Rezumat TEZA Popescu Mirela PDF

Investeşte în oameni!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 –
2013
Axa prioritară: 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie: 1.5 „Programe doctorale şi postdoctorale în sprijinul cercetării”
Titlul proiectului: „Parteneriat interuniversitar pentru excelenţa în inginerie - PARTING”
Cod Contract: POSDRU/159/1.5/S/137516
Beneficiar: Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Partener: Universitatea Transilvania din Brasov
Universitatea Transilvania din Brasov

Şcoala Doctorală Interdisciplinară
Centrul de cercetare – C08: Tehnologii şi Materiale Avansate Metalice,

Ceramice şi Compozite (MMC)
Drd. Mirela POPESCU (căsătorită DRĂGOIU)
Îmbunătăţirea structurii aliajelor de aluminiu prin metode

metalurgice şi fizice
Improving of aluminum alloys structure by

metallurgical and physical methods
Conducător ştiinţific
Prof. univ. dr. ing. Béla VARGA
Îmbunătăţirea structurii aliajelor de aluminiu prin metode metalurgice şi fizice Rezumatul tezei
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" DIN BRAŞOV
BRAŞOV, B-DUL EROILOR NR. 29, 500036, TEL. +40-268-413000, FAX +40-268-410525
www.unitbv.ro
D-lui (d-nei) ................................................................................................
COMPONENŢA
Comisiei de doctorat
Numită prin ordinul Rectorului Universităţii "Transilvania" din Braşov
Nr. 8458 din 27.01.2017
PREȘEDINTE - prof. univ. dr. ing. Teodor MACHEDON PISU

Decan-Fac. Ştiinţa Materialelor
Universitatea “Transilvania” din Brașov
CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC- prof. univ. dr. ing. Béla VARGA
REFERENŢI - prof. univ. dr. ing. Ioan MĂRGINEANU
Universitatea “Politehnică” din București
- dr. PhD- Ildiko PETER
Universitatea Politecnico din Torino, Italia
- conf. univ. dr. ing. Tibor BEDO
Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: Miercuri, 08.03.2017, ora
11:00, sala W III 4.
Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să le

transmiteţi în timp util, pe adresa mireladragoiu1@yahoo.com.
Totodată vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de

doctorat.
Vă mulţumim!
II
CUPRINS
Pag. Pag .
teză rezumat
INTRODUCERE 1 4
CAPITOLUL 1. Îmbunătăţirea structurii aliajelor cu bază de aluminiu 5 5
1.1. Importanţa îmbunătăţirii structurii 5 5
1.2. Germinarea şi cristalizarea aliajelor 7 5
1.2.1. Procesul de germinare 7 5
1.2.2. Cristalizarea (solidificarea) aliajelor de Al-Si 8 -
1.2.3. Categorii de aliaje de aluminiu după tehnologia de obţinere 8 5
1.2.3.1. Aliaje de aluminiu de turnătorie 9 5
1.2.3.1.1. Aliajele aluminiu-siliciu (Siluminuri) 9 6
1.2.3.2. Aliaje deformabile 12 6
1.2.3.2.1. Aliaje Al-Cu (duraluminiurile) 12 6
1.2.3.2.2. Aliaje Al-Zn 13 6
1.2.3.2.3. Aliaje Al-Mg (hidroaluminiurile) 14 6
1.3. Intervenţia în procesul de solidificare pentru îmbunătăţirea structurii 15 6
1.3.1. Îmbunătăţirea structurii prin metode metalurgice 17 7
1.3.1.1. Schimbarea dimensiunii dendritelor în aliajele de aluminiu 20 -
1.3.1.2. Îmbunătăţirea structurii siluminurilor 21 7
1.3.1.2.1. Modificarea cu Sodiu 21 8
1.3.1.2.2. Afânarea cu Fosfor 22 8
1.3.1.2.3. Schimbarea structurii cu Sulf 23 8
1.3.1.2.4. Alţi agenţi de schimbare a structurii 23 -
1.3.2. Îmbunătăţirea structurii prin metode fizice (dinamice) 24 8
1.3.2.1. Tratarea cu vibraţii mecanice a topiturilor metalice în curs de solidificare 24 8
1.3.2.1.1. Instalaţii utilizate în domeniul tratării cu vibraţii a topiturilor metalice 26 -
1.3.2.1.2. Structură – parametrii rezultaţi după vibrare 29 9
1.3.2.1.3. Influenţa vibraţiilor mecanice a topiturii asupra proprietăţilor 33 9
1.3.2.1.4. Cristalizarea metalelor lichide în câmp piramidal 34 -
1.3.2.2. Tratarea în câmp electromagnetic rotitor a topiturilor metalice în curs
36 9
de solidificare
1.3.2.2.1. Instalaţii actuale pentru tratarea topiturii metalice în câmp
37 9
electromagnetic rotitor
1.3.2.2.2. Parametrii structurali rezultaţi după tratarea topiturii în câmp
38 -
1.3.2.2.3. Influenţa câmpului electromagnetic rotitor asupra proprietăţilor
43 10
(mecanice)
1.3.2.3. Îmbunătăţirea structurii prin creşterea vitezei de răcire 44 10
1.3.2.3.1. Instalaţii utilizate la solidificarea cu viteze mari de răcire 45 -
1.3.2.3.2. Proprietăţile produselor solidificate cu viteză mare de răcire 45 10
1.4. Concluzii parţiale 46 -
CAPITOLUL 2. Obiectivele tezei 48 11

2.1. Planificarea experimentelor 51 13
CAPITOLUL 3. Metode de cercetare 57 15

3.1. Aliaje studiate– compoziţia chimică 57 15
3.1.1. Analiza spectrală pentru determinarea compoziţiei chimice 60 15
1
3.2. Topirea şi monitorizarea temperaturii 62 18

3.2.1. Măsurarea temperaturii 63 18
3.3. Prezentarea aparatelor realizate in scopul studierii modificării fizice a
66 19
structurii
3.3.1. Aparatură pentru tratarea cu vibraţii mecanice a topiturilor metalice în
66 19
curs de solidificare
3.3.1.1. Ansamblu experimental - Vibrator cu masa vibrantă montată 66 19
3.3.1.2. Blocul de comandă pentru modificarea frecvenţei vibraţiei 67 -
3.3.1.3. Vibrometrul portabil 67 20
3.3.2. Aparatură pentru agitarea electromagnetică a topiturilor metalice în
69 21
curs de solidificare
3.3.2.1. Generatorul de câmp electric rotitor 69 21
3.3.2.2. Blocul de comandă al câmpului electric 70 21
3.3.3. Montaje folosite pentru simularea influenţei vitezei de răcire asupra
70 21
structurii
3.3.3.1. Turnarea în forme care asigură viteze diferite de răcire 70 21
3.3.3.2. Instalaţia experimentală MS-LP 71 22
3.3.4. Aparatură şi metode de lucru pentru studiul structurii 72 22
3.3.4.1. Pregătirea probelor în vederea analizei metalografice 73 23
3.3.4.1.1. Prelevarea probei 73 -
3.3.4.1.2. Pregătirea probei 73 -
3.3.4.1.3. Atacul metalografic 74 -
3.3.4.2. Analiza macroscopică (macrografia) a aliajelor de aluminiu 75 -
3.3.4.3. Analiza microscopică (micrografia) a aliajelor de aluminiu 76 -
3.3.4.4. Determinarea compactităţii aliajelor de aluminiu prin cântărire
78 23
hidrostatică
3.3.5. Modele de analiză cantitativă a componenţilor structurali 79 23
3.3.5.1. Modele matematice de calcul a componenţilor aliajelor de aluminiu 79 23
3.3.5.1.1. Calculul cantitativ a procentului de faze şi constituenţi 79 23
3.3.5.1.2. Analiza cantitativă a fazelor cu regula orizontalei 79 23
3.3.5.1.3. Calculul proporţiei fazelor efectuat cu regula pârghiei
80 23
(segmentelor inverse)
3.3.5.2. Modele de software de analiză cantitativă a componenţilor aliajelor
82 24
de aluminiu; aplicaţia Image-Pro Plus 6.0
3.3.5.2.1. Prelucrări de imagini cu Image-Pro Plus 6.0 82 24
3.3.5.3. Utilizare calcule matematice vs. măsuri obţinute din prelucrarea
89 26
imaginilor cu Image-Pro Plus 6.0
3.3.5.3.1. Proporţia fazelor-aplicând regula pârghiei 89 26
3.3.5.3.2. Proporţia constituenţilor 89 26
3.4. Concluzii parţiale 91 -
CAPITOLUL 4. Determinări experimentale privind îmbunătăţirea 92 27

structurii prin metode fizice şi metalurgice
4.1. Acţiunea vibraţiilor mecanice asupra condiţiilor de solidificare şi a structurii 92 27
4.1.1. Experiment 1: Aliaj AlSi12CuMgNi 92 27
4.1.2. Experiment 2: Aliaj AlCu4 95 28
4.1.3. Experiment 3: Aliaj AlSi7Mg0,3 97 28
4.1.3.1. Analiza DIL a aliajelor turnate gravitațional 99 -
4.1.3.2. Analiza DSC a aliajului LM25 100 -
2
4.1.4. Experiment 4: Solidificare dirijată - AlSi7Mg0,3 şi AlZn10Si7 101 29

4.1.4.1. Aliaj AlSi7Mg0,3- solidificare dirijată 101 29
4.1.4.2. Aliaj AlZn10Si7 - solidificare dirijată 103 31
4.1.5. Experiment 5: Comparare efect vibraţii mecanice asupra solidificării
106 32
aliajelor AlSi7Mg0,3, AlSi12CuMgNi şi AlCu4
4.1.5.1. Turnarea şi monitorizarea aliajelor de aluminiu AlSi7Mg0,3,
106 32
AlSi12CuMgNi şi AlCu4
4.1.5.2. Variaţia parametrului dendritic în funcţie de viteza de răcire 113 35
4.1.6. Determinarea coeficientului global de transfer de căldură prin analiza
116 36
termică simplă a aliajelor de aluminiu
4.1.6.1. Determinări experimentale, rezultate 116 36
4.2. Efectul amestecării electromagnetice asupra structurii 123 40
4.2.1. Etalonarea aparaturii cu aliajul Wood 123 40
4.2.2. Experiment 1: Aliaj ATSi7Mg0.3 125 41
4.2.3. Experiment 2: Aliaj ZnAl4Cu1 127 42
4.2.4. Experiment 3: Aliaj ATSi7Mg0,3 - solidificare dirijată 128 42
4.3. Influenţa vitezei de răcire asupra structurii. Determinări experimentale,
133 43
rezultate
4.3.1. Experiment 1: Aliaj ADC12 turnat în condiţii industriale 133 43
4.3.2.Experiment 2: Aliaj ATSi5Cu1: Îmbunătăţirea structurii prin aplicarea
136 45
simultană a procedeelor metalurgice şi fizice de îmbunătăţire a structurii
4.3.3. Experiment 3: Aliaj AlMg-EN AC 5083 140 46
4.4. Concluzii parţiale 146 48
4.4.1. Concluzii în cazul aplicării de vibraţii mecanice 147 -
4.4.1.1. Concluzii privind valorile coeficientul global de transfer de căldură 147 -
4.4.2. Concluzii în cazul acţiunii câmpului electromagnetic rotitor 148 -
4.4.3. Concluzii la îmbunătăţirea structurii prin creşterea vitezei de răcire 149 -
CAPITOLUL 5. Concluzii finale. Contribuții proprii. Perspective 150 49

viitoare de cercetare. Diseminarea rezultatelor
5.1. Concluzii finale 150 49
5.1.1. Concluzii rezultate la aplicare de vibraţii mecanice topiturilor în curs de
150 49
solidificare
5.1.1.1. Concluzii privind valorile coeficientul global de transfer de căldură 151 49
5.1.2. Concluzii în cazul acţiunii câmpului electromagnetic rotitor asupra
152 50
topiturilor în curs de solidificare
5.1.3. Concluzii la îmbunătăţirea structurii printr-o viteză mare de răcire 152 50
5.2. Contribuții proprii 153 50
5.3. Perspective de cercetare 154 51
5.4. Lucrări publicate în domeniul tezei de doctorat 155 51
Bibliografie 158 53
Anexe
Anexa 1. Scurt rezumat al tezei de doctorat 165 57
Anexa 2. Curriculum vitae 166 58
3
Introducere
Aluminiul este o prezenţă curentă în viaţa noastră, se regăseşte în domenii tot mai variate,
de aceea consumul mondial de Al este într-o creştere continuă, tendinţă afişată şi la producţia
de piese turnate din Romania. Atât evoluţia producţiei de piese turnate din aliaje cu bază de
Al, cât şi unele dezavantaje ale metodelor metalurgice justifică intensificarea cercetărilor în
vederea dezvoltării metodelor fizice de îmbunătăţire a structurii produselor turnate.
Scopul prezentei teze este evidenţierea celor mai eficiente metode de îmbunătăţire a
structurii aliajelor de aluminiu cu scopul de a fi aplicate în practica industrială. Îndeplinirea
obiectivului propus este realizat printr-un studiu bibiografic divers, dar mai ales prin
realizarea de experimente, atât în condiţii industriale, cât şi în laborator.
După cum este cunoscut, proprietăţile de procesare sunt determinate de compoziţia
chimică şi de poziţia aliajului în digrama de echilibru termic, iar cele de exploatare şi de
structura de turnare, care depinde de condiţiile de solidificare (ne referim la solidificarea în
condiţii statice vs. dinamice, dar şi la valoarea vitezei de răcire).
Condiţiile dinamice de solidificare le-am realizat prin aplicarea vibraţiilor mecanice şi a
câmpului electromagnetic rotitor asupra topiturii aflate în curs de solidificare, iar reglarea
vitezei de răcire am efectuat-o prin alegerea adecvată, atât a materialului formei, cât şi a
tehnologiilor de turnare.
În practica industrială se impune utilizarea metodelor fizice de îmbunătăţire a structurii şi
datorită folosirii în cantitate mare a deşeurilor. Este interesant faptul că elementele de
îmbunătăţire a structurii la elaborarea aliajelor de turnătorie cu bază de Al, de exemplu: Na –
este periculos la aliajele deformabile; în aceste condiţii se impune sortarea atentă a deşeurilor,
selectarea lor în deşeuri pentru aliaje deformabile şi deşeuri pentru aliaje de turnătorie, ceea ce
este aproape imposibil. De aceea prezintă importanţă introducerea la prelucrarea deşeurilor a
metodelor fizice de îmbunătăţire deoarece acestea nu produc acţiuni negative (periculoase).
În literatura de specialitate se regăseşte un număr mare de articole despre metodele fizice
de îmbunătăţire a structurii, dar sunt puţine informaţii, aproape deloc, despre aplicarea acestor
metode în producţia de piese turnate sau de semifabricate.
Analizelele structurale cantitiative s-au realizat prin prelucrarea imaginilor obţinute în
cadrul determinărilor experimentale, utilizând prin programul Image Pro-Plus 6.0, soft pentru
care am descris un scurt manual de prezentare cu exemple de analize structurale ale probelor
prezentate în această lucrare. Am construit diagrama care descrie variaţia parametrului
dendritic, lg(d) în funcţie de viteza locală de răcire, lg(v) prin stabilirea coeficienţilor n şi m
din relaţia : .
4
CAPITOLUL 1. Îmbunătăţirea structurii aliajelor cu bază de

aluminiu
Al este, după Fe, cel mai utilizat metal din lume. Rezistent la oxidare şi bun conductor
electric, Al a devenit un produs industrial foarte utilizat în diverse domenii [26], [73].
1.1. Importanţa îmbunătăţirii structurii

