsesc la nivelul papilelor
dermice.
Cropusculii Ruffini(R) recepioneaz excitaiile pentru senzaia de cald, traciunile i
deformaiile. Sunt situai n derm i hipoderm.
Cropusculii Pacini(P) sunt stimulai de micri slabe, rapide i de intensitate mic. Sunt
situai n hipoderm, muchi, tendoane i articulaii.
Cropusculii Krause recepioneaz excitaiile pentru senzaia de rece. Sunt mai numeroi
la nivelul minilor i feei (n derm).
Discurile Merkel sunt stimulate de atingeri puternice, se adapteaz lent i parial. Sunt
situate n epiderm.
Anexele pielii:

Glande sudoripare ecrine-distribuite pe intreaga

suprafata,predomina pe palme,plante,frunte
Secretia acestor glande este merocrina


Gande sudoripare apocrine- se dezvolta complet la pubertate si
sunt grupate in:
regiunile axilare
perimamelonare
inghinale
pubiana
perineala
perianala

Glande sebacee-glandulare-sunt distribuite neuniform pe suprafata

cutanata,pe pielea paroasa a capului,frunte,braji,barbie,reg.mediana a spatelui si presternal(nu
se gasesc pe plante si palme)
In 24 ore ele produc 1-2 gr.sebum,aceasta realizandu-se in flux continuu

Firul de parprezinta din profunzime spre suprafata:

papila foliculara-constituita din tesut dermic,bine vascularizat cu rol in nutritia firului
de par
bulbul-reprezentat de extremitatea profunda,bombata,care coafeaza papila
radacina-portiunea din grosimea pielii
tija(firul de par)-partea vizibila a firului de par

Unghiile-sunt lame cornoase se afla pe partea dorsala ale ultimelor falange

cresterea lor este mai rapida ziua decat noaptea(ritm cicardin)
unghiile cresc mai rapid la tineri,gravide
in caz de afectarea se ajunge la o patologie infectii,psoriasis
modificarile unghinale pot fi congenitale sau dobandite
Inflamatia este totalitatea reactiilor biologice determinate de patrunderea unui agent flogogen in
piele, fie din mediul extern, fie din cel intern.

Leziunile cutanate elementare

Leziunile cutanate reprezinta modificrile morfoclinice,ca raspuns fata de agrsiunile interne sau
externe.
Simptomatologia
Leziuni elementare in derm(dermita)se traduc prin leziuni :
- circulatoare
- hiperplazice
- degenerative
- neoplazice
Tulburarile circulatoare
Congestia sau hiperemia -in orice stare patologica inflamatoare, cantitatea sangelui din vasele
tesuturilor afectate creste, fenomen denumit congestie.
Aceasta poate fi
Eritem sau congestia activa-prin flux arterial exagerat si se manifesta clinic printr-o
roseata limitata sau difuza, care dispare la digitopresiune si este hipertermica.
Daca roseata este limitata, vorbim de eritem, daca este generalizata, se numeste
eritrodermie.
Eritem sau congestia pasiva-prin staza venoasa, se manifesta clinic printr-o roseata
violacee, care dispare la digitopresiune.
Temperatura locala este scazuta si leziunea este usor dureroasa.

 Macula purpurica este format din serozitatea care se acumuleaza in sistemul lacunar.
La inceput are culoarea rosie,in timp violacee,apoi galben-verzui si dispare in 20-30 de
zile
In majoritatea cazurilor este inflamator, fiind insotit de congestie, iar in cazuri rare poate fi
neinflamator, de origine mecanica, toxica, nervoasa.
Hemoragia este produsa cu sau fara ruptura peretilor vasculari.
Clinic, hemoragia apare pe pielea sanatoasa, sub forma unor pete rosii-purpurice, numite
dupa marime si forma petesii sau echimoze.
Tulburari inflamatoare ale dermului
Hiperplazie celulara -cand cauza nociva actioneaza prin excitatiile primite de la receptorii
cutanati, iar procesele nu se limiteaza la tulburarile circulatoare care sunt in faza initiala a
inflamatiei, ci ele se amplifica,
Infiltratul este o aglomerare de celule care modifica sau tranforma structura dermului.
Infiltratul are o compozitie celulara diferita, dupa cum inflamatia este acuta, subacuta sau
cronica.
Infiltratele inflamatiei cronice se numesc granuloame.
Tipurile cele mai cunoscute sunt: granulomul tuberculos, granulomul sifilitic, tuberculul
micotic, tuberculul lepros, tuberculul leucemic si sarcoidic.
Leziunile vasculare la nivelul pielii:
Peteiile:sunt pete hemoragice de dimensiuni mici (sub 1cm) de form rotund sau
oval ce apar pe piele sau mucoase.
Echimozele :sunt pete hemoragice dermo-hipodermice mai mari de 1cm.
Telangiectaziile:sunt dilatri ale vaselor mici pe piele sau mucoase ce apar n
hipovitaminoze B, sarcin, ciroz, consum de anticoncepionale.
Leziunile cutanate elementare sunt:

Macula sau pata este o leziune elementara caracterizata

printr-o coloratie, care se formeaza pe piele intr-un teritoriu circumscris sau difuz.
Coloratie este conditionata de modificarea factorilor care in ansamblu lor imprima coloratia
normala a pielii, si anume pigmentul melanic, vasele sanvine si structura epidermului.
Pata sau macula-modificare de culoare circumscrisa la nivelul pielii .
Culoare

Rosie

Cauza
Cresterea irigatiei sanguine
Inmultirea vaselor
Iesirea hematiilor prin
peretele vascular
pata mica=petesii
pete mari=echimoze

Bruna
alba

Inmultirea melaninei sau a

melanocitelor
Depunere de hemosiderina
Pierderea pigmentului
Ingustarea vaselor

Petele discromice se caracterizeaza prin aceea ca nu dispar la digitopresiune, sunt

permanente sau trecatoare si nu sunt insotite de fenomene inflamatoare.
Se pot intalni:
Pete hipercromice sau pigmentare, conditionate de un exces de pigment, avand o culoare
bruna-neagra si pot fi:
-congenitale (nevii pigmentari)
-dobandite
Pete acromice, conditionate de lipsa de pigment melanic si sunt.
-congenitale-albinism
-dobandite- primitive(vitiligo)
-secundare(leucodermia)
Pete artificiale, conditionate de substante colorante introduse artificial in piele sau substante
care se formeaza in piele pe cale hematogena.
-circumscrise: macule, cerule, tatuaj
-difuze: argirie(ingerare de preparate pe baza de argint)
Petele vasculo-sangvine sunt provocate de alterarea celor doua elemente, strans legate din
punct de vedere fiziologic, adica de vase sangvine si de sangele circulant. Caracteristica
comuna a acestor pete este culoarea lor rosie-violacee, datorita prezentei sangelui.
-Pete vasculare :congenitale-nevi vasculari, angioame,sau dobandite
-Pete eritematoase, conditionate de un proces inflamator.
Ele au culoarea roz sau violacee, dispar la digitopresiune si evolueaza rapid
-Pete purpurice, conditionate de revarsarea sangelui in tesuturile pielii.
Nu dispar la digitopresiune, evolueaza rapid, nu sunt inflamatoare.
Dupa marimea lor, deosebim petesii, echimoze, sufuziuni.
Culoare lor variaza cu vechimea: albastre, brune, verzui, galbene.

Leziunile degenerative ale dermului

Leziunile degenerative ale tesutului cutanat se traduc prin necroza, necrobioza, gangrena si prin
infiltratia pielii cu substante straine de structura tesutului cutanat.
Necroza se produce prin mortificarea circumscrisa sau totala a tesuturilor, rezultand dintr-un
proces brusc si brutal.
Necrobioza reprezinta un proces identic cu necroza, insa mortificarea tesuturilor se realizeaza
lent si progresiv.
Gangrena se produce prin mortificarea tesuturilor care sunt invadate ulterior de microbi
anaerobi, determinand bule gazoase si enfizem gangrenos.
Culoarea partilor gangrenate este livid violacee, apoi bruna, avand un miros fetid in urma
putrefactiei.
Degenerescenta se datoreaza tulburarilor metabolice si depunerii unor substante particulare in
piele.
Tulburarile metabolice produc la inceput o hiperfunctie a celulelor, iar mai tarziu ating
vitalitatea lor realizand o moarte lenta.
Degenerescenta tesutului elastic se produce la persoanele in varsta ca o manifestare a senilitatii
sau sub influenta diverselor tulburari metabolice.