La aliajele neferoase structura primară de solidificare se păstrează, aşadar transformările
fazice şi structurale induse prin tratament termic şi prin deformare plastică se produc în cadrul
structurii primare. Aliajele neferoase au o tendinţă mult mai pronunţată de a cristaliza cu
granulaţie mare la solidificare, deci urmărim influenţarea proceselor de cristalizare pentru
obţinerea unei granulaţii fine şi a unui grad avansat de dispersie a fazelor în materialul turnat.
1.2. Germinarea şi cristalizarea aliajelor

1.2.1. Procesul de germinare
Solidificarea aliajelor prezintă două aspecte: de amorsare sau germinare (omogenă,
eterogernă sau prin efecte mecanice) şi de desfăşurare sau creştere a cristalelor [14].
În condiţii de răcire foarte lentă se pot forma dendrite care se nasc ca urmare a unor
direcţii preferenţiale de cedare a căldurii. Ramurile cristalului cresc în lungime până întâlnesc
ramurile în dezvolare ale unui cristal vecin, creşterea dezvoltându-se perpendicular pe direcţia
axei principale de simetrie, ansamblul întreg capătă un aspect arborescent [79].
1.2.3. Categorii de aliaje de aluminiu după tehnologia de obţinere

După tehnologia de obţinere a produselor se grupează în:
 aliaje de turnătorie -în diagrama de echilibru termic se
află după limita de saturaţie şi au în structură
eutectic;
 aliajele deformabile - situate înainte de limita de saturaţie
a soluţiei solide la temperatura eutecticului, cu
structură monofazică sau bifazică şi au
Fig. 1.4. Clasificarea aliajelor de Al
plasticitate mare la cald(fig. 1.4)[30]. după domeniile de compoziţie[30]
1.2.3.1. Aliaje de aluminiu de turnătorie

Proprietăţile mecanice ale aliajului sunt influenţate decisiv de caracteristicile
microstructurale ale eutecticului care pot fi schimbate radical prin tratarea topiturii înaintea
turnării, influenţând favorabil proprietăţile mecanice ale aliajului [14].
5
1.2.3.1.1.Aliajele aluminiu-siliciu (Siluminuri)

Se folosesc foarte mult în turnătorii, datorită proprietăţilor de turnare superioare, a
caracteristicilor mecanice satisfăcătoare, pentru că se prelucrează bine prin aşchiere şi au bună
sudabilitate [45], [79].
1.2.3.2. Aliaje deformabile
Sunt aliaje de aluminiu durificabile prin tratament termic, grupă ce cuprinde aliaje cu
elemente care au solubilitate relativ ridicată în aluminiu: Cu, Zn, Mg, ceea ce permite
aplicarea tratamentelor termice. Din această grupa fac parte aliajele de Al-Cu, Al-Zn, Al-Mg.
1.2.3.2.1.Aliaje Al-Cu (duraluminiurile)
Aliajele Al-Cu au o importanţă deosebită din punct de vedere tehnic. Caracteristicile
tehnologice şi de exploatare ale lor sunt puternic influenţate de prezenţa elementelor de aliere.
1.2.3.2.2.Aliaje Al-Zn
Conţin aproximativ 12 % Zn şi sunt tot mai utilizate în turnătorii, datorită rezistenţei foarte
bune la coroziune şi a stabilităţii dimensionale deosebite şi sunt preferate altor aliaje de Al
datorită proprietăţilor lor de sudabilitate, a rezistenţei la rupere superioare [14],[71].
1.2.3.2.3.Aliaje Al-Mg (hidroaluminiurile)
Conţin până la 15 % Mg şi sunt caracterizate de rezistenţă mecanică ridicată, bună plastici-
tate, au rezistenţă ridicată la coroziune şi bună sudabilitate. Piesele pot avea forme geometrice
complexe, fiind folosite în construcţii metalice, în industria constructoare de maşini [74].
1.3. Intervenţia în procesul de solidificare pentru îmbunătăţirea structurii

Procesul de solidificare poate fi controlat prin timpul necesar răcirii materialului
intervenind asupra aliajului lichid, formei de turnare sau produsului[68].
Deoarece în literatura de specialitate sunt întâlniţi diverşi termeni legaţi de îmbunătăţirea
structurii, propunem delimitarea clară a denumirii acestor procedee. Astfel, termenul corect de
îmbunătăţire a structurii aliajelor hipo- şi hiper-eutectice este cel de afânare, iar modificarea
este specifică fazelor din eutectic. Structură îmbunătăţită se referă la finisarea dendritelor şi
modificarea formei şi dimensiunilor Si acicular (fig. 1.12).
Fig.1.12. Schemă privind îmbunătăţirea structurii siluminurilor
6
Susţinem utilizarea la referinţele legate de schimbarea structurii siluminurilor a termenului:

 AFÂNARE - finisarea dendritelor de soluţie solidă  în cazul aliajelor hipoeutectice şi
a separărilor primare de siliciu în cele hipereutectice;
 MODIFICARE a formei şi dimensiunii siliciului eutectic acicular din eutectic.
1.3.1. Îmbunătăţirea structurii prin metode metalurgice

Modalitatea actuală cea mai eficace de influenţare a caracteristicilor structurii primare o
reprezintă îmbunătăţirea structurii (procesul de schimbare artificială a structurii aliajului
turnat sub influenţa unor adaosuri chimice minore introduse în topitură înaintea turnării) [14].
În diagrama de echilibru termic (fig. 1.14) se indică tipului transformărilor structurale şi grupa
adaosului modificator, după poziţia aliajului[79]:
 la schimbarea dimensiunilor dendritelor
primare (T1) utilizăm adaosuri din G1;
 la schimbarea fineţei ramurilor dendritice (T2)
sunt utilizate şi adaosuri G1 şi G2;
 la modificarea structurii eutecticilor (T3),
utilizăm atât adaosuri din G2, cât şi din G1.
Fig. 1.14. Reprezentare pentru tipul transformărilor structurale şi grupa adaosului ,

în funcţie de poziţia aliajului în diagrama de echilibru termic[79]
1.3.1.2. Îmbunăţăţirea structurii la siluminuri

Microstructura siluminurilor nemodificate se caracterizează prin prezenţa eutecticului
(+Si) cu structură
grosieră. Cristalele de Si
fragile şi dure conferă
aliajelor nemodificate
proprietăţi mecanice scă-
zute de rezistenţă şi tena-
citate[79] şi le fac neuti-
lizabile[14]. Am schiţat
evoluţia structurii după
adaosul de elemente
pentru finisarea sa şi
Fig. 1.17. Diagrama de echilibru termic a sistemului Al-Si şi structura
conţinutul de Si (fig.1.17). aliajelor formate în funcţie de conţinutul de Si
7
1.3.1.2.1. Modificarea cu Sodiu:

Na utilizat ca principal modificator al siluminurilor, se introduce în topitură înaintea
turnării sub formă de NaF, în amestec cu alte halogenuri (NaCl, KCl, Na3AlF6) în proporţii
adecvate [79]. Na restricţionează germinarea şi creşterea fazei de Si formând compusul NaP,
ce întârzie germinarea acestei faze şi micşorează temperatura eutectică [76].
1.3.1.2.2. Afânarea cu Fosfor
Utilizată pentru finisarea Si proeutectic din siluminurile hipereutectice (18...20% Si), şi
constituie germenii de cristalizare pentru Si primar, determinând mărunţirea cristalelor
proeutectice şi creşterea lor ca număr. Afânarea cu P limitează creșterea Si eutectic şi reduce
coeficientul de difuzie în topitură, rezultând îmbunătăţirea proprietăților mecanice [63].
1.3.1.2.3. Schimbarea structurii cu Sulf
Cercetări în domeniu au reliefat nivelul optim de schimbare a structurii cu S al siluminului
eutectic turnat în nisip, stabilind că este în intervalul 0,02% - 0,05%/greutate aliaj [44].
1.3.2. Îmbunătăţirea structurii prin metode fizice (dinamice)

Procedeele dinamice de îmbunătăţire a structurii prin finisarea Si eutectic şi a dendritelor
se bazează pe fragmentarea dendritelor ca urmare a acţiunii unor forţe induse din exterior.
Principalele metode dinamice de finisare a structurii pe care le am în vedere continuare sunt:
1.3.2.1. Tratarea cu vibraţii mecanice a topiturilor metalice în curs de solidificare
1.3.2.2. Tratarea în câmp electromagnetic rotitor a topiturii metalice în curs de solidificare
1.3.2.3. Îmbunătăţirea structurii prin creşterea vitezei de răcire
1.3.2.1. Tratarea cu vibraţii mecanice a topiturilor metalice în curs de solidificare

Prin aplicarea de vibraţii armonice în topiturile metalice, energia germenilor de
cristalizare aflaţi în suspensie, va fi egală cu suma dintre energia cinetică şi potenţială a
acestor puncte. Aşadar, mărirea energiei germenilor de cristalizare se realizează prin creşterea
frecvenţei şi amplitudinii oscilaţiilor la care este supusă topitura. La creşterea amplitudinii,
forţa de inerţie şi energia de impact se măresc, apar presiuni care acţionează asupra ramurilor
dendritice în curs de formare, iar procesul de fragmentare devine mai pronunţat[14](fig. 1.21).
Fig. 1.21. Ruperea ramurilor secundare ale dendritelor datorate turbulenţelor externe,
reprezentare schematică fragmentare dendrită
8
Fragmentele dendritice desprinse devin noi germeni de cristalizare. Numărul germenilor

de cristalizare creşte exponenţial cu timpul, generându-se o structură mult mai fină [14].
Preocuparea cercetărilor în domeniu se îndreaptă spre încercarea de a stabili legături
calitative şi cantitative între parametrii vibrării (frecvenţa, viteza, amplitudinea, acceleraţia) şi
calitatea aliajului solidificat [6], [27], [36], [42], [70].
1.3.2.1.2. Structură – parametrii rezultaţi după vibrare
Experienţa folosirii practice a vibraţiilor la turnare demonstrează că se poate reduce
considerabil ponderea defectelor de turnare, favorizează degazarea aliajului, îmbunătăţeşte
densitatea, reduce mărimea grăunţilor echiaxiali, este eficientă în creşterea fluidităţii aliajelor
de Al [2],[5],[8],[27],[42],[56],[64]. Dezavantajul cel mai mare este legat de reglarea dificilă a
frecvenţei şi amplitudinii vibraţiilor, construcţia mecanică complicată [9].
1.3.2.1.3. Influenţa vibraţiilor mecanice a topiturii asupra proprietăţilor
În situaţia inducerii oscilaţiilor mecanice pe toată durata turnării şi cristalizării [12] s-a
observat că prin creșterea frecvenței vibrației se înregistrează creșterea: densității şi durității, a
rezistenței la rupere și curgere, a alungirii, a energiei de rupere și a modulului de elasticitate
[6], [36],[56],[70]. În acelaşi timp s-a demonstrat [55] că aplicarea acestui procedeu determină
degazarea mai eficientă a topiturilor metalice decât tehnicile tradiţionale.
1.3.2.2 Tratarea în câmp electromagnetic rotitor a topiturilor metalice în curs de

solidificare
În cazul tratării prin agitare a topiturilor metalice, metalul este antrenat prin efectul
forţelor electromagnetice pe o distanţă de ordinul adâncimii de pătrundere (), în rest curgerea
este rezultatul antrenării prin efectul forţelor de vâscozitate [60].
1.3.2.2.1.Instalaţii actuale pentru tratarea topiturii metalice în câmp

Pentru clarificarea mecanismelor care stau la baza

antrenării metalului topit sub influenţa câmpului
electromagnetic progresiv apelăm la ansamblul
experimental din fig. 1.31 [13] şi format din:
(A) Răcitor;(B) Bobină inductor;(C) Formă de ipsos;
(D) Topitura supusă solidificării;
(E) Termocuplu înregistrare temperatură Fig. 1.32. Ansamblu experimental pentru
tratarea topiturii în câmp
electromagnetic rotitor [13]
9
1.3.2.2.3.Influenţa câmpului electromagnetic rotitor asupra proprietăţilor

(mecanice)
Aplicarea de energie UST (ultrasonic stirring technology) asupra topiturii determină o
presiune locală instantanee care se finalizează prin unde de șoc ce contribuie la degazarea și
fragmentarea dendritelor, deci la îmbunătăţirea microstructurii [35].
Prin aplicarea RMF s-a observat [13] reducerea dimensiunile grăunţilor fazei primare şi
orientarea mai diversificată a acestora, iar materialele rezultate prezintă performanțe
satisfăcătoare în ceea ce priveşte omogenitatea, forma cristalelor, etc. [86].
1.3.2.3. Îmbunătăţirea structurii prin creşterea vitezei de răcire

La aliajele de Al-Si, faza Si în eutectic este interconectată, dar prin intervenţia asupra
structurii apare „continuă” (fibre subţiri- globulare în secţiune). Modificarea cu Na produce
ramificarea mult mai puternică a dendritei de Si, deci nu acţionează asupra germinării ci
asupra creşterii ei. Viteza mare de răcire acţionează asemănător asupra formei Si eutectic ca şi
modificarea cu Na. Turnarea pieselor cu pereţi subţiri în TSP şi cochilă nu necesită modificare
cu Na. Metoda de obţinere a aliajelor de Al printr-o răcire ultrarapidă se realizează prin tehno-
logia Melt-spinning – Low pressure (MS-LP). Se constată efecte deosebite asupra structurii
aliajului în ceea ce priveşte creşterea solubilităţii în stare solidă a elementelor de aliere
comparate cu valorile indicate de diagrama de echilibru termic şi finisarea structurii [62].
În lucrarea [4] este prezentată posibilitatea tratării materialelor metalice lichide și
cristalizării acestora în câmp energetic piramidal. Efectul datorat prezenţei undelor poate fi
demonstrat prin modificarea structurii cristaline și a proprietăților probelor turnate. Energia
piramidelor și efectul de piramidă sunt determinate de diverşi factori, precum: dimensiunea,
forma și înclinația fețelor piramidei, orientarea piramidelor față de polii magnetici ai
pământului, magnetismul terestru, radiația corpurilor. Piramida se comportă în același timp ca
o lentilă și ca o antenă, concentrând și amplificând microundele și ultrasunetele, în funcție de
forma, dimensiunile și materialele folosite la construcția ei. [4].
1.3.2.3.2. Proprietăţile produselor solidificate cu viteză mare de răcire

Prin procesarea aliajelor Al-Si, Al-Cu, Al-Mg prin tehnologia MS-LP sub formă de
benzi, s-a analizat influenţa vitezei mari de răcire asupra structurii în comparaţie cu turnare
gravitaţională cu solidificare în formă ceramică şi metalică[38]. Pentru toate aliajele analizate,
prin creşterea vitezei de răcire (de la 1°C/s , respectiv 32°C/s până la 5·10 5°C/s) s-a constatat
îmbunătățirea proprietăților şi faptul că viteza de răcire acționează asupra formei Si eutectic
acicular, asupra morfologiei Si primar, etc.
10
CAPITOLUL 2. Obiectivele tezei