Leziuni inflamatoare ale epidermului

Epidermul fiind lipsit de vase, procesele inflamatoare se petrec deosebit fata de cele ale
dermului.
Alterarile sunt conditionate de leziunile dermului.
Ele sunt variate si se traduc prin exoseroza, exocitoza si prin modificari evolutive ale celulelor
epiteliale in diferitele etaje ale epidermului.
Leziunile glandelor sudoripare se numesc hidroze . Inflamatia lor, datorita infectiei
stafilococice, da nastere la hidrosadenita, caracterizata printr-un proces acut urmat de supuratie.
Inflamatia anexelor pielii
Inflamatia foliculului pilos se traduce printr-o pustula perifoliculara proeminenta, centrata de
un fir de par.
Continutul pustulei este purulent sau seropurulent.
Se poate intalni:
- foliculita superficiala in care parul nu cade
- foliculita profunda in care parul cade usor.

Leziunile inflamatoare ale unghiilor (onicoza, onixis)

Unghia formata de lama cornoasa poate fi sediul proceselor inflamatoare localizate fie la
matrice, fie la patul unghiei.
Procesul inflamator duce la caderea unghiei, iar unghia nou formata nu este la inceput
compacta, ci formata din lamele cornoase moi.
Cand unghia este invadata de paraziti criptogamici, ea se disociaza partial sau total, ea devine
friabila.
Examenul unghiilor:
Se analizeaz forma, grosimea, friabilitatea i culoarea lor.
Bombarea accentuarea patologic a convexitii unghiilor apare n cazul degetelor
hipocratice i se caracterizeaz prin hipertrofia esuturilor moi ale ultimei falange i
aspectul unghiei de sticl de ceasornic. Aspectul apare n diverse boli bronhopulmonare (neoplasm, broniectazie, abces pulmonar, empiem, fibroze interstiiale),
boli cardiace (angio-cardiopatii congenitale, endocardita infecioas, insuficiena
cardiac), boli digestive (ciroz hepatic, polipoz intestinal, rectocolit ulcerohemoragic), poliglobulii.
Escavarea unghiilor (coilonikia) apare n anemii feriprive, mixedem, acromegalie
Leziuni elementare solide sunt provocate de procesele inflamatoare acute, sub acute si
cronice(edem, infiltratie, hiperplazie, hipertrofie si degenerescenta).
Caracteristica lor comuna o constituie faptul ca sunt solide, au consistenta dura, sunt
proeminente si nu contin lichid
1.Placa urticata este o ridicatura circumscrisa, turtita sau emisferica, proeminenta, de culoare
rosie sau alba ca portelanul, inconjurata de un halo eritematos.
Intinderea ei variaza de la un bob de orez pana la dimensiuni mari.
Durata ei este efemera, ea poate sa apara fara simptome subiective, insa de obicei este insotita
de prurit ori usturime.

2.
Papula este o ridicatura circumscrisa a pielii, dura, rezistenta la palpare,
rezolutiva si care nu contine lichid.
Nu lasa cicatrice.
3.Tuberculul este o ridicatura circumscrisa, rotunda.

Are evolutie lenta, adesea cu tendinta la necrobioza si formare de ulceratii.

4.Goma este o formatiune caracterizata printr-un nodul, de obicei mai mare, la inceput dur,
rotund, care prinde succesiv toate straturile pielii, avand punctul de plecare in hipoderm.
Datorita fazelor ei evolutive, goma duce prin necroza la distrugerea pielii si la formarea unor
ulceratii profunde
5.
Keratoza se caracterizeaza printr-o hiperplazie circumscrisa, sau difuza a stratului
cornos, care duce la ingrosarea acestui strat si la modificare consistentei tegumentului.
Cand keratoza este generalizata, productia cornoasa este mai discreta (de exemplu ihtioza).
6.Lichenificarea se caracterizeaza printr-o ingrosare excesiva a unui teritoriu cutanat mai mult
sau mai putin limitat, suprafata acestuia prezentand un cadrilaj cu cute adanci incrucisate in
sensuri opuse.
Ea poate fi primara sau secundara, cand este produsa prin frecare, scarpinat repetat, putand
surveni, deci in bolile pruriginoase, cronice.
7.Vegetatia se caracterizeaza printr-o excrescenta moale, filiforma sau globuloasa, cu suprafata
ramificata ca o conopida.
Vegetatiile pot fi primitive(vegetatiile veneriene) sau secundare pe inflamatiile
cronice(piodermita vegetanta).
8.Tumoarea este o formatiune circumscrisa a pielii, neinflamatoare, care are tendinta sa
persiste sau sa creasca. Aceasta definitie cuprinde o serie intreaga de leziuni foarte deosebite
unele de celelalte si ca dimensiuni si ca substrat histologic.

Leziuni elementare cu continut lichid

1.
Vezicula este o formaiune n relief, cu diametrul sub 1cm,colectie de serozitate
clara, circumscrisa Evolutia se caracterizeaza prin ruperea plafonului veziculei si formarea unei
eroziuni care se acopera cu o crusta. Nu lasa cicatrice.
Vezicula este o, cu coninut lichidian care apare n varicel, zona zoster, herpes.
2.Bula, sau flictena este o colectie de serozitate circumscrisa de dimensiuni mai mari decat
vezicula.

3.
Pustula este o colectie circumscrisa a pielii cu continut lichid purulent.
Ea poate fi
- primara, cand continutul de lichid a fost de la inceput purulent,
- secundara, cand pustula a rezultat din transformarea purulenta a unei vezicule
sau bule.
Leziuni formate prin depozitarea pe suprafata pielii a celulelor sau deseuri
cutanate sunt formatii morbide care rezulta din acumularea la suprafata pielii a secretiilor
fiziologice sau patologice, sau de tesuturi necrozate ori de celule epiteliale care se desfac mai
abundent de pe suprafata stratului cornos.
1.Scuamele sunt mici fragmente, sfaramituri cornoase, care se desprind la suprafata
epidermului.
Dupa marimea lor intalnim:
- scuame pitiriaziforme avand dimensiunile elementelor taratei(pitiriazis)
- scuame lameloase, cu diametrul pana la cativa centrimetri (psoriazis, dermatite
exfoliative.)
- scuame in forma de lambouri cu dimensiuni mari (scarlatina, unele eritrodermii)

2.
Crusta este o concretiune care se formeaza pe suprafata epidermului in urma
uscarii secretiilor fiziologice ori patologice(serozitati, puroi, sange, sebum, paraziti).
Crusta apare ca o faza din evolutia veziculelor, bubelor, pustulelor si ulceratiilor.
Ea poate rezulta si din ingramadirea parazitilor.
3.Escara este leziunea care rezulta din necroza unei parti limitate a pielii.
Ea se elimina din piele lasand o ulceratie care se termina prin cicatrice (gangrena).
Escara este o gangren mai profund circumscris, situat la nivelul zonelor supuse presiunii
externe (fese, regiunea sacrat, clcie).
Sechele cutanate
Cicatricea este formatia consecutiva a proceselor care distrug straturile pielii, fiind constituita
dintr-un tesut neoformat, menita sa inlocuiasca pierderile de substanta suferite.
Ea poate fi, dupa caz, de culoare alba-sidefie sau pigmentara si poate fi;
- cicatrice normala, cand aceasta este neteda, avand suprafata lipsita de peri si
pori;
- vicioasa cand este aderenta de planurile subiacente;
- cheloida cand este dura, rosie dureroasa, fibroasa si adesea hipertrofica.
Cicatricea este martorul postum al ulceratiei.
Atrofia se traduce printr-o alterarea a pielii in special a tesutului elastic si conjunctiv.
In acest caz pielea se subtiaza, devine neteda, uscata.