În practică se utilizează tot mai mult aliajele de aluminiu în diverse ramuri ale industriei.
Am realizat o cercetare bibliografică a celor trei metode fizice de îmbunătăţire a structurii.
Având în vedere faptul că am lucrat într-o turnătorie care producea aliaje neferoase, în special
aliaje cu bază Al şi am avut colaborări cu un număr important de producători de piese de Al
din Braşov şi din ţară, am avut ocazia să constat importanţa dirijării (controlării) structurii
pieselor turnate în vederea asigurării calităţilor impuse de normativele aflate în vigoare.
Producătorii de piese şi aliaje turnate din aluminiu utilizează în proporţie mare materiale
din reciclare. Îmbunătăţirea structurii prin metode metalurgice are un principal dezavantaj
care se manifestă preponderent la reutilizarea deşeurilor, când elementele folosite la dirijarea
controlată a structurii se regăsesc ca impurităţi în aliajele secundare rezultate prin procesarea
acestora. În acelaşi timp, unele elemente folosite la finisarea structurii aliajelor de turnătorie
sunt toxice, cum este stibiul, folosit la tratarea aliajelor Al-Si. În foarte multe cazuri, piesele
turnate se caracterizează, atât la turnarea în forme din amestec de formare sau în cochilă, prin
condiţii locale de răcire foarte diferite, ceea ce determină obţinerea unor neomogenităţi
structurale la nivelul piesei.
Deoarece în general în practica de producţie este utilizată metoda de îmbunătăţire a
structurii prin metode metalurgice cu introducerea unor adaosuri în aliaj, prezentul studiu
porneşte de la posibilitatea îmbunătăţirii structurii prin metode neinvazive şi care să nu
implice cheltuieli prea mari cu realizarea lor. Aşadar, se pune problema găsirii unor tehnologii
de îmbunătăţire a structurii care elimină dezavantajele tehnologiilor clasice şi în acelaşi timp
nu ridică probleme deosebite la aplicarea lor în practica industrială [51].
Având în vedere discrepanţa dintre rezultatele cercetărilor efectuate în condiţii de
laborator referitoare la efectele pozitive ale procedeelor fizice de îmbunătăţire a structurii
aliajelor şi gradul de aplicare a acestor tehnologii în practica turnării aliajelor cu bază de
aluminiu, am considerat oportună efectuarea unor experienţe proprii în vederea analizării
contradicţiei semnalate mai înainte. În lucrare urmăresc efectul celor trei metode fizice de
procesare a topiturilor asupra structurii aliajelor cu baza de aluminiu aplicate atât aliajelelor
de turnătorie, cât şi celor deformabile şi anume:
 vibrarea topiturilor metalice în curs de solidificare prin care s-a constatat reducerea
porozităţii, neomogenităţii chimice şi structurale, îmbunătăţirea proprietăţilor mecanice;
 tratarea topiturii în câmp electromagnetic rotitor - datorită căreia s-a obţinut omogenitatea
materialelor, prin finisarea formei cristalelor și dimensiunii grăunţilor şi îmbunătăţirea
11
proprietăţilor lor mecanice;

 solidificare cu viteză mare de răcire prin care s-au obţinut rezultate pozitive în ceea ce
priveşte finisarea structurii.
Acest studiu a fost realizat prin folosirea unor instalaţii de laborator concepute şi
realizate în cadrul departamentului de Ştiinţa Materialelor. Rezultatele determinărilor
experimentale efectuate în condiţii de laborator au fost completate cu măsuratorile efectuate
în condiţii industriale privind influenţa vitezei de răcire-impusă de tehnologia de turnare
asupra structurii, precum şi efectul modificării metalurgice.
În acelaşi timp am urmărit implementarea unor metode moderne în analiza structurii
produselor turnate prin aplicarea programului Image-Pro Plus 6.0.
Etapele realizării obiectivului principal pe care le-am avut în vedere la finalizarea prezentei
teze de doctorat se rezumă la:
 Elaborarea pe cale metalurgică şi procesarea unor aliaje Al din sistemele enumerate;
 Finisarea structurii prin folosirea celor trei metode fizice de influenţare a acesteia şi
compararea metodelor fizice cu cele clasice de îmbunătăţire a structurii;
 Realizarea unei instalaţii şi utilizarea unei tehnologii implementate bazate pe vibrare;
tratarea cu vibraţii a topiturilor metalice de aliaj de aluminiu turnate şi solidificate în
diferite forme şi condiţii;
 Realizarea unei instalaţii şi utilizarea unei tehnologii implementate bazate pe inducţia
electromagnetică; tratarea în câmp electromagnetic rotitor a topiturii metalice a aliajelor
de aluminiu de diferite compoziţii şi compararea rezultatelor cu alte condiţii similare de
solidificare;
 Îmbunătăţirea structurii datorate vitezei mari de răcire prin diferite tehnologii de
procesare: Melt-spinning, turnare în forme de turnare, atât static, cât şi dirijat;
 Extinderea aplicării procedeelor fizice de tratare pentru finisarea structurii produselor
finite în activitatea de producţie; am acţionat în condiţii industriale pentru a observa cum
acţionează viteza de răcire asupra structurii;
 Programarea experimentelor şi realizarea materialelor turnate atât în laborator, cât şi în
condiţii industriale aplicând metode fizice de îmbunătăţire a structurii;
 În vederea obţinerii unor rezultate elocvente am folosit pe un număr mare de probe
programul Image-Pro Plus 6.0 (program nu prea folosit în turnătoriile de aliaje de Al)
pentru analizele structurale cantitative ce permite analiza statistică a structurilor obţinute
prin diferite metode de îmbunătăţire a structurii şi compararea acestora;
12
2.1. PLANIFICAREA EXPERIMENTELOR

Pentru atingerea scopului propus în prezenta lucrare, am întreprins numeroase cercetări
teoretice şi bibliografice, s-au realizat o serie de experimente diverse şi analiză a rezultatelor.
Toate aceste acţiuni au fost planificate de la începutul activităţii de cercetare. Prezentarea
schematică a metodologiei adoptată de-a lungul cercetării experimentale poate fi studiată în
figura 2.1.
Plan de lucru
Elaborarea aliaje de Al
de diferite compoziţii
Realizare unei
instalaţii de
Tratarea cu vibraţii a
vibraţii
topiturilor metalice
Finisarea structurii Agitarea electromagnetică a Realizare unei

prin metode fizice topiturilor în curs de solidificare instalaţii bazată pe
(dinamice) inducţia
electromagnetică
Îmbunătăţirea structurii prin
creşterea vitezei de răcire
Analize chimice- spectrale
Analize chimice şi Analize termice

structurale
Analiza proprietăților
mecanice Analize macroscopice
Analize microscopice
Analize DSC
Prelucrare rezultate
experimentale
Interpretare rezultate
Concluzii
Figura 2.1. Reprezentarea schematică a strategiei de lucru
13
Figura 2.2. Planificarea experienţelor pe aliaje şi

metode de îmbunătăţire a structurii
14
CAPITOLUL 3. Metode de cercetare
Pe baza datelor din literatura de specialitate, (prezentate în capitolul 1) prezintă interes

metodele fizice de finisare a structurii prin aplicarea unor vibraţii în timpul cristalizării sau
amestecării electromagnetice a topiturii metalice [13], [60], [77]. În acest scop au fost
proiectate şi realizate două instalaţii de laborator în vederea realizării solidificării aliajelor cu
bază de aluminiu în condiţii dinamice.
3.1. Aliaje studiate– compoziţia chimică

În vederea realizării obiectivelor propuse au fost utilizate atât aliaje binare, cât şi aliajale
complex aliate de Al-Si ( hipoeutectice şi eutectice), Al-Cu, Al-Zn, Al-Mg (tabel 3.1).
3.1.1. Analiza spectrală pentru determinarea compoziţiei chimice

Determinarea compozițiilor chimice ale aliajelor utilizate a fost realizată pe spectrometrul
de laborator cu emisie optică MetalLab 75/80 din dotarea laboratorului S.C. Reutcom UTB
SA. Brașov (fig.3.1). Spectrometrul este un aparat de laborator multimatrice pentru analizarea
aliajelor feroase şi neferoase.
Cunosc performanţele aparatului deoarece am lucrat pe aceste spectrometre încă din anul
2002. Aprobarea de model a aparatelor de analiză GNR în România s-a realizat pe acest tip
de spectrometru, măsurătorile le-am realizat personal în prezenţa delegatului Institutului
Naţional de Metrologie.
Fig. 3.1. Spectrometrul cu emisie optică Metal Lab 75/80 model MLV şi
standul de analiză a probe
15
Tabel 3.1. Compoziţia chimică în % de greutate pentru aliajele studiate

Nr limite
Legenda Aliaj/limite standard standard
Si Fe Cu Mn Mg Cr Zn Ti Pb Sn Ni V Cd Al
crt
1 *a ATCu4 min 3,00
*b ENAC-21200 AlCu4MnMg max 0,10 0,20 5,00 0,60 0,30 0,10 0,30 rest
Compoziţie aliaj studiat 0,05 0,19 4,2 0,01 0,05 0,004 0,014 0,006 0,05 0,012 0,01 0,008 - 95,398
*a ATSi7Mg
*b ENAC 42000 AlSi7Mg
2 *c 356.0 A03560 min 6,50 0,20
*d AC4C max 7,50 1,40 0,50 - 0,65 - 0,15 0,25 0,15 0,05 - - - rest
*e A-S7G
*f LM25
Compoziţie aliaj studiat 7,14 1,12 0,37 0,04 0,04 0,02 0,14 0,08 0,05 0,04 - 0,07 - 90,89
*a ATSi7Mg 0,3
3 *b ENAC 42100 AlSi7Mg0,3 min 6,50 0,25
*c A 356.0 max 7,50 0,19 0,20 0,10 0,45 - 0,15 - 0,15 0,05 0,15 - - rest
*d AC4CH
Compoziţie aliaj studiat 6,59 0,094 0,015 0,25 0,35 - 0,14 0,011 0,05 0,04 0,07 - - 92,39
*a AT Si5Cu1
4 *b ENAC-45300 AlSi5Cu1Mg min 4,50 1,00 0,60 0,30
*c 355.0 max 5,50 0,80 1,50 0,60 0,60 0,60 0,15 0,20 0,10 0,30 rest
*d AC4D
*b ENAC 47100-AlSi12Cu1(Fe) min 10,50 1,50

5 *d ADC12 max 13,50 1,30 3,50 0,55 0,30 0,10 1,00 0,20 - 0,20 0,35 - - rest
*g 329852 GD-AlSi12(Cu)
*a AT Si12CuMgNi
6 *b ENAC 48000 AlSi12CuNiMg
*d AC8A min 11,00 0,80 0,20 1,00 0,35 0,10 0,05 0,05 0,80
*e A-S11UNG max 13,00 0,70 1,50 0,50 1,50 - 0,35 0,20 0,05 0,05 1,30 - - rest
*f LM13
*h AlSi12CuMgNi (M3429)
Compoziţie aliaj studiat 11,13 0,65 1,24 0,36 1,18 - 0,18 0,132 0,05 0,036 0,82 - - 84,22
16
17
3.2. Topirea şi monitorizarea temperaturii

Topirea s-a realizat într-un cuptor, cu creuzet din
grafit încălzit cu rezistenţe electrice, sub un strat de
flux pentru a evita oxidarea topiturii metalice (fig.3.3).
La alcătuirea încărcăturii s-au folosit lingouri cu
compoziţiile gata pregătite (AlSi7Mg0,3, AlSi5Cu1,
AlMg (fig 3.4)), iar în unele situaţii s-au utilizat
metale primare (Al-Cu4). În cazul experimentelor Fig. 3.3. Cuptor electric cu creuzet de grafit
realizate în condiţii industriale încărcătura s-a format
din deşeuri îmbunătăţite cu elemente de aliere
(AlSi12CuMgNi, ADC12).
Turnarea aliajelor s-a făcut în forme din cărămidă
refractară, grafit şi forme metalice (oţel) (fig. 3.5). Fig. 3.4. Lingouri de aluminiu gata pregătite
În alegerea şi elaborarea aliajelor investigate s-a dorit acoperirea gamei celor mai uzuale
aliaje de Al de turnătorie şi deformabile întâlnite în producţia curentă. Turnarea s-a realizat:
- în cochile metalice,
obţinând lingouri
(14x80x160mm).
- în forme din cărămidă
refractară (Ø40x50mm).
- sub formă de bare din
creuzetele de material
Fig. 3.5. Forme de turnare: a) Cochilă, b) Lingou turnat în formă refractar (Ø30x100mm).
de grafit, c) În cărămidă d) Forme de turnare din material
refractar şi e) probe prelevate
3.2.1. Măsurarea temperaturii

Pentru înregistrarea
temperaturii în timpul
solidificării eşantioanelor am
utilizat două dispozitive,
dispozitivul logger EBI-2T-
1202-TYPK (fig 3.8), şi
interfaţa ADAM 4018, montaj
Fig. 3.6. Montaj trasare curbe de răcire pentru aliaje
prezentat în figura 3.6. (b). solidificate dirijat, cu 7 canale
18
Temperatura aliajului lichid din cuptorul de turnare a fost

verificată cu ajutorul aparatului digital cu termocuplu
Thermoter TFN-1093 (figura 3.7).
În cazul dispozitivului EBI-2T-1202-TYPK monitoriza-
rea temperaturii în formele de turnare s-a realizat prin
montarea unor termocupluri coaxiale de tip K-TPN-101 cu
Fig 3.7. Termometru TFN-1093 diametrul exterior de 0,6 mm şi protejate cu pastă refractară,
utilizând programul EBI Winlog 2000. Pentru trasare
curbelor de răcire s-a utilizat şi programul ADAM 4018, fig.
3.6. (a) şi (b) [48], iar la măsurarea temperaturii am folosit
termocupluri de tip K. Curbele de răcire sunt descrise de
funcţia exponenţială:
Fig 3.8. Interfaţă EBI-2T-1202-

TYPK, cu 2 canale (3.3)
3.3.Prezentarea aparatelor realizate în scopul studierii modificării fizice a

structurii
3.3.1. Aparatură pentru tratarea cu vibraţii mecanice a topiturilor

metalice în curs de solidificare
Pentru a îndeplini acest obiectiv a fost proiectat și realizat un stand experimental de turnare
în câmp vibrator cu scopul monitorizării solidificării aliajului lichid în prezenţa oscilaţiilor
mecanice; la vibrarea topiturii în timpul solidificării s-a folosit o masă vibrantă din producţia
de serie pentru laboratoarele stomatologice prevăzută cu un variator de frecvenţă (fig.3.10).
3.3.1.1. Ansamblu experimental –Vibrator cu masă vibrantă

Vibrarea s-a realizat prin aşezarea formelor de turnare pe platforma vibrată mecanic, în
acest scop s-a utilizat aparatul
Vibrator Dental Investment
DJ1 (fig. 3.10(a)), fabricat în
Koreea. Blocul de comandă
permite modificarea frecvenţei
vibraţiei (fig. 3.10 (b)) între 3,6 -
Fig. 3.10. Montaj experimental
a) Vibrator cu masa vibrantă montată 94 Hz
b) blocul de comandă pentru modificarea frecvenţei vibraţiei
19
3.3.1.2. Vibrometru portabil
Oscilaţiile plăcii vibrante şi a cochilei din material refractar s-au înregistrat cu ajutorul
unui vibrometru portabil-Tahometru- marca Lutron VT- 8204, care asigură măsurarea parame-
trilor de proces: frecvența, accelerația, temperatura
(fig.3.13). Materialul topit şi supraîncălzit se introduce într-
o formă, amplasată pe masa vibrantă. Pentru înregistrarea
curbelor de răcire s-au folosit termocupluri cromel-alumel
(K), amplasate la aproximativ ¾ din înălţimea totală a
probei (fig. 3.14).
Fig. 3.13. Tahometru- Lutron
VT-8204
Fig.3.14. Forma şi dimensiunile formelor folosite la turnare a)Creuzete din material

refractar şi b)termocupluri amplasate pentru monitorizare curbe de răcire
Pentru compararea structurilor, am turnat probe duble (static şi în condiţii dinamice) din
toate aliajele utilizate. Efectul condiţiilor dinamice de cristalizare asupra zonei cristalelor
columnare s-a urmărit prin turnarea de probe solidificate dirijat prin amplasarea unor răcitori
la baza epruvetelor (fig. 3.15).
Fig. 3.15. Solidificare dirijată a) Schiţă formă de turnare,

b) Creuzet material refractar cu răcitorul şi termocupluri amplasate înainte de turnare,
c) Probe turnate vibrate şi nevibrate
20
3.3.2. Aparatură pentru tratarea în câmp electromagnetic rotitor a

topiturilor metalice în curs de solidificare
În vederea studierii solidificării aliajelor neferoase de turnătorie în câmp electric
rotitor s-a conceput o instalaţie de laborator, formată din statorul unui motor electric trifazat:
Fig.3.16. Montajul experimental: a) schema de principiu: (A) bobina inductor; (B) forma de turnare din
cărămidă refractară; (C) aliaj de aluminiu; (D) termocupluri;
b)generatorul de câmp electric rotitor; c) blocul de comandă, d) sistemul de înregistrare a frecvenţei[51]
3.3.2.1. Generatorul de câmp electric rotitor