Leziunile pielii provocate de frig

Degeratura este o afectiune locala, insotita uneori de fenomene generale, produsa prin
actiunea frigului asupra organismului.
In majoritatea cazurilor, la actiunea frigului se adauga o serie de factori favorianti, atat interni,
in care reactivitatea nervoasa este decisiva, cat si externi(meteorologici, imbracamintea).
Degeraturile au fost clasificate din punct de vedere anatomo-clinic in 4 grade.
- Degeratura de gradul I se caracterizeaza printr-un eritem rosu-violaceu, cu usor
edem, insotit de dureri vii, senzatie de arsura, prurit, usturimi sau parestezii.
Dupa vindecare bolnavul ramane cu prurit si cu o sensibilitate exagerata la frig.
- Degeratura de gradul II este caracterizata prin aparitia flictenelor, pline cu lichid
clar, sau sangvinolent si necroza epidermului.
Dupa deschiderea flictenelor, se vede dermul de aspect violaceu, uneori cenusiu, mortificat.
Ulceratiile atone cenusii se repara foarte greu.
Durerile intense la inceput, mai ales cand apare infectia secundara, dispar dupa un timp
oarecare.
- Degeratura de gradul III-pielea si tesutul hipodermic sunt mortivicate, reci,
livide, fiind acoperite de flictene mari, albastrui, cu continut hemoragic.
Parte din tesuturi se elimina sub forma de escare, lasand ulceratii care evolueaza de obicei intrun timp indelungat si se cicatrizeaza foarte incet.
- Degeratura de gradul IV se caracterizeaza prin fenomene de gangrena uscata sau
umeda care intereseaza pielea, tesuturile moi si chiar oasele. dupa 9-17 zile apare un sant de
demarcatie, care separa tesuturile necrozate de cele sanatoase.
Tesuturile necrozate se elimina in 2-3 luni.
Perioada de cicatrizare este foarte lunga si urmata de tulburari nervoase care explica persistenta
tulburarilor trofice si a osteoporozei la nivelul segmentului de membru lezat.
Complicatiile degeraturilor sunt de trei feluri:
- infectioase,
- infectioase generale,
- tulburari trofice reziduale.

Tratamentul de urgenta al fenomenelor reversibile in perioada prereactiva trebuie sa

urmareasca: - reactivarea conditiilor termice locale: se scoate degeratul de sub actiunea frigului
si se face incalzirea progresiva.
Frictiunea cu zapada este interzisa.
Se prefera baile calde prelungite (baile balneologice cu plante) care combat spasmul.
Apa se incalzeste progresiv in 20-30 minute de la 18-37 grade.
- reactivitatea circulatiei locale prin vasodilatatoare.
- prevenirea infectiei.
Leziuni provocate de razele Rontgen si de substante radioactive daca sunt
supradozate, produc la nivelul pielii o serie de leziuni numite radiodermite.
Aspectul clinic si evolutia acestor reactii inflamatoare sarace, variaza in raport cu intensitatea
si puterea de patrundere a iradiatiilor.
Radiodermitele pot fi:
- Radiodermitele precoce se produc la bolnavii iradiati dintr-o data sau la un
interval scurt cu o doza de raze X care depaseste doza minima(500r)
Dupa o perioada de latenta de maximum 3 saptamani, apar leziunile care variaza de la eritem si
pigmentatie pana la radionecroza.
Cu cat razele sunt mai moi si doza mai mare, cu atat perioada de latenta este mai scurta.
Si aici se pot intalni radiodermite de gradul I, II si III(radionecroza).
- Radiodermitele tardive, survin dupa mai multi ani de la iradiere, ca rezultat al
cumularii unor doze mici si repetate de radiatii.
Se intalnesc mai ales la radiologii care nu iau masuri suficiente de protectie.
Cancerul de radiodermite apare la 10-20 de ani dupa iradiere.
Neoplaziile se produc la nivelul leziunilor hiperkeratozice, sau fisurilor si ulceratiilor atone.

Boli de piele provocate de razele luminoase

Razele spectrului solar sunt capabile sa produca o serie de afectiuni cutanate cunoscute sub
numele de lucite sau fotodermatoze.
In raport cu mecanismul lor patogenic, fotodermatozele se impart in:
- Fotodermatoze traumatice sunt modificarile suferite de pielea normala expusa la
raze luminoase prea intense sau un timp indelungat.
- Eritemul solar este leziunea fototraumatica tipica si este comparata cu o arsura de
gradul I, iar in cazul ca s-au produs si flictene, cu una de gradul II.
Leziunile apar la cateva ore si chiar la o zi de la expunere, putandu-se insoti de cefalee si febra.
Afectiunea se vindeca in cateva zile, fiind urmata de o descuamatie si pigmentatie difuza.
Eritemul solar este usor de prevenit daca expunerea la soare se face progresiv.
Aplicarea pe piele a unor creme sau solutii uleioase, care contin substante chimice ce absorb
razele ultraviolete, face epidermul sa reziste chiar la expuneri prelungite.
Pielea de marinar sau agricultor-expunerea prelungita si repetata la razele solare, mai ales in
contitii meteorologice particulare(vant), provoaca la nivelul regiunilor neacoperite ale corpului
pigmentarea, atrofia si degenerescenta pielii cunoscute sub numele de piele de agricultor sau
marinar.
La indivizii cu astfel de alteratii cutanate apar mai frecvent keratoamele de tip senil si cancerele
de piele.
Dermatozele fotodinamice se produc sub influenta unor substante aflate in piele care intaresc
efectul razelor luminoase.