Format din statorul unui motor electric trifazat(partea
fixă a motorului) şi include: carcasa, bornele de
alimentare, armătura feromagnetică statorică şi
înfăşurarea statorică (fig.3.17) cu puterea nominală
1,5 kW şi frecvenţa 50Hz. Dimensiunile
intrefierului: Ø 50 mm x 100 mm la o rată de 2 Hz.
Fig. 3.17. Forme de turnare din material refractar şi
modul de aşezare în generatorul de câmp electric rotitor
3.3.2.2. Blocul de comandă al câmpului electric

În vederea modificării parametrilor de lucru, comanda statorului s-a realizat cu variatorul
de frecvenţă ce permite modificarea frecvenţei, iar viteza de rotaţie se poate regla între
limitele 220 - 5420 rot/min. Sensul de rotaţie poate fi schimbat cu ajutorul unui comutator la
care a fost conectat un întrerupător.
3.3.3. Montaje folosite pentru simularea influenţei vitezei de răcire asupra

structurii
3.3.3.1. Turnarea în forme care asigură viteze diferite de răcire
În vederea studierii evoluţiei structurii unui aliaj lichid solidificat în condiţii diverse (în
lingotiere, în forme din AdF, static în cochilă şi TSP), s-a simulat turnarea aliajului ADC12 în
forme şi cu metode diferite, pentru a se asigura la turnare viteze de răcire diferite. fig. 3.18).
21
Fig.3.18. Turnare aliaj aluminiu ADC12 în diferite forme: a) în lingotiere,

b) în forme din amestec de formare, c) static în cochilă şi d) turnate sub presiune
3.3.3.2. Instalaţia experimentală MS-LP
Pentru a obţine solidificarea aliajelor de aluminiu cu viteză mare de răcire s-a utilizat un
dispozitiv din cadrul laboratorului din departamentul de Stiinţa Materialelor al Universităţii
“Transilvania”, pe care a fost efectuată turnarea prin metoda “Melt-spinning-Low-pressure”
(MS-LP) (fig. 3.19 şi 3.20).
Fig. 3.19. Schema instalaţiei Fig.3.20. Ansamblu experimental MS-LP în timpul funcţionării
experimentale MS-LP pentru a) cuptor electric cu rezistenţe, b) disc rotator, c) tub Argon, d) furtun
producera benzilor metalice [83] alimentare cu Ar, e)portcreuzet din oţel- capac, f) benzi metalice[38]
3.3.4. Aparatură şi metode de lucru pentru studiul structurii
În prezenta lucrare se încearcă stabilirea unei depen-

denţe între metodele aplicate pentru îmbunătăţirea structurii şi
dimensiunile dendritelor (grosimea ramurilor dendritelor (d)
şi diametrul dendritei (D)) vizualizate în structură, observând
interdependenţa acestora în funcţie de parametrii metodei
Fig 3.26. Schemă dendrită –
fizice de îmbunătăţire a structurii (fig 3.26). parametrii urmăriţi
22
3.3.4.4. Determinarea compactităţii aliajelor de Al prin cântărire hidrostatică

Compactitatea pieselor realizate prin turnare este influenţată de existenţa
microretasurilor. Structura grosolană, dendrite columnare şi echiaxiale mari intensifică
procesul de formare a porilor. Tehnica experimentală utilizată pentru calculul compactității
probelor este metoda cântăririi hidrostatice, utilizată şi pentru stabilirea porozităţii [67] şi
constă în determinarea pierderii aparente de greutate a unui solid, cântărit întâi în aer, apoi
scufundat într-un lichid. Cântărirea probelor se face pe o balanţă analitică modificată prin
îndepărtarea unui taler şi înlocuirea lui cu o sârmă subţire de care se atârnă proba solidă [15].
3.3.5. Modele de analiză cantitativă a componenţilor structurali

3.3.5.1.Modele matematice de calcul a componenţilor aliajelor de aluminiu
3.3.5.1.1. Calculul cantitativ al procentului de faze şi constituenţi
Cu ajutorul diagramelor de echilibru termic se poate urmări procesul de formare a

structurii primare pentru orice aliaj din domeniul lichid, până la temperatura de 20 oC,
determinându-se în acelaşi timp: natura fazelor prezente la anumite temperaturi cu regula
orizontalei şi proporţia relativă a fazelor şi constituenţilor din domeniile bifazice la aceeaşi
temperatură, inclusiv din structura finală, aplicându-se regula segmentelor inverse (pârghiei).
3.3.5.1.2. Analiza cantitativă a fazelor cu regula orizontalei
Concentraţia fazelor în echilibru se poate aprecia cu ajutorul regulii orizontalei care este
dată de abscisa punctelor de intersecţie a unei orizontale de temperatură T, cu curbele liquidus
şi solidus. Determinarea compoziţiei în domeniile bifazice se face cu regula orizontalei.
3.3.5.1.3. Calculul proporţiei fazelor efectuat cu regula pârghiei

(segmentelor inverse)
Regula pârghiei (segmentelor inverse): determină proporţiile fazelor în echilibru la o

temperatură dată într-un aliaj dat. Se duce verticala de compoziţie a aliajului şi se formează o
pârghie. Cantitatea procentuală a uneia dintre faze se obţine raportând segmentul opus (în
raport cu compoziţia fazei respective) la suma segmentelor. Segmentele se determină pe
orizontala de temperatură de punctele care reprezintă compoziţia aliajului şi a fazelor.
Proporţia fazelor în echilibru poate fi apreciată prin intermediul diagramelor Tamman,
constucţie grafică trasată sub diagrama de echilibru. Cunoscând diagrama de echilibru fazic se
pot trasa curbele calitative ale oricărui aliaj, prin aplicarea legii fazelor. Transformările fazice
conduc la modificări ale formei curbei de răcire.
23
3.3.5.2. Modele de software de analiză cantitativă a componenţilor

aliajelor de aluminiu; aplicaţia Image-Pro Plus 6.0
3.3.5.2.1. Prelucrări de imagini cu IMAGE-PRO PLUS 6.0

Image-Pro Plus este un program de prelucrare imagini, software-ul include cele mai
recente instrumente de analiză ştiinţifică şi industrială a imaginii: capturează, vizualizează,
îmbunătăţeşte imaginea, măsoară, clasifică, compară [97]. Descrierea de mai jos are rolul de
iniţiere în utilizarea programului IPP.
Despre aplicaţia Image-Pro Plus 6.0

Image-Pro Plus 6.0 este o
aplicaţie Windows- se deschide
utilizând butonul START →
Image-Pro Plus. Fereastra
deschisă a programului de lucru
cuprinde: o bară de meniu
(Menu Bar), o bară de unelte
(Tool Bar), zona de lucru a
aplicaţiei, o bară de stare
Fig. 3.29. Fereastra aplicaţiei Image-Pro Plus 6.0
(fig.3.29).
Îmbunătăţirea clarităţii unei imaginii

 Încărcarea imaginii din baza de date curentă
Se selectează File→Open …
şi se încarcă din baza de date a
documentul de analizat; în
fig.3.29 este expusă microstruc-
tura columnară a unui aliaj de
aluminiu, imagine nu prea clară
surprinsă pe microscop. Fig.3.30.Aplicarea modificărilor pe imagine a parametrilor de contrast
 Parametrii de contrast, reglare şi salvare modificări

Process→Contrast Enhancement… din meniu pentru a afişa fereastra-dialog de reglare
a parametrilor. Au fost modificate mărimile pentru Brightness, Contrast si Gamma şi se
observă cum imaginea se schimbă (fig. 3.30), confirm şi salvez modificarea (Apply) .
24
Selectare zonă de interes dintr-o imagine

Dacă dorim analizarea unei anumite zone dintr-o imagine, selectăm imaginea cu AOI
(Area of Interest = zonă de interes) în jurul secţiunii de analizat din imaginea de bază care
selectează o zonă dreptunghiulară, pe care dorim să o mărim (fig.3.32(a)). Zona se măreşte
selectând Edit→Resize...de unde modificăm procentul de mărire (fig.3.32(b))
Fig.3.32 Selectare zonă de interes şi mărire pentru vizualizare detalii
 Măsurarea şi numărarea obiectelor selectate

În fereastra Count/Size, alegeti opţiunea Measure→Select Measurements…din meniu.
Selectăm cele mai relevante măsurători pentru imaginea analizată (Aria, perimetru, etc.),
Selectez obiectul pe care doresc
să-l măsor Edit→Draw/Merge obiect,
mă poziţionez cu mouse-ul în
formatul dorit, dau click stânga şi
confirm zona cu click dreapta.Pentru
a măsura şi afişa pe desen rezultatul se
foloseşte iconul
Fig.3.37.Măsurare, numărare, centralizare obiecte selectate
Opţiunea View →Measurement centralizează toate măsurătorile într-un tabel şi le poate

sorta crescător sau descrescător ca în figura 3.37.
Salvare date obţinute
În fereastra de dialog Measurement Data, se selectează opţiunea: File→Data
to File pentru a salva datele într-un fişier Excel (.csv). Datele astfel salvate sunt apoi
utilizate în constituirea de grafice, tabele.
25
3.3.5.3. Utilizare calcule matematice vs. măsuri obţinute din prelucrarea

imaginilor cu Image-Pro Plus 6.0
În scopul punerii în evidenţă a importanţei programului Image-Pro Plus 6.0, a stabilirii
proporţiei fazelor şi constituenţilor, în prima etapă am efectuat calcule aplicând regula
pârghiei. Datele se referă la aliajul de aluminiu ATSi7Mg0,3 turnat static şi sub influenţa
câmpului electromagnetic rotitor, pentru care am stabilit proporţia fazelor şi constituenţilor:
3.3.5.3.1. Proporţia fazelor- aplicând regula pârghiei

Se formează: soluţie solidă α (dendrite + eutectic) + Si.
(3.12)
(3.13)
3.3.5.3.2. Proporţia constituenţilor
Se formează: soluţie solidă α (dendrite) + eutectic (s.s.α.+Si).
(3.14)
(3.15)
Pentru proba solidificată fără
câmp electromagnetic, prin
programul de prelucrare imagini -
IPP (figura 3.39) s-au obţinut
următoarele rezultate privind
proporţia constituenţilor:
45.87% eutectic (roşu)
Fig. 3.39. Microstructură AlSi7, turnată static, prelucrare
54.13% dendrite de ssα (verde) Image-Pro Plus
Prin acelaşi program, pe o

probă turnată şi solidificată în
câmp electromagnetic rotitor, pro-
porţia constituenţilor s-a schimbat
(fig. 3.40) după cum urmează:
Fig. 3.40. Microstructură AlSi7, turnată în câmp electromagnetic

27.57% eutectic (roşu)
rotitor, prelucrare Image-Pro Plus 72.43% dendrite de ssα (verde).
26
CAPITOLUL 4. Determinări experimentale privind îmbunătăţirea

structurii prin metode fizice şi metalurgice
4.1. Acţiunea vibraţiilor mecanice asupra condiţiilor de solidificare şi a structurii
4.1.1. Experiment 1: Aliaj ATSi12CuMgNi
Aliajul a fost realizat în condiţii industriale, într-o turnătorie din Braşov, SC
NEFERMETAL SRL Braşov, realizat din deşeuri de aluminiu îmbunătăţite conform
compoziţiei chimice a aliajului de piston cu Si, Ni şi Mn[50]. Aliajul lichid a fost turnat în
diferite forme cu timpi de solidificare diferiţi: în formă din AdF, cochilă metalică, lingotiere
şi picătură. Din aceeaşi şarjă s-au turnat
eşantioane în condiţii statice şi dinamice). În
fig. 4.2 am evidenţiat condiţiile experimentului
cu turnarea aliajului în cochila metalică
(lingura de turnare), în forma din AdF, toate
amplasate pe o platformă vibrantă, o masă de
Fig. 4.2. Masa vibrantă cu formele de turnare
debitat cu pânză banzic, în timpul funcţionării.
După pregătirea corespunzătoare a probelor extrase din fiecare eşantion au fost
analizate pe microscopul metalografic, iar microstructurile rezultate sunt prezentate în fig. 4.3.
Fig. 4.3. Microstructuri aliaj de piston turnate

în AdF, cochilă metalică şi picătură -sus- nevibrat, jos-vibrat, mărire de x100
Se observă structura mult mai fină cu cât viteza de răcire a

probei este mai mare (AdF v mai mică, picătură v mult mai
mare). Au fost prelevate probe din fiecare zonă a probelor
pentru determinarea densităţii materialului şi după cântărirea
hidrostatică au fost reprezentate grafic curbele de densitate
rezultate (fig. 4.4). Deci numai condiţiile de solidificare şi
Fig.4.4 Variaţia densităţii, aliajul
viteza de răcire sunt responsabile de modificările structurale. „Piston”, turnat în diferite forme
27
4.1.2. Experiment 2: Aliaj AlCu4

În vederea supunerii la vibrare în timpul solidificării s-a elaborat aliajul Aliaj AlCu4 din:
prealiaj Al-Cu33 şi aluminiu 99,9 (bare+sârmă), conform reţetei. Temperatura de elaborare
înregistrată a fost de 780oC, sub strat de flux. Aliajul lichid a fost turnat în forme din:
 cărămidă-vibrat pe instalaţie de turnare centrifugală 0 B
 cărămidă-static 1 C
 cărămidă-vibrat pe masă vibrantă(vibrator stomatologic) 2 D oscilaţii
 oţel - OL 3 E.
În formele de turnare au fost
montate termocupluri ceea ce s-a
concretizat în curbele de răcire
prezentate în figura 4.6.
Probele au fost pregătite în
vederea analizării metalografice, în
urma căreia am obţinut microstruc-
Fig. 4.6. Curbele de răcire pentru aliajul AlCu4,
turnat în diferite forme, vibrat şi nevibrat turile prezentate în fig. 4.7.
Fig. 4.7. Microstructuri aliaj AlCu4 după forma şi modul de turnare,

sus- nevibrate şi jos- vibrate, mărire de x250, respectiv x100
4.1.3. Experiment 3: AlSi7Mg0,3

Aliajul AlSi7Mg0,3 (LM25) a fost elaborat din lingouri gata pregătite, turnat la
temperatura de 800oC. Turnarea a fost efectuată în forme de Cochilă din Oţel - OL(1,2),
Cărămidă -Nevibrat - C şi Cărămidă-Vibrat - C-V. Parametrii măsuraţi ai vibrării au fost:
f=50 Hz, a=15m/s2, v=14mm/s, A = 0,07 mm. Curbele de răcire sunt prezentate în figura 4.8
28
înregistrate de termocuplurile amplasate

în forma de turnare. Din analiza
curbelor de răcire se observă că viteza
de răcire este mai mare la forma supusă
vibraţiilor mecanice decât la cea care s-a
solidificat static. Prin evaluarea
microscopică au fost observate
Fig. 4.8. Curbele de răcire ale aliajului AlSi7Mg0,3 structurile din fig. 4.9.
vibrat şi nevibrat
Fig. 4.9. Microstructuri AlSi7Mg0,3 turnat în diferite forme de turnare, mărire X100
Pentru determinarea densităţii

materialului s-a realizat cântărirea
hidrostatică pe un taler. Curbele de
densitate ale aliajului ATSi7Mg0,3
rezultate sunt expuse în fig. 4.10
Fig. 4.10. Curbe densitate aliaj ATSi7Mg0,3 turnat în
diferite forme de turnare, nevibrate şi vibrate
4.1.4. Experiment 4: Solidificare dirijată AlSi7Mg 0,3 şi AlZn10Si7