Leziunile pielii provocate de arsuri

Arsurile sunt leziuni locale asemanatoare plagilor, foarte des infectate cu repercursiuni asupra
intregului organism.
Ele sunt provocate prin actiunea caldurii asupra tesuturilor.
In functie de agentul termic care le-a provocat, arsurile pot fi clasificate in :

arsuri prin caldura sau termice (lichide fierbinti, gaze sau vapori supraincalziti, corpuri
solide incandescente, flacara, radiatie termica) ;
- arsuri chimice (acizi, baze si unele saruri minerale) ;
- arsuri date de flama electrica ;
In esenta, modificarile tesuturilor produse sub influenta caldurii sunt datorate coagularii
proteinelor tisulare, urmata de inflamatie uneori necroza.
Boala are o desfasurare dinamica, stadiala, , intrunind sindroame majore ca :
- deshidratare,
- hipoxie,
- anemie,
- dismetabolism,
- toxemie,
- infectie,
- denutritie
- prabusire imunitara.
Arsurile se insotesc de fenomene generale "boala arsilor"pe primul plan situandu-se
socul(asemanator socului traumatic)de care uneori depinde viata bolnavului.
Arsurile au fost clasificate din punct de vedere anatomoclinic in raport cu intensitatea
alterarilor tisulare si cu adancimea leziunilor, in trei grade, la care seadauga al patrulea
(carbonizarea tesuturilor)
Arsurile de gradul I (dermatita eritematoasa prin arsura) este o alterare reversibila a
epidermului si dermului, care se traduce prin eritem, ce depaseste suprafata arsa, are
marginile sterse si se insoteste de edem. Pentru un adult nu prezinta nici o gravitate daca
nu este intinsa, insa la sugar si copil poate produce moartea.
Arsura de gradul II (dermatita buloasa prin arsura)de la producerea accidentului, pe
pielea rosie si edermatiata se formeaza flictene pline cu plasma, localizate fie intre
epiderm si derm, fie in grosimea epidermului.
Arsura de gradul III (necroza prin arsura) este rezultatul necrozei prin coagulare,
care intereseaza in afara de epiderm, dermul si hipodermul si uneori chiar si muschii. Din
cauza ca terminatiile nervoase sunt distruse, leziunile sunt mai putin dureroase decat cele
de gradul II.
Arsura de gradul IV escara dermica totala, cu epiderm si derm distruse in totalitate,
carbonizand musculatura si chiar vasele.
Culoarea escarei variaza de la alb la negru, in raport cu gradul de temperatura;
(carbonizarea) se produce atunci cand caldura a distrus prin carbonizare un segment de
membru(deget, mana, etc), bolnavul ramanand mutilat.
Clasificarea arsurilor in functie de intinderea lor in suprafata
Pentru a putea face calculul suprafetei arse, exista tabele de calcul, in care se specifica pentru
fiecare segment de corp procentul acestuia fata de suprafata totala a corpului.
Cunoscand ca suprafata unei palme reprezinta cca. 1 % pot fi calculate din ochi proportiile
leziunii.
Astfel, se pot calcula :
- capul si gatul insumeaza cca. 9%;
- fiecare membru toracic (superior) cca. 9 %;
- fiecare membru pelvin (inferior) cca. 18 %;
- trunchiul anterior cca. 18 %;
- trunchiul posterior cca. 18 %;
- zona pelviana cca 1%;
Arsurile care depasesc 10% din suprafata corpului sunt insotite de fenomene de soc, care apar
in primele ore dupa accident.

Acest soc trece printr-o perioada de excitatie si o perioada de inhibitie.