4.1.4.1. Aliaj AlSi7Mg 0,3 - Solidificare dirijată
Prin aceste experimente am urmărit influenţa vibrării mecanice asupra zonei columnare,
simulată prin solidificarea dirijată în vederea formării cristalelor columnare, la baza probei
cilindrice am amplasat rondele din Cu (Ø30 x 13 mm), figura 4.13. Termocuplurile au fost
29
montate şi în partea de sus şi în cea de jos a

formei de turnare din cărămidă refractară la o
distanţă de 15 mm de exteriorul probei (fig.
4.14 (b). Au fost pregătite două forme
cilindrice, una supusă la vibraţii mecanice, iar
cealaltă nevibrată. Termocuplurile au fost
Fig.4.13. Creuzet din cărămidă cu rondeaua aşezată
pentru realizarea solidificării dirijate acoperite cu argilă în vârf (fig. 4.14 (c).
.
Figura 4.14. Montaj solidificare dirijată
a)-schiţă, b)-creuzet cu termocupluri c)-lipire cu argilă termocupluri
Am efectuat măsurători privind modificarea parametrilor specifici vibrării în funcţie de

frecvenţă şi am constatat că la frecvenţa de rezonanţă parametrii vibrării rezultaţi au avut
Tabel 4.4. Măsurători pentru reglarea parametrilor valorile maxime, deci rezonanţa
vibrării
ansamblului vibrator + formă se asigură la
frecvenţa de 62Hz şi am optat în cadrul
determinărilor pentru solificarea sub
influenţa vibraţiior mecanice să utilizăm
frecvenţa de 62Hz.(tabelul 4.4).
Analiza microstructurală a
fost realizată ţinând cont de
distanţa faţă de răcitor,
respectiv s-a analizat partea
inferioară, mijlocul şi partea
superioară a secţiunii. Modul
de amplasare a termocupluri-
lor şi zonele de observaţie
sunt expuse în figura 4.15.
Fig.4.15. Solidificare dirijată, aliaj AlSi7Mg0,3 a) schemă de principiu aliaj supus solidificării Microstructuri
zone solidificare: b) partea superioară a probei c) – mijlocul probei d) partea inferioară
30
Se observă fineţea microstructurii în partea inferioară a probei, la contactul cu răcitorul.

Cu cât ne depărtăm de zona de dirijare a solidificării, structura devine mai grosieră. După
dezbaterea barelor se observă rugozitatea probei vibrate faţa de cea nevibrată (fig.4.16 şi 4.18)
Fig. 4.16. Bare aliaj AlSi7Mg0,3 Fig. 4.18. Rugozitatea probelor

a) Rugozitate probă nevibrată şi vibrată; de AlZn10Si7
Macrostructură partea superioară b) probă nevibrată, c) probă vibrată
4.1.4.2. Aliaj AlZn10Si7 - solidificare dirijată

La alcătuirea şarjei am folosit lingouri turnate de AlSi7Mg0,3 (930 g) + ZnR1 (100 g).
După turnarea aliajului lichid
în forme de cărămidă refractară
supusă vibrării mecanice, la
analiza macroscopică a suprafeţei
probelor turnate din aliajul de
aluminiu AlZn10Si7 se observă
rugozitatea accentuată a probei
vibrate, figura 4.18.
Analiza microstructurii pe
zone de influenţă a solidificării
dirijate am efectuat-o pe regiunile
care, după atacul cu reactiv, au
prezentat nuanţe diferite ale
Figura 4.19. Solidificare dirijată, aliaj AlZn10Si7, separărilor de elemente
microstructuri pe zone solidificare, mărire x1000 componente, fig 4.19.
Pentru evidenţierea macrostructurii au fost imersate probele în reactiv (figura 4.20). La

prelucrarea probelor, în momentul în care barele de aliaj au fost tăiate în vederea
dimensionării corespunzătoare pentru analiză, pânza de flex s-a rupt de două ori, ceea ce
demonstrează că aliajul AlZn10Si7 este mai dur decât celelalte aliaje de aluminiu analizate la
care, la aceeaşi dimensiuni obţinute din turnare (Ø30-diametru) nu s-a întâmplat acest lucru.
31
Figura 4.20 Macrostructură probe sectionate solidificare statică dirijată

a) aliaj ATZn10Si7, b) AlSi7Mg0,3
De asemenea, probele de AlZn10Si7 au fost mai dificil de şlefuit. Admitem prezenţa unor
separări de compuşi intermetalici pe bază de Fe. În partea superioară a probei vibrate se
observă zone mai închise la culoare, sufluri. La baza eşantionului, unde efectul dirijării soli-
dificării s-a produs în contact cu proba de la baza creuzetului se pot vedea separări mai fine.
4.1.5. Experiment 5: Comparare efect vibraţii mecanice asupra solidificării

aliajelor AlSi7Mg0,3, AlSi12CuMgNi şi AlCu4
4.1.5.1. Turnarea şi monitorizarea aliajelor de aluminiu
AlSi7Mg0,3, AlSi12CuMgNi şi AlCu4
Au fost studiate iniţial trei compoziţii, care acoperă o gamă largă de tipuri de structuri
întâlnite în practica industrială: AlSi7Mg0,3, AlSi12CuMgNi, AlCu4. La fiecare aliaj s-au
turnat, probe nevibrate şi vibrate. În vederea comparării efectului vibrării cu efectul vitezei de
răcire asupra condiţiilor de solidificare s-au turnat probe în forme metalice, codificate cu 00.
În cazul aliajului AlSi7Mg0,3 rezultatele analizei termice simple sunt prezentate prin
diagramele din figurile 4.22-4.27. Din analiza curbelor de răcire, fig.4.22, se observă că în
forma vibrată viteza de răcire este mai mare decât în cazul probei solidificate în forma
nevibrată. În ambele cazuri temperatura lichidus este 613,35 oC, iar temperatura solidus
(eutectică) în cazul probei vibrate este cu 1,25oC mai mică decât la proba nevibrată, fig.4.23.
Fig.4.22. Curbele de răcire înregistrate Fig. 4.23. Temperaturile de transformare
32
Este de remarcat că în cazul probei vibrate palierul eutecticului este mult mai pronunţat.
Analiza detaliată a vitezelor de răcire pentru cele două condiţii de solidificare (fig. 4.26), v ma-
xime în stare lichidă sunt: 4,6oC/s la proba nevibrată şi 6,7oC/s la cea vibrată. La proba vibrată
solidificarea primară şi transformarea eutectică se produc la v mai mari decât la cea nevibrată.
Fig.4.26. Curbele de răcire cu duratele Fig. 4.27. Determinarea coeficientului

de transformare global de transfer de căldură
Vibrarea determină micşorarea atât a duratei de cristalizare în intervalul de solidificare,

cât şi a duratei transformării eutectice, cu 50%, respectiv 31% (fig. 4.27). Modificarea
intervenită în intensitatea schimbului de căldură se poate cuantifica prin determinarea valorii
coeficientului global de schimb de caldură (HTC) pentru care avem în vedere porţiunile
corespunzătoare răcirii în faza lichidă a curbelor de răcire. Prelucrarea matematică a curbelor
experimentale determină ecuaţiile matematice corespunzătoare descrise de o funcţie exponen-
ţială, fig.4.27. În fig.4.28 se prezintă variaţia vitezei de răcire pentru diferite condiţii de lucru.
Fig. 4.28. Curbele de răcire pentru aliajul Fig. 4.29. Viteza de răcire
Al-Cu4 solidificat în diferite condiţii în funcţie de parametrii vibrării
Vibrarea topiturii determină creşterea valorii HTC. În vederea ilustrării schimbărilor

structurale determinate de vibrare sunt prezentate structurile obţinute, fig. 4.31, 4.32 şi 4.33.
La aliajul hipoeutectic AlSi7Mg0,3 vibraţiile topiturii determină, în primul rând, micşorarea
dimensiunilor separărilor de Si şi de compuşi intermetalici, dendritele de s.s.. devin mai
rotunjite şi uniforme, fără schimbarea sensibilă a dimensiunilor lor, 130 μm.
33
Fig. 4.31. Structura aliajului AlSi7Mg0,3, Fig. 4.32. Structura aliajului AlSi12CuMgNi fără şi cu
fără şi cu vibrare, mărire x250 vibrare, mărire x100
La aliajul AlSi12CuMgNi, atât la turnarea în AdF, cât şi în cochilă, se constată că

micşorarea DAS de la 77μm la 40 μm, respectiv de la 30μm la 15μm, iar proporţia
eutecticului a crescut în mod semnificativ, odată cu finisarea separărilor de Si.
Fig. 4.33. Structura aliajului AlCu4 fără şi cu vibrare, mărire x250

La aliajul binar Al-Cu efectul vibrării se manifestă prin micşorarea dimensiunilor ramurilor
secundare ale dendritelor, de la 245m, la 148m, cât şi prin rotunjirea acestora.
Construim diagrama din fig.4.34 acceptând relaţia (4.4) pentru descrierea interdependenţei
între distanţa dintre ramurile dendritice secundare (d) şi viteza de răcire (v). Menţionez că la
această serie de experienţe variaţia vitezei de
răcire este determinată şi de vibrarea
topiturii.
Pentru aliajele din grupele A şi C,
valorile experimentale (v, d) se suprapun, cu
aproximaţie bună, dreptei.
Fig 4.34. Corelaţia între viteza de răcire şi

parametrul dendritic
34
4.1.5.2. Variaţia parametrului dendritic în funcţie de viteza de răcire

Granulația fină a structurii este estimată prin distanța dintre ramurile dendritelor (parame-
tru dendritic (d))[83]. Deoarece figura 4.34, prin intermediul vitezei de răcire, evidenţiază o
legătură clară între parametrul dendritic (d) şi condiţiile de turnare (nevibrat/vibrat) în
continuare prezint analiza detaliată a acestei interdependenţe; menţionez că la aceasta, variaţia
vitezei de răcire este determinată numai de condiţiile de turnare a probelor: nevibrate/vibrate.
Unii cercetători au ajuns la concluzia că între v şi d există o interdependenţă logaritmică
[28], reciprocitatea faţă de d este descrisă de ecuația: (4.4)
unde: d- distanţa dintre ramurile secundare ale dendritelor sau separările de Si primar (m)
v - viteza de răcire (oC/s)
B, n – constante
În vederea reprezentării grafice am ales să utilizez două compoziţii dintre cele mai uzuale,
ATSi7Mg0,3 şi AlCu4, aliaje pentru care s-au realizat curbe de răcire, în condiţii statice şi
prin tratarea topiturii cu vibraţii mecanice. Interdependenţa dintre v şi d este stabilită pentru
unele aliaje, de exemplu aliajul ATSi7Mg0,3 este reprezentat grafic după relaţia [64]:
(4.5)
În situaţia aliajului AlCu4, din condiţiile obţinute la răcire am determinat d şi am
reprezentat diagrama(fig.4.36). Pe baza determinărilor anterioare, pentru aliajul ATSi7Mg0,3,
din condiţiile obţinute la răcire s-a determinat v pe baza căruia am obţinut prin calcul lg(v) şi
lg(d), deci am obţinut valoarea d, date pe care le-am utilizat la reprezentarea diagramei din
figura 4.36. Am reprezentat lg(d) în funcţie de lg(v), după obţinerea curbelor am trecut la pre-
lucrarea lor matematică şi am obţinut şi coeficienţii pentru formarea ecuaţiei aliajului AlCu4.
Din diagrama obţinută observă că la ATSi7Mg0,3 vibrarea modifică foarte puţin granulaţia, în
timp ce la aliajul AlCu4 parametrul
dendritic(d) se micşorează cu 40%, datorită
creşterii vitezei de răcire de la 1,15 la
2,1oC/s, această creştere este determinată de
vibrarea topiturii. Întrucât în literatura de
specialitate nu există relaţia stabilită pentru
aliajul AlCu4, ecuaţia rezultată din calcu-
lele efectuate pe proba de AlCu4 pentru
Fig. 4.36 Variaţia parametrului dendritic în funcţie de

care s-a realizat funcţia polinomială este:
valoarea vitezei de răcire
(4.6)
35
4.1.6. Determinarea coeficientului global de transfer de căldură prin

analiza termică simplă a aliajelor de aluminiu
Deoarece vibraţiile mecanice aplicate topiturii în vederea finisării structurii influenţează
intensitatea schimbului de caldură între topitură şi formă, consider oportună prezentarea
detaliată a metodei de determinare a coeficientului global de tranfer de căldură aplicată în
cadrul lucrării; cunoaşterea cât mai precisă a valorii acestui coeficient prezintă importanţă
deosebită pentru softurile ce modelează procesul de solidificare pentru proiectarea tehnologiei
de turnare în scopul optimizării acestora prin dimensionarea şi amplasarea corespunzătoare
atât a reţelei de turnare, cât şi a maselotelor în vederea eliminării defectelor de turnare [10].
Pentru atingerea acestui scop, numeroase studii au fost realizate în ultimii ani şi au fost
intensificate în cercetările în acest domeniu [21], [22], [31], [78].
4.1.6.1. Determinări experimentale, rezultate

În cadrul determinărilor experimentale au fost turnate probe cilindrice şi tubulare în forme:
din grafit(G), cărămidă refractară(C) şi forme
din silicat de sodiu (S), din aliaje neferoase:
Pb, aliaj de lipit PbSn37, silumin hipoeutectic
AlSi7Mg0,3 şi silumin de compoziţie
eutectică, AlSi12. În toate cazurile s-a lucrat
cu forme închise, iar alimentarea cavităţii
formei cu aliaj lichid s-a realizat prin turnare
directă, prin pâlnia de turnare practicată în
Fig.4.38. Forma de turnare, cu
peretele superior al formei (fig.4.38). temocuplul montat
La măsurarea temperaturii s-au folosit termocupluri de tip K amplasate la jumătatea înălţimii
probei şi în mijlocul secţiunii transversale. Dimensiunile probelor turnate şi caracteristicile
geometrice şi termofizice necesare calculării coeficientului w (4.16) sunt prezentate în tabelul:
Tabelul 4.14 Codificarea probelor şi constantele exponentului
36
Indicele “p” de la proba 4-C-p înseamnă că forma a fost preîncălzită iar indicele “v”
de la proba 6-C-v semnalează că în timpul solidificării forma a fost supusă unor vibraţii
mecanice. În cazul aliajelor densitatea şi căldură specifică s-au calculat cu regula aditivităţii.
În continuare se prezintă descrierea detaliată a etapelor de lucru în cazul probei 1-C.
Fig.4.39. Curba de răcire Fig.4.40. Curba de răcire experimentală şi cea

înregistrată pentru proba 1-C calculată pentru temperaturi peste cea de solidificare
Pe curba de răcire înregistrată şi cea calculată conform ecuaţiei (3.3), se suprapune perfect
curba experimentală (ecuaţia (4.7)), fig. 4.40: t=247,6+182.exp(-0,0093.τ), (4.7)
Deoarece în ecuaţia (4.7) obţinută, valorile coeficienţilor “t0 „ şi „(tk –t0)” diferă de cele
impuse de condiţiile iniţiale ale experimentului şi care au stat la baza deducerii relaţiei (4.8),
se trece la înlocuirea acestora, rezultând ecuaţia: t=30+397,86.exp(-0,0093.τ), (4.8)
care nu se mai suprapune cu curba experimentală, fig. 4.41. Suprapunerea curbei
corespunzătoare ecuaţiei (4.8) cu curba experimentală se realizează prin înlocuirea
exponentului “w” cu unul corectat ‘’ wcorectat’’, în aşa fel încât să asigure aproximarea cât mai
buna a curbei de răcire experimentală aferentă răcirii aliajului în faza lichidă. Prin încercări,
din ecuaţia (4.8), rezultă ecuaţia (4.9), t=30+397,86.exp(-0,0033.τ) (4.9)
Ecuaţia (4.9), prin coeficienţii

“t0 „ şi „(tk –t0)” respectă condiţiile
iniţiale şi în acelaşi timp prin alegerea
adecvată a lui wcorectat se suprapune, cu
aproximaţie bună, cu curba de răcire
experimentală pentru temperaturi mai
mari decât cea lichidus, în cazul de
faţă, decât temperatura de solidificare,
Fig.4.41. Curba de răcire înregistrată si curbele
corespunzătoare ecuaţiilor (4.7), (4.8), (4.9) pentru fig. 4.41.
proba 1-C
37
În continuare, pe baza valorii coeficientului “wcorectat” din ecuaţia (1.c) se calculează

coeficientul global de transfer de căldură, rezultând, k= 0,00065 cal/s.grad.cm2. Valorile
corespunzatoare coeficienţilor din ecuaţia (4.8), “wcorectat” şi al coeficientul global de transfer
de căldură sunt trecute în tabelul 4.15. Pentru proba 2-G rezultatele calculelor sunt prezentate
în tabelul 4.15.
Tabelul 4.15. Valorile coeficienţiilor din ecuaţia (1.a), “wcorectat” şi al coeficientul
global de transfer de căldură
Aliajului de lipit PbSn37 s-a turnat în forme din cărămidă refractară nepreîncălzit şi
preîncălzit la 100oC. În fig. 4.42 apar curbele de răcire înregistrate (a), iar în (b).porţiunile din
curbele de răcire corespunzatoare răcirii în stare lichidă, cele ale ecuaţiilor de regresie deduse.
Fig. 4.42. Curbele de răcire înregistrate pentru probele 3-C si 4-C-p (a) şi
porţiunile corespunzătoare fazei lichide (b)
Parametrii vibrării mecanice a formei pentru proba 6-C-v sunt f=50Hz, A=0,07mm,
v=14mm/s şi a=15m/s2[6], iar curbele de răcire pentru probele 5-C şi 6-C-v reies din fig.4.43.
Fig.4.43. Curbele de răcire înregistrate pentru probele 5-C şi 5-C-v (a) şi

porţiunile corespunzătoare fazei lichide (b)
38
S-au turnat trei probe în forme din silicat de sodiu (7S, 8S, 9S): piesa tip bară Ø60x150,
piesa cilindrică cu raportul H/Ø mare, cu Ø100/40x150x30mm, piesa cilindrică cu raportul
H/Ø mic, cu Ø160/100x100 x30 mm. Raportul între volumul probelor metalice turnate şi
volumul formei în vederea obţinerii unei imagini mai clare asupra schimbului termic între
aliajul lichid şi formă este: la proba S-7 este 0,125, la S-8 este 0,266, iar la S-9 este 0,371.
Tabelul 4.16 Compoziţia chimică a aliajului AlSi12
Element Al Si Fe Cu Mn Mg Cr Zn Pb Sn Ni V Ti
Conţinut [%] 87,3 9,7 0,8 0,8 0,14 0,3 0,03 0,74 0,07 0,06 0,02 0,01 0,03
Având în vedere compoziţia complexă a siluminiului (tabelul 4.16), s-a calculat

temperatura eutectică, cu relaţia lui Mondolfo (4.5):
tEcalc= tE0 – (12,5/[Si]) {(4,43[Mg]+1,43[Fe]+ +1,93[Cu]+1,7[Zn]+3[Mn]+4[Ni])}≈ 570 ºC (4.10)
unde: tE0- temperatura eutectică din diagrama de echilibru termic Al-Si, 577 ºC
tEcalc- temperatura eutectică pentru aliajul complex aliat
[Mg]-concentraţia elementului de aliere (impurităţii metalice).
În fig. 4.44 (a) se prezintă schiţa formei de turnare şi modul de amplasare a
termocuplurilor, una pe jumătatea grosimii de perete, a doua la 10 mm de la suprafaţa piesei şi
a treia chiar la suprafaţa interfazică topitură-formă. În figura 4.44(b) se prezintă forma gata
pregatită de turnare, iar în figura 4.44(c) montajul folosit la înregistrarea curbelor de răcire.
Pentru calcularea valo-
rii coeficientului global
de transfer de căldură
s-au folosit curbele
înregistrate de termo-
cuplurile amplasate în
mijlocul secţiunii, fig.
Fig. 4.44. Formele de turnare şi montajul folosit 4.45(a).
Fig. 4.45.Curbele de răcire înregistrate pentru probele 7-S, 8-S si 9-S(a) şi porţiunile
corespunzătoare fazei lichide(b)
39
 La toate cele trei curbe de răcire se observă fenomenul de subrăcire atât la cristalizarea
primară, cât şi la transformarea eutectică. Temperaturile eutectice indicate de curbele de
răcire sunt cu 0,6-2 grade mai mari decât valoarea calculată cu relaţia lui Mondolfo.
 Prin prelucrarea curbelor corespunzătoare răcirii aliajului în stare lichidă, fig. 4.45(b), au
rezultat ecuaţiile de regresie de forma (4.7). Prin încercări, pentru coeficientul wcorectat, au
rezultat valorile 0,0009; 0,002 respectiv 0,0012 s-1.
 Pentru valoarea coeficientului global de transfer de căldură obţinem valori mult mai mici
decât cele semnalate în [78]: 0,00088 (S7), 0,00196 (S8), 0,00108 [cal/s.grad.cm2] (S9).
 La toate probele turnate criteriul Biot este mult mai mic ca unu (variază în intervalul
0,005-0,006) ceea ce înseamnă că în timpul răcirii aliajului lichid, căldură transportată din
interiorul topiturii la suprafaţa interfazică topitura-formă este mult mai mare decât cea
care poate fi preluată de materialul formei, ceea ce a determinat o solidificare în volum.
4.2. Efectul câmpului electromagnetic rotitor asupra structurii

În vederea studierii modificării structurii aliajelor neferoase de turnare solidificate în
câmp electric rotitor au fost efectuate mai multe teste pe aliaje din sistemele Zn-Al şi Al-Si, la
diferite frecvenţe şi intensităţi ale câmpului electric. Prezintă importanţă, de asemenea, şi
aflarea în ce interval de temperatură se poate acţiona asupra structurii.
4.2.1. Etalonarea aparaturii cu aliajul Wood
Montajul realizat pentru îndeplinirea acestui scop a fost testat în prealabil utilizării
aliajelor neferoase propuse, utilizând aliajul uşor fuzibil, Wood (Bi=50%; Pb=25%;
Sn=12,5% şi Cd=12,5%) a cărui temperatură de topire este de 71 oC. Sub acţiunea câmpului
electric rotitor, topitura din forma de turnare este supusă unor forţe centrifugale ceea ce
determină ridicarea topiturii pe pereţii formei. De aceea în partea superioară a formei de
turnare am aplicat o bucşă dintr-un material refractar, care limitează fenomenul de ridicare a
topiturii pe pereţii formei de turnare în timpul acţiunii câmpului electric rotitor. S-a constatat
faptul că rotirea coloanei de metal lichid din forma de turnare intervine numai de la o anumită
valoare a frecvenţei câmpului electic rotitor. Astfel că la determinările experimentale agitarea
maximă a topiturii, la o anumită frecvenţă a câmpului electric rotior, s-a asigurat prin cuplarea
- decuplarea curentului la intervale de 2-3 secunde sau/şi inversarea sensului de rotaţie cu
ajutorul unui întrerupător bipoziţional.
În cadrul determinarilor experimentale s-au folosit aliajul ATSi7Mg0,3 şi ZnAl4Cu1T,
încărcătura a fost formată din bucăţi de aliaje cu compoziţiile gata pregătite.
40
4.2.2. Experiment 1: Aliaj ATSi7Mg0,3

Aliajul de aluminiu a fost supraîncălzit la temperatura de 750oC. După topire, aliajul
lichid a fost introdus în forma de turnare fixată în centrul dispozitivului de generare a
câmpului electric rotitor din figura 4.47. Materialul a fost iniţial supus vitezei de 3000 rot/min
(frecvenţa industrială) pentru ca treptat să se
majoreze până la viteza maximă (5420
rot/min). Temperatura în timpul solidificării a
fost măsurată la 611oC, valoare ce se
încadrează în zona bifazică şi sunt condiţii
corespunzătoare ca acţiunea câmpul electric
Fig 4.47. Modul de aşezare al formei în generatorul de
câmp electric rotitor şi amplasarea termocuplurilor rotitor să se exercite asupra structurii probei.
Variaţia vitezei de rotaţie a coloanei de metal lichid în funcţie de timp, la diferite frecvenţe
ale câmpului electric rotitor este prezentată în fig. 4.49(a), iar modul de lucru pentru
înregistrarea variaţiei formei suprafeţei libere a topiturii supusă acţiunii RMF, în fig. 4.49(b).
Fig.4.49. Variaţia vitezei de rotaţie a coloanei de metal lichid în funcţie de timp (a)
şi modul de înregistrare (b)
La aliajul AlSi7Mg0,3, cu interval de solidificare, se observă globulizarea dendritelor de

s.s. odată cu micşorarea dimensiunilor acestora. Si eutectic nu suferă modificări
semnificative de formă şi dimensionale. În mijlocul probei cilindrice se observă atât finisarea
dendritelor de soluţie solidă α, cât şi creşterea proporţiei eutecticului, fig. 4.50 [38].
Fig. 4.50. Structura aliajului AlSi7Mg0,3 solidificat în câmp electromagnetic rotitor:

a) static; b)câmp electromagnetic-partea de sus şi c) la mijloc
41
4.2.3. Experiment 2: Aliaj ZnAl4Cu1

Aliajul ZnAl4Cu1 a fost turnat static şi sub influenţa câmpului electric rotitor. Variaţia
vitezei de rotaţie (diagrama din fig.4.51) şi structurile obţinute sunt prezentate în fig. 4.53 [53]
În cazul acestui aliajul de compoziţie uşor
hipoeutectică, modificările structurale sunt
semnificative şi se manifestă atât prin dispariţia
dendritelor columnare şi globulizarea acestora, cât
şi prin apariţia eutectoidului fin în structura
aliajului, într-o proporţie mult mai mare decât cea
Fig. 4.51. Variaţia vitezei de rotaţie a
coloanei de metal lichid în funcţie de timp indicată de legea segmentelor inverse (18 %).
Fig. 4.53. Structura aliajului ZnAl4Cu1solidificat normal şi în câmp electric rotitor a) static;
b)câmp electromagnetic-partea de sus şi c) la mijloc
Schimbările structurale pot fi atribuite acţiunii câmpului electric asupra topiturii în curs de
solidificare, prin influenţarea câmpului de repartiţie a concentraţiei elementelor de aliere [53].
4.2.4. Experiment 3: Aliaj AlSi7Mg0,3 - solidificare dirijată
Aliajul AlSi7Mg0,3 a fost retopit şi turnat

pentru studiul solidificării dirijate a materialului
lichid. La baza creuzetului am montat rondele
din bronz de dimensiunea Ř25 x 15. Proba
turnată static prezintă structură columnară,
evidenţiată prin atacul probei cu soluţie de
KOH, utilizat pentru analiza microscopică în
care este conturată “d” (grosimea ramurilor
dendritelor) fig. 4.55. Macrostructura a fost
pusă apoi în evidenţă cu reactivul CuCl2,
diluţie 10% în apă
Fig. 4.54. Aliaj AlSi7Mg0,3 solidificat în câmp electric rotitor a) Macrostructură probă,
b)Microstructură partea superioară 1-mărire x 100, 2-mărire x250, 3-eutectic; c) Microstructură
mijloc1-mărire x100, 2-x200, d) Microstructură partea de jos 1- structură uniformă, 2- Si primar
42
Prin corodarea selectivă a

suprafeţei probei supusă atacului
cu reactivul menţionat se
conturează compuşii prezenţi,
scoţând în evidenţă “D”- diametrul
dendritelor rezultate după
solidificare. Limitele dendritelor
sunt puse în evidenţă de zonele
care strălucesc. La proba supusă
influenţei câmpului magnetic se
observă structura globulară, pe
când la turnarea statică, în forma
dirijată este evidenţiată structura
columnară
Fig.4.55. Aliaj Asi7Mg0,3 turnat static a) Macrostructură probă,b)schiţă analiză c) amplasare răcitor şi
termocuplu; Microstructuri: d) partea superioară, e) zonă columnară, f) partea inferioară
Fig. 4.58. Eşantion ATSi7Mg0,3, câmp electric rotitor-solidificare dirijată

a) atac KOH, b) atac CuCl2,c) atac reactiv Keller
Probele de aliaje de aluminiu solidificate dirijat prezintă în zona inferioară, unde

contactul cu răcitorul a fost mai intens, separări mai mici, deci efectul este mai intens, fig 4.58
4.3.Influenţa vitezei de răcire asupra structurii. Determinări experimentale,

rezultate
4.3.1. Experiment 1: Aliaj ADC12 turnat în condiţii industriale
Aliajului ADC12 a fost elaborat din deşeuri în condiţii industriale, într-un cuptor
basculant cu creuzet de grafit, încălzit cu gaz metan şi solidificat prin turnarea în diferite
condiţii/forme ce asigură viteze de răcire într-un interval larg de valori: turnate sub formă de
lingou (L), în amestec de formare (AdF); în cochilă (c) şi turnate sub presiune (TSP), fig. 4.61
[52]. Topitura nu a fost supusă niciunei operaţii de îmbunătăţire a structurii.
43
Fig. 4.61. Aliaj ADC12 a) în stare lichidă în cuptor; b)turnat în lingou; c) în amestec de formare;
d), e) turnare în cochilă –cochila şi piesa realizată din această cochilă; f) piesă turnată sub presiune. [52]
Pe baza observaţiilor efectuate pe o aceeaşi şarjă am putut evidenţia diferenţe structurale

semnificative care apar la turnarea prin diferite metode (figura 4.62). Structura piesei turnată
în AdF confirmă compoziţia eutectică a aliajului formată din eutectic, cu separări aciculare
lungi de Si eutectic şi se constată prezenţa Fe sub forma unor separari aciculare de Al3Fe.
Fig. 4.62.Microstructuri piese ADC12 a) Lingou b) Amestec de formare, c) Cochilă, d) TSP
La lingoul turnat, datorită vitezei mai mari de răcire, se observă deplasarea structurii în
zona hipoeutectică, prin apariţia unor dendrite de s.s., separările aciculare de Si eutectic au
lungimi mai mici decât în cazul turnării aliajului în AdF, iar datorită vitezei mai mari de răcire
Fe apare sub forma unor separari poligonale în care este prezent sub formă de AlFeMn.
(nuanţă mai deschisă decât separările primare de Si).
În cazul aliajului turnat TSP, structura prezintă, clar, morfologia unei structuri
hipoeutectice: separările de Si eutectic şi cele pe bază de compuşi intermetalici au formă
globulară (lungime/lăţime tinde către 1) şi sunt repartizate uniform la limitele dendritelor de
soluţie solidă alfa, iar pe lângă finisarea fazelor, asigură omogenitate structurală maximă.
Creşterea vitezei de răcire de la tehnologia de turnare în cochilă la TSP determină atât
creşterea proporţiei dendritelor de ss, cât şi finisarea acestora [35]. Deci în această situaţie se
observă că viteza de răcire influenţează în măsură mai mare îmbunătăţirea structurii.
44
4.3.2. Experiment 2: Aliaj ATSi5Cu1: Îmbunătăţirea structurii prin aplicarea

simultană a procedeelor metalurgice şi fizice de îmbunătăţire a structurii
În această serie de probe am urmărit efectul cumulativ al diferitelor metode de
îmbunătăţire a structurii unui aliajului hipoeutectic ATSi5Cu1. Îmbunătăţirea structurii
include tratamente aplicate topiturii în scopul finisării Si din eutectic, tratamente în vederea
finisării granulaţiei (D) şi a structurii interne a dendritelor şi tratamente în vederea diminuării
influenţei negative a compuşilor cu bază Fe, deci presupune utilizarea substanţelor
modificatoare şi acţiunea tipurilor de transformare, conform schemei prezentate în fig.4.65.
Fig. 4.64. Reprezentare pentru îmbunătăţirea structurii aliajului ATSi5Cu1
Prin turnarea probelor în forme diferite ce au asigurat modificarea vitezei de răcire în

limite largi, s-a urmărit compararea metodelor metalurgice de îmbunăţăţire a structurii cu cele
fizice, prin creşterea vitezei de
răcire. Rezultatele determinărilor
experimentale sunt prezentate în
diagramele din fig. 4.68, 4.69.
Rezultate obţinute
I. Modificarea cu Na:
nu acţionează asupra dimensiu-
Fig. 4.67. Granulaţia s.s.. din aliajul ATSi5Cu1 în nilor cristalelor de s.s. proeutec-
funcţie de tehnologia de elaborare-turnare tectică; finisarea granulaţiei este
determinată de creşterea vitezei de
răcire.
II. Aplicarea concomitentă a Na
şi a elementelor greu fuzibile a
condus la micşorarea dimensi-
unilor liniare medii ale separărilor
Fig. 4.68. Gradul de modificare a Si eutectic din aliajul
ATSi5Cu1în funcţie de tehnologia de elaborare de Si din eutectice, finisarea
(modificare+afânare) turnare (viteza de răcire) granulaţiei s.s.. proeutectice.
45
III. Utilizarea de elemente greu fuzibile
Se obţine finisarea granulaţiei prin micşorarea dimensiunii cristalelor de s.s.. proeutectică