In perioada de excitatie, bolnavul este
agitat,
delireaza, s
coate tipete de durere,
pulsul este rapid.
In perioada de inhibitie, bolnavul este
adinamic,
palid,
raspunde cu greu la intrebari sau este in stare de inconstienta.
Pulsul este slab,
temperatura si tensiunea arteriala scazute(aceasta ultima perioada este deseori urmata de
coma si moarte, care se produce in 12-24 ore).
Daca bolnavul a depasit faza critica, creata de socul neurogen in primele 24 ore, situatia
continua sa fie grava, datorita tulburarilor hemodinamicce si metabolice, consecutive
plasmoragiei.
Bolnavul este intr-o stare de amorteala, cu respiratia lenta si neregulata, oliguric, febril.
Arsul care a depasit aceste accidente ramane expus pericolului grav al infectiei scundare, care
este o complicatie constanta a arsurilor.
Arsurile infectate se insotesc de un sindrom toxiinfectios casectizant care poate duce la moarte
prin septicemie.
Rezistenta la infectie, precum si cicatrizarea sunt stanjenite de asa-zisul soc cronic al arsului,
caracterizat prin hipotensiune, hipoproteinemie si anemie.
Tratamentul arsurilor trebuie sa fie local si general.
Tratamentul general este primordial in toate cazurile care depasesc 10% din suprafata corpului.
Acest tratament general trebuie sa se adreseze in primul rand socului si incalzirea moderata a
bolnavului la 22-24 grade celsius.
Tratamentul socului este un tratament de urgenta si trebuie facut preventiv, inainte de aparitia
sa sau in perioada de excitatie.
Infectia trebuie prevenita incepand din primele 24 ore.
Tratamentul local se face in general dupa trecerea socului, deoarece executarea pansamentului
ar exagera socul.
Una din teoriile revolutionare de tratare a asurilor grave de piele este aceea de a trata
pacientul in aer liber cu baie de lumina si raze infrarosii concomitent cu aplicarea pe piele a
unui extract de orgine animala si vegetala.
Acestea pot preveni aparitia socului, tulburarilor hemodinamice si metabolice, previn infectiile
secundare iar pielea se vindeca rapid.
Deocamdata acest produs numit bioregenerator epitelial este inca in stadiul de experimentare.
Ordonarea si distributia elementelor eruptive cutanate se va face in functie de:
marimea
delimitarea-precisa,imprecise
configuratia-arcuita,rotunda,ovala,liniara
Criterii morfologice-in diagnosticul bolilor de piele:
- localizarea,
- distributia(simetrica,unilaterala,segmentara)
- ordonarea.
Eruptie difuza-afectarea unor portiuni mari de piele sau a intregului corp,fara insule de piele
sanatoasa
Ex.eritrodermie,albinism

Elemente eruptive diseminate-generalizare pe tot corpul

Ex.rujeola,varicela,psoriasis vulgaris grav
Elemente eruptive grupate-eruptie unica in care elementele eruptive au tendinta de grupare si
confluare(ulterior delimitatya policiclic)
Ex.herpes zoster
Elemente eruptive in forma de cocarda-ordonare concentrica a diferitelor elementelor
eruptive.
Ex.bula centrala cu eritem marginat,eritem exsudativ multiform
Elemente eruptive predominant marginal(inelare)-extindere centrifuga cu aparenta
vindecare centrala.
Ex.eritem anular centrifug,granulom anular
Elemente eruptive in forma de ghirlanda-confluenta mai multor focare anulare

Elemente eruptive secundare

Scuama:descuamare cornoasa lamelara
Ex. Psoriasis vulgaris,eczema hiperkeratozice ale mainii,micoze
Crusta coaja de pe o plaga superficiala,constand din secretie,sange si puroi uscat

Eroziune- defect cutanat superficial pana la limita inf. A epidermului,vindecare fara

cicatrice
Ex.bule sparte,efecte de grataj=escoriatii,zgarieturi.
Ulcer-defect cutanat adanc pana sub limita epidermica,vindecare cu cicatrice.
Ex.arsura gr.3,degeratura,coroziune,bazaliom,ulcere neurotrofice in polineuropatie

Ragada-fisura liniara a pielii

Ex.supraantindere,regade la colturile gurii,fisura anala.
Atrofie-subtierea pielii prin disparitia tisulara.
Ex.trat.prelungit cu glucocorticoizi,lupus eritematos,atrofie senils,acrodermatita
cr.atrofica,sclerodermie.
Cicatrice-epiderm atrofiat pe tesut conjuctiv dur,dupa vindecarea unui defect adanc.
Necroza(escara)-proces de degenerescenta ce duce la distrugerea unei cellule sau a unui
tesut.tesut mortificat
Necroza uscata=mumificare
Necroza umeda(suprainfectata)=gangrena
Ex.herpes zoster necrotic,vasculita necrotizanta,erizipel gangrenos
Lichenificare-ingrosare in suprafata a pielii cu inasprirea desenului cutanat.
Ex.eczema cr.,neurodermita
Examenul prului:
Hipotrichoza reprezint rrirea prului (hipotiroidism, boala Addison).
Calviia este pierderea pilozitii pe o arie determinat.
Alopecia este cderea prului de pe cap, dinrdcina sa.
Hipertrichoza este creterea densitii prului n zonele cutanate caracterizate prin
pilozitate.
Hirsutismul reprezint o hipertrichoz pe zone mai extinse
Modificrile calitative ale prului se refer la grosimea firului, luciul i pigmentarea
prului.