şi micşorarea dimensiunilor liniare ale separărilor de Si din eutectic datorată acţiunii indirecte
a elementelor greu fuzibile care prin finisarea granulaţiei s.s. micşorează grosimea spaţiilor
interdendritice ocupate de lichidul eutectic ceea ce determină micşorarea dimensiunilor
plăcuţelor de Si fără să acţioneze asupra mecanismelor lor de germinare sau creştere. Odată cu
creşterea vitezei de răcire, efectul de finisare a granulaţiei sub influenţa elementelor greu
fuzibile se micşorează devenind practic “0” la turnarea în cochilă.
*La turnarea în cochilă tratamentul pentru finisarea structurii (modificare sau
afânare) este nejustificat.
4.3.3. Experiment 3: Aliaj AlMg - EN AC 5083

În cadrul acestei serii de determinări s-a studiat structura aliajului EN AC 5083 în
funcţie de condiţiile de răcire. Elaborarea aliajului s-a realizat din materiale gata pregătite la
temperatura de 730oC. Turnarea aliajului s-a făcut în forme confecţionate din diferite
materiale în vederea modificării vitezei de răcire în care am amplasat câte un termocuplu
pentru înregistrarea variaţiei temperaturii în funcţie de timp, figura 4.71(a), (b), (c).
În paralel s-a turnat şi o probă
solidificată dirijat, figura 4.71 (d).
În vederea lărgirii domeniului de
observare a influenţei vitezei de
răcire asupra structurii s-au turnat
benzi prin metoda melt-spinning-
low pressure (MS-LP). Pe baza
determinărilor anterioare [38] s-a
admis că viteza de răcire în acest
caz a fost de 5•105 oC/s.
a. forma din cărămidă refractară;

b. montaj- vedere generală;
c. probă picatură, cu suport din Cu şi
forma din cărămidă refractară;
d. proba pană-piramidă turnată în
cochilă din Cu;
e. formă solidificare dirijată, cu suport
din Cu şi forma din AdF;
f. instalaţia MS-LP şi banda obţinută;
T-poziţia termocuplului
Fig 4.70. Forme folosite la turnarea epruvetelor solidificate cu diferite viteze de răcire:
46
Fig. 4.71 Curbele de răcire înregistrate Fig.4.72. Vitezele de răcire determinate prin
derivarea curbelor de răcire
Curbele de răcire înregistrate apar în figura 4.72. Pentru determinarea vitezei de răcire s-a
trecut la derivarea acestor curbe. În fig. 4.73 sunt prezentate curbele de variaţie pentru vitezele
de răcire înregistrate în cazul probelor “Pană” şi “Dirijat-jos”. Structurile semnificative
obţinute la probele solidificate cu diferite viteze de răcire sunt prezentate în figura 4.74.
Fig. 4.73. Microstructura probelor solidificate cu diferite viteze de răcire:

a) proba pană-sus; b) proba pană-jos (vârf) si c) banda turnată prin metoda MS-LP
Se observă că în vârful probei pană structura este formată din dendrite de dimensiuni foarte
diferite: dendritele grosolane (35-50 m) şi fine (3-5m). Această structură se explică prin
începerea procesului de cristalizare în lingura de turnare, cu viteză de răcire mică şi
finalizarea procesului de solidificare în forma de Cu, la viteză mai mare. Prin măsurători
directe şi prin analiza cantitativă a structurilor înregistrate, figura 4.75, cu programul IPP 6.0,
s-au obţinut valorile maxime, minime şi medii pentru parametrul dendritic (d), tabelul 4.19.
Tabelul 4.18. Date pentru determinarea interdependenţei lg(d) = lg(v) + n
47
Construind diagrama lg(d) în funcţie de

lg(v), fig. 4.75, şi prin prelucrarea matematică a
datelor experimentale rezultată ecuaţia:
lg(d) =-0,28•lg(v) + 2,02, (4.15)
În paralel, în figura precedentă s-a reprezentat
această interdependenţă şi pentru aliajul
Fig.4.75. Reprezentare pentru determinarea AlSi7Mg0,3: lg (d) = - 0,4•lg(v) + 2,37 [44].

interdependentei : lg(d) =n• lg(v) + m
4.4. Concluzii parţiale

Studiul se bazează pe metode fizice de îmbunătăţire a structurii deoarece metodele
metalurgice utilizate în prezent prezintă dezavantajul că la reciclarea materialelor elementele
folosite la finisarea structurii unor categorii de aliaje, apar ca impurităţi pentru alte categorii
de aliaje indicate de fi obţinute prin prelucrarea deşeurilor. Pentru a obţine proprietăţi optime
dintr-un aliaj trebuie ca spaţiul dintre dendrite să fie redus şi să fie distribuit omogen în masa
materialului, iar răspunzătoare de aceasta este rata de solidificare care determină fineţea
microstructurii, mărimea şi distribuţia fazelor intermetalice şi profilurile de segregare al
aluminiului în faza α.
În prezenta lucrare se încearcă stabilirea unei dependenţe între metodele aplicate
pentru îmbunătăţirea structurii şi dimensiunile dendritelor vizualizate în structură. Astfel, vom
evidenţia valorile rezultate urmărind grosimea ramurilor dendritelor (d) şi a diametrului
dendritei (D) (figura 4.78).
 Datorită vibrării se influenţează D şi L;

 Câmp electromagnetic rotitor d şi L
 Microstructura ne permite să vizualizăm
d şi L,
 Macrostructura scoate în evidenţă D şi L.
Figura 4.76. Ilustrare dendrită aliaj AlMg şi evidenţiere parametrii de măsurat

urmăriţi prin metodele fizice de îmbunătăţire a structurii
48
CAPITOLUL 5. Concluzii finale; contribuții proprii şi perspective

viitoare de cercetare. Lucrări publicate
5.1. Concluzii finale

Metodele fizice de îmbunătăţire a structurii experimentate au demonstrat posibilitatea
îmbunătăţirii structurii aliajelor cu bază de aluminiu, dar au pus în evidenţă şi limitele acestor
tehnologii, ceea ce explică atât neaplicarea acestor metode în producţie, cât şi amplificarea
cercetărilor în această direcţie. Principalele neajunsuri ale metodelor fizice sunt legate de
reglarea dificilă a parametrilor de rezonanţă la care obţinem efecte mari de finisare a structurii
(în cazul vibrării), la solidificarea sub influenţa câmpului electromagnetic rotitor, intensitatea
acestuia variază pe secţiunea probei ducând la o structură neomogenă, iar prin creşterea
vitezei de răcire se constată o serie de probleme la produsele masive.
5.1.1. Concluzii rezultate la aplicare de vibraţii mecanice topiturilor în curs de

solidificare
 Am stabilit prin măsurătorilor că rezonanţa ansamblului vibrator + formă se asigură la
frecvenţa de 62 Hz, frecvenţă pe care am utilizat-o în cadrul experimentelor.
 La solidificarea dirijată observăm fineţea microstructurii în partea inferioară, la contactul
probei cu răcitorul; cu cât ne depărtăm de zona de contact, structura devine mai grosieră.
 La proba statică observăm cristalizare columnară, iar la cea vibrată formă echiaxială.
 Vibrarea topiturii determină creşterea rugozităţii suprafeţei probelor.
 La forma vibrată viteza de răcire este mai mare decât la cea solidificată static.
 Vibraţiile nu acţionează întotdeauna în mod pozitiv asupra compactităţii aliajului, ceea ce
presupune degazarea avansată a topiturii înainte de turnare.
5.1.1.1. Concluzii privind valorile coeficientul global de transfer de căldură

 Turnarea în forme de grafit determină creşterea coeficientului global de transfer de
căldură de aproximativ 4 ori faţă de turnarea în forme din cărămidă refractară.
 Preîncălzirea formei determină micşorarea coeficientului HTC de aproximativ 2,4 ori.
 Vibrarea formei de turnare determină creşterea HTC de aproximativ 2,5 ori, datorat
pătrunderii aliajului lichid în denivelările suprafeţei formei ceea ce determină un contact
mai bun între topitură şi materialul formei, dar conduce la creşterea rugozităţii suprafeţei.
 Valorile obţinute pentru HTC (2,34-25,41)∙10-4 [cal/s.grad.cm2] pentru diferite condiţii de
turnare demonstrează că acest parametru nu poate fi considerat ca o constantă a
materialului formei de turnare.
49
5.1.2. Concluzii în cazul acţiunii câmpului electromagnetic rotitor

asupra topiturilor în curs de solidificare
 Determinările asupra aliajului Wood evidenţiază că rotirea coloanei de metal lichid din
forma de turnare intervine doar la o anumită valoare a frecvenţei câmpului electic rotitor.
 La aliajul AlSi7Mg0,3 se constată globulizarea dendritelor de soluţie solidă alfa şi
micşorarea dimensiunilor acestora, dar şi creşterea proporţiei eutecticului.
 La proba turnată static, la transformarea eutectică apare fenomenul de subrăcire care nu
este prezent şi la proba turnată în câmp electric rotitor.
 Acţiunea RMF asupra structurii se observă şi la solidificarea cu gradient termic minim.
5.1.3. Concluzii la îmbunătăţirea structurii printr-o viteză mare de răcire

 Prin turnarea prin diferite metode a aceluiaşi aliaj de aluminiu eutectic viteza de răcire
este răspunzătoare de deplasarea morfologiei structurii în domeniul hipoeutectic.
 Prin tehnologiile de turnare ce asigură viteze mari de răcire se poate realiza modificarea
formei Si eutectic fără modificarea metalurgică a structurii.
 Influenţa negativă a Fe se poate diminua prin compactarea formei separărilor cu conţinut
de Fe aplicând viteze mărite de răcire în timpul solidificării sau prin aliere cu Mn.
 Turnarea sub presiune pe lângă finisarea fazelor, asigură omogenitate structurală maximă,
determină atât creşterea proporţiei dendritelor de s.s., cât şi finisarea acestora.
 Prin metoda MS-LP granulaţia se micşorează de la 217 m la 3,5 m (98 %).
5.2. Contribuții proprii

În vederea studierii solidificării aliajelor neferoase de turnătorie în câmp vibrator s-a
conceput un stand experimental care să permită solidificarea sub influenţa vibraţiilor
mecanice, montaj utilizat la experimentele realizate.
Am prezentat un dispozitiv de concepţie proprie pentru studierea solidificării aliajelor în
câmp electromagnetic rotitor, montaj pe care am realizat testele prezentate.
Am descris metodologia de calcul pentru determinarea coeficientului global de transfer
de caldură.
Am detaliat modul de lucru pentru programul Image-Pro Plus 6.0 de analiză cantitativă
a structurilor metalografice.
Am demonstrat că şi în prezent la nivelul turnătoriilor de aluminiu, cele mai bune
rezultate în îmbunătăţirea structurii se obţin prin alegerea adecvată a tehnologiei
(formei) de turnare - în vederea asigurării unor viteze de răcire cât mai mari.
50
Susţinem utilizarea la referinţele legate de schimbarea structurii siluminurilor :

 AFÂNARE - finisare dendritelor de soluţie solidă la aliajele hipoeutectice şi
hipereutectice.
 MODIFICARE-forma şi dimensiunea Si eutectic acicular numai la aliajele eutectice
Am determinat variaţia parametrului dendritic în funcţie de viteza de răcire pentru aliajul
de aluminiu marca AlCu4, din calculele efectuate pe probe analizate am realizat funcţia
polinomială şi am obţinut ecuaţia de calcul: .
În cazul aliajului ATSi5Cu1 am reprezentat schematic îmbunătăţirea structurii aliajului
prin utilizarea substanţelor modificatoare şi acţiunea tipurilor de transformare.
5.3. Perspective de cercetare

În urma determinărilor efectuate şi în conformitate cu rezultatele obţinute se pot
întrevedea posibile direcţii de cercetare:
Turnarea de probe de dimensiuni mari asupra cărora să se manifeste influenţa metodelor

dinamice de solidificare a topiturii cu scopul de a obţine informaţii noi.
Stabilirea vitezei de răcire de la care se manifestă fenomenul de cristalizare al Si globular
Urmărirea dacă sub influenţa vibrării, adică a intensificării schimbului de căldură dintre
formă şi material se asigură şi modificarea formei siliciului eutectic.
Cercetări experimentale pentru aliaje hipereutectice de Al-Si cu minim 18% Si.
5.4. Lucrări publicate în domeniul tezei de doctorat

Studiul bibliografic s-a concretizat în dobândirea unor cunoştinţe ce au făcut posibilă
realizarea proiectului de cercetare „Îmbunătăţirea structurii aliajelor de aluminiu prin metode
metalurgice şi fizice”. Derularea şi rezulatele experimentelor întreprinse pe parcursul
perioadei alocate finalizării scopului propus în prezenta teză în conformitate cu programul de
cercetare ştiinţifică au fost finalizate prin întocmirea celor trei rapoarte de cercetare ştiinţifică:
 „Procedee metalurgice şi fizice de îmbunătăţire a structurii aliajelor de Al de turnători”,
 „Tehnici de analiza aplicate la studierea structurii produselor turnate”,
 „Procesarea şi calificarea aliajelor Al-Si de turnătorie cu structuri îmbunătăţite-rezultate
experimentale”.
De asemenea, rezultatele obținute în urma cercetărilor efectuate se regăsesc în articolele
științifice publicate sau în curs de publicare în reviste de specialitate, precum și prezentarea
lor în cadrul conferințelor internaționale după cum urmează:
51
Lucrări publicat în reviste de specialitate:
 Popescu (Drăgoiu) M, Recuperarea fără topire a dozelor de aluminiu (Recovery of