Cursul 2.
Elaborarea planul de ngrijire
Culegerea datelor-modalitti culegere date:
interviu, observatie clinicdiscutii cu echipa de interventie si apartintorii, cercetare
documente medicale, anchet epidemiologic
Formularea obiectivelor de ingrijire sa fie: specific, performant, implicare, realism,
observabil(SPIRO).
Planificarea interventiilor:ierarhizarea priorittilor de ingrijire;stabilirea interventiilor
proprii si delegate, manifestri de independent, si manifestrile de dependent, surse
de dificultate
Implementarea planului de ingrijire
Evaluarea
Semne si simptome:
Leziuni primare si secundare :
macula,
vezicula,
pustula,
papula,
flictena,
ulceratia,
scuama,
bula,
eritemul,
sancrul sifilitic,
eruptia, pruritul, tumora,
leziuni de grataj, edeme, durere, papilomatoz,
prezenta parazitilor, greturi, vrsturi, febr,frison, etc.
Probleme de dependent
1. alterarea integrittii tegumentelor si mucoaselor,
2. modificari patologice ale secretiilor,sangelui,urinii
Manifestari de dependenta:
igiena precara
tegumente murdare
leziuni
prurit
febra
disconfort
anxietate
Probleme de dependent
3. Alterarea starii de veghe si somn
Manifestari de dependenta:
insomnie
cefalee

oboseala
agitatie
paliditate
Probleme de dependent
4. Lipsa cunoasterii
5. Alterarea relatiilor cu cei din jur
Manifestari de dependenta:
Comunicare inadecvata
Jena
Inchidere in sine
Intelect in limita

Alte probleme de dependenta:

risc de infectie,
vulnerabilitatea,
alterarea confortului fizic si psihic,
risc de alterare a imaginii de sine,
durere acut,
refuzul de a se conforma tratamentului,
edeme ale membrelor
dezinteres fat de msurile de igien si protectie
Obiective :
pacientul sa inteleaga ca trebuie sa-si mentina o buna stare de igiena
sa accepte prescriptiile medicale
sa accepte interdictiile de diseminare a infectiei
sa poata sa se odihnesca corespunzator
sa inteleaga ca in starea de veghe trebuie sa se relaxeze
sa accepte spitalizarea si izolarea pe o perioada de timp de membrii
familiei,colegi,anturaj
sa poata sa-si exprime starea de neliniste
sa accepte comunicarea
informatii si sa invete regulile de igiena
sa-si schimbe comportamentul si modul de viata
Prioritti de ingrijire
mentinerea functiilor vitale,
a strii de constient,
supravegherea functiilor vegetative,
profilaxia infectiilor,
prevenirea complicatiilor.
Interventii proprii
comunicare,
hidratare,
alimentare,
igien,
mobilizare,
profilaxie,
educatie,

Interventii delegate
recoltri produse patologice, secretii, aplicarea unguentelor,
pansamente, interventii electrocauter,interventii chirurgicale, estetice, laser
terapie, radioterapie, cauterizare
Evaluearea rezultatelor ngrijirilor aplicate trebuie sa fie:
Realizat: manifestri de dependent,absente sau ameliorate
Dupa un interval de timp,zile,saptamani se va face referire la:
starea tegumentelor pac.
comportamentul pac.
ore de odihna/ore de veghe
rezultatul functiilor vitale
daca pacientul a reusit sa inteleaga si sa respecte tratamentul prescris de medic si planul
de ingrijire
rezultatul analizelor de laborator
Nerealizat: manifestri de dependent care se mentin
Reformulare obiective in caz de nerealizare sa fie:
adaptate la capacittile fizice ale pacientului
adecvate manifestrilor de dependent prezente