Aluminum Cans without Melting), Revista bilingvă româno-engleză Creativitate şi
Inventică, vol. 6. , ISSN 2067-3086, Art 13, 2014;
 Popescu (Drăgoiu) M, Structura unui aliaj de aluminiu-siliciu eutectic din deşeuri turnate
în condiţii diferite (Structure of an Eutectic Aluminum -Silicon Alloy from Waste Cast in
Various Conditions), Revista bilingvă româno-engleză Creativitate şi Inventică, vol. 6. ,
ISSN 2067-3086, Art 14, 2014;
 Popescu (Drăgoiu) M, Fejér E., Varga B., The Analysis of Eutectical Al-Si Alloys
Properties Used for Piston Cast in the Internal Combustion, The Scientific Bulletin of
VALAHIA University – MATERIALS and MECHANICS – Nr. 9 (year 12); ISSN 1844-
1076, revista indexata BDI (ICI)2014, 43-48;
 Popescu (Drăgoiu) M, Varga B, Structures of Aluminum Base Alloys Solidified by
Vibrations, Advanced Materials Research Vol. 1128- 88-97 (2015), ISSN: 1662-8985;
revista indexata BDI
 Popescu (Drăgoiu) M, VARGA B, Structure of Eutectic Silumins Processed from Waste,
The Scientific Bulletin of VALAHIA University – MATERIALS and MECHANICS – Nr.
10 (year 13); ISSN 1844-1076, revista indexata BDI (ICI) Târgovişte, 2015;
 Popescu (Drăgoiu) M, Varga B, Microstructure of Aluminum Alloys Solidified by
Rotating Electric Field, The Scientific Bulletin of VALAHIA University – MATERIALS
and MECHANICS – Nr. 10 (year 13); ISSN 1844-1076, revista indexata BDI (ICI)
Târgovişte, 2015;
 Popescu M., Bedo Tibor, Varga Bela, Determination of Overall Heat Transfer Coefficient
by Simple Thermal Analyze, The Scientific Bulletin of VALAHIA University –
MATERIALS and MECHANICS – Nr. 11 (year 14); ISSN 1844-1076, revista indexata
BDI (ICI) Târgovişte, 2016;
Lucrări acceptate spre publicare în reviste de specialitate:

 Popescu M., Varga Bela, The Influence of Cooling Rate on Structure of ENAC 5083
Aluminum Alloy, The Scientific Bulletin of VALAHIA University – MATERIALS and
MECHANICS – Nr. 11 (year 14); ISSN 1844-1076, revista indexata BDI (ICI)
Târgovişte, 2016.
52
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
[2] Abugh A., Kuncy I.K., Microstructure And Mechanical Properties Of Vibrated Castings
And Weldments, Journal of Engineering Studies and Research –Volume 19 (2013) No. 1
[4] Andronovici L., Cercetări privind solidificarea topiturilor metalice în regim dinamic,
Universitatea „Politehnica“ – Bucureşti, Buletinul AGIR nr. 1/2014 (ianuarie-martie)
[6] Appendini P., Crillevone G., Mus C., Spriano S.: Dynamic solidification of sand-cast
aluminium alloys, Metallurgical Science and Technology vol. 20, nr. 1 2002, p. 27-32
[8] Barbosa J., Puga H, Oliveira J., Ribeiro S., Physical modification of intermetallic phases
in Al-Si-Cu alloys, Elsevier, Materials Chemistry and Physics, 148 (2014), 1163-1170
[9] Barbu G.,Solidificarea aliajelor sub influenţa vibraţiilor, Editura VASILIANA ’98, 2003
[10] Bedo T., Dăian M., Varga B., Stoicănescu M., Crișan A, Ciobanu I., A Simulation and
Experiment Concerning the Solidification of an Al-Zn Alloy Casting,RECENT,2016(17)
[12] Boldor (Demian)C., Blanco D., Ruiz E, Rusu T., Influenţa tratamentelor termice asupra
proprietăţii pieselor din aliajul AlSi9Cu3 obţinute prin procesele HPDC şi SSR,
Ingineria Mediului şi Antreprenoriatul Dezvoltării Durabile – Vol. 2, Nr. 3 (2013)
[13] Bruno Fragoso, Henrique Santos Effect of a rotating magnetic field at the microstructure
of an A354, J mater res technol. 2013;2(2):100–109
[15] Carcea,I., Roman C.- Aliaje neferoase de turnătorie, Editura Performantica, Iaşi, 2009
[21] Fardi Ilkhchy A., Varahraam N., Davami P., Evaluation of Pressure Effect on Heat
Transfer Coefficient at The Metal- Mold Interface For Casting of A356 Al Alloy, Iranian
Journal of Materials Science & Engineering Vol. 9, Number 1, March 2012
[22] Felczak, G. De Mey and B. Więcek, Determination of the heat transfer coefficient
distribution, Quantitative InfraRed Thermography, 2016, pp 236-241
[27] Gnapowski S., Tsunekawa Y., Okumiya M., Lenik K.: Change of Aluminum Alloys
Structure by Sono-Solidification Archives of Foundry Engineering, Volume 13, 4/2013
[28] Granger, D.A., Ingot Casting in the Aluminium Industry. In: Treatise on Materials
Science and Technology, Ed. A.K. Vasudevan, R.D. Doherty (1989), p. 109.
[30] Ienciu M., Panait N., Moldovan P., Buzau M., Elaborarea şi turnarea aliajelor
neferoase speciale, Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1985, pp 129
[31] Jabbari M., Fardi Ilkhchy A., Davami P.: Effect of pressure on heat transfer coefficient
od A356 aluminium alloy, Journal of Materials Science and Engineering with Advanced
Technology, Volume 4, Number 1, 2011, Pages 1-20
53
[35] Karpe B., Kosec B., Bizjak M. Analyses of the melt cooling rate in the melt-spinning
process, Journal of Achievement in Materials and Manufacturing Engineering, 2012(51)
[36] Kocatepe K., Burdett C. F., Effect of low frequency vibration on macro and micro
structures of LM6 alloys JOURNAL OF MATERIALS SCIENCE 35 (2000)
[38] Lichioiu I., Teză de doctorat: Rolul structurilor de echilibru în îmbunătăţirea
proprietăţilor aliajelor cu bază de aluminiu, Universitatea Transilvania, Braşov, 2012
[42] Omura N., Murakami Y., Li M., Tamura T., Miwa K., Furukawa H., Harada M, Yokoi
M, Effects of Mechanical Vibration on Macrostructure and Mechanical Properties of
AC4C Aluminum Alloy Castings , Materials Transactions, Vol. 50, No. 11 (2009)
[44] Onyia C. W., Okorie B.A., Neife S. I., Obayi C. S „Structural Modification of Sand Cast
Eutectic Al-Si Alloys with Sulfur/Sodium and Its Effect on Mechanical Properties”
World Journal of Engineering and Technology, 2013,
[45] Otarawanna S. , Casting of aluminium alloys, Fundamentals of Aluminium Metallurgy:
Production, Processing and Applications, Edited -Roger Lumley in Oxford, U.K., 2012.
[48] Popescu (Drăgoiu) M.,Recuperarea fără topire a dozelor de aluminiu (Recovery of
Aluminum Cans without Melting), Revista bilingvă romano-engleză Creativitate şi
Inventică, 2014, ISSN 2067-3086 vol. 6., Art.013 pag 1-8
[50] Popescu (Drăgoiu) M, Fejér E., Varga B., The Analysis of Eutectical Al-Si Alloys
Properties Used for Piston Cast in the Internal Combustion „The Scientific Bulletin of
Valahia UNIVERSITY - MATERIALS and MECHANICS”, nr. 9, 2014, pp 43-48
[51] Popescu (Drăgoiu) M, Varga B , Structures of Aluminum Base Alloys Solidified by
Vibrations- Advanced Material Research, vol 1128, 2015, pp 88-97;
[52] Popescu (Drăgoiu) M, Varga B, Structura silumurilor eutectice procesate din deşeuri”
the Scientific Bulletin of VALAHIA University – MATERIALS and MECHANICS –
Nr. 10 (year 13); Târgovişte, 2015, 87-90
[53] Popescu (Drăgoiu) M, Varga B, Microstructura aliajelor de aluminiu solidificate în
câmp electric rotitor, The Scientific Bulletin of VALAHIA University – MATERIALS
and MECHANICS – Nr. 10 (year 13); Târgovişte, 2015, pp 44-48
[55] Puga H., Ultrasonic Treatment Of Aluminium Alloys, Guimarães Portugal, Semana de
Engenharia 2010
[56] Puga H. , Costa S. , Barbosa J. , Ribeiro C. S., Use of Acoustic Energy in the Processing
of Molten Aluminium Alloys, 2013, Traans Tech Publications, volumes 730-732
[60] Rónaföldi Arnold: Forgó mágneses mezős magneto-hidrodinamikai keverővel ellátott
kristályosító berendezés kifejlesztése és vizsgálata, teza de doctorat, Miskolc, 2008
54
[62] Salehi M., Dehghani K., Structure and properties of nanostructured aluminum A413.1
produced by melt spinning compared with ingot microstructure, Elsevier, Journal of
Allos and Componds, Volume 457, 2008, pp 357-361
[63] Shankar S., Riddle Y. W., Makhlouf M. M., “Eutectic Solidification of Aluminum-Silicon
Alloys,” Metallurgical and Materials Transactions A, Vol. 35, No. 9, 2004,
[64] Shivkumar S., Wang L., Apelian D.: Molten Metal Processing of Advanced Cast
Aluminium Alloys, JOM-Jurnal of the Minerals, Metals and Materials Society, 1991 (43)
[67] Solomon M., Îmbunătățirea proprietăților pieselor acoperite cu straturi subțiri prin
compactare izostatică ulterioară, Teză de doctorat, Braşov, 2011
[68] Stan (Vaida) I., Teză de doctorat: Cercetări privind posibilităţi de îmbunătăţire a
proprietăţilor materialelor metalice privind dirijarea solidificării, Universitatea
Politehnică Bucureşti, 2012
[70] Suareza M.A., Figueroab I., Cruza A., Hernandeza A., Chavez J.F., Study of the Al-Si-X
System by Different Cooling Rates and Heat Treatment, Materials Research.2012; 15(5)
[71] Suciu V, Suciu M.V, Studiul materialelor .Editura Fair parteners, Bucureşti, 2008
[73] Şaban R., Vasile T., Bunea D., Studiul şi ingineria materialelor .Editura Didactică şi
Pedagogică, R.A.-Bucureşti, 1995, pp. ;281.
[74] Şontea S., Vlădoi M, Zaharia N, Metale şi aliaje neferoase de turnătorie. Editura Scrisul
românesc, Craiova, 1981, pp. 160-181
[76] Ştefănescu, D.M., – Ştiinţa şi ingineria solidificării pieselor turnate, Ed. AGIR
Bucureşti, 2007
[78] Ulkarni S.N. K., Adhakrishna D.K. R: Effect of casting/mould interfacial heat transfer
during solidification of aluminium alloys cast in CO2-sand mould, Materials Science-
Poland, 29(2), 2011, pp. 135-14
[79] Varga B., Bazele elaborãrii aliajelor neferoase, Universitatea Transilvania din Braşov,
2005, Lucrarea2
[81] Varga B., Finisarea structurii siluminurilor prin aplicarea unor viteze mari de răcire
Metalurgia, Vol. 58, nr.3, 2006, ISSN 0461-9579, 2009, Pp 12-16
[84] Varga B., Musteață F., Ciobanu I., Bedo T., Munteanu I.S., Crișan A.: Study on
Shrinkage Development Inside an Al-Si Alloy Casting by Computer Solidification
Simulation, , RECENT Vol. 17, no. 1(47), March, 2016, pp. 55-68
[86] Vivès Ch. , Elaboration of semisolid alloys by means of new electromagnetic rheocasting
processes, Metallurgical and Materials Transactions B, Vol 23, pp 189-206 (1992)
[97] ***http://www.mediacy.com/imageproplus
55
Anexa 1
Scurt rezumat al tezei de doctorat
Lucrarea urmăreşte analiza metodelor fizice de îmbunătăţire a structurii aliajelor cu baza de
aluminiu, în comparaţie cu metodee metalurgice consacrate. Sunt experimentate trei metode fizice de
îmbunătăţire a structurii: vibrare mecanică, prin solidificare în câmp electromagnetic rotitor şi
aplicarea unor viteze mari de răcire. S-au realizat montaje speciale pentru studierea influenţei vibrării
şi câmpului electric rotitor asupra structurii probelor turnate cu posibilitatea reglării frecvenţei în
domeniul 2 – 95 Hz. Efectele metodelor fizice de îmbunătăţire a structurii s-au apreciat prin
înregistrarea curbelor de răcire şi prin analize structurale calitative şi cantitative. Analizele structurale
cantitative au fost realizate cu programul Image –Pro Plus 6.0. În cazul vibrării probelor, prin
înregistrarea curbelor de răcire s-a apreciat influenţa vibrării, atât asupra valorii coeficientului global
de transfer de căldură, cât şi asupra vitezei de răcire. Această analiză a permis aprecierea gradului de
finisare a structurii prin intermediul relaţiei . Prin aplicarea câmpului

magnetic rotitor în timpul solidificării s-au înregistrat modificări calitative şi cantitative privind forma
şi dimensiunile fazelor şi proporţia constituenţilor. Modificarea vitezei de răcire în limite largi s-a
realizat prin turnarea aliajului în forme din cărămidă refractară, cochilă metalică şi prin metoda melt-
spinning. În final se face o comparaţie între efectele metodelor metalurgice şi fizice de îmbunătăţire a
structurii aliajelor de aluminiu de turnătorie.
Brief summary of the PhD thesis

The work aims to improve physical methods for structure analysis of aluminum-based alloys, in
comparison with established metallurgical methods. Three physical methods for structure improving
are experienced: mechanical vibration, electromagnetic rotating field solidification and the application
of high cooling speed. The special assembly have been made to study the influence of the vibration
and of the electric rotating field on castings samples structure and with the possibility of adjusting the
frequency into 2-95 Hz. The effects of improving structure physical methods were considered by
recording cooling curves and by qualitative and quantitative structural analyzes. Quantitative structural
analysis were performed with Image -Pro Plus 6.0 software. Through recording cooling curves of
vibrated samples it was appreciated the influence of vibration on both the overall heat transfer
coefficient value and the rate of cooling. This analysis allowed assessing the structure finishing grade
through reference . By applying the rotating magnetic field during

solidification there have been qualitative and quantitative changes on shape and dimensions of phases
and in the constituents proportion. The modification over a wide range of cooling rate has been
achieved by casting alloy in refractory brick form, metalic mould and by melt-spinning technology.
Finally, it is performed a comparison between the effects on aluminum foundry alloys of metallurgical
and physical structure improving methods.
56
Anexa 2
Curriculum vitae
Personal information Mirela POPESCU (DRĂGOIU)
No 11, Cosmos Street , Brasov, Romania
+40 742 599 063

mireladragoiu1@yahoo.com
Naţionalitate: română/Data naşterii: 10.07.1972 / Sex: feminin
Educaţie şi formare
Perioadă 2013- 2016
Numele instituției Universitatea Transilvania Brașov, România
de învățământ Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor
Poziția ocupată Doctorand/ Titlul tezei: Îmbunătăţirea structurii aliajelor de

aluminiu prin metode metalurgice şi fizice
Perioadă 1996 - 2000

Numele instituției Academia de Studii Economice-Bucureşti, Universitatea
de învățământ George Bariţiu, Braşov,
Facultatea de Ştiinţe Economice,
Poziția ocupată Economist licenţiat
Alte calificări
Certificat absolvire  Spectrometry/Metal Seminar 2011- Bucureşti
 Curs de psihopedagogie educationala 2011- Bucureşti
 Curs de inspector resurse umane -1998 – Braşov
 Curs de legislaţie protecţia muncii 1995 – Bucureşti
 Curs de analist programator 1994 - Braşov
 Curs contabilitate -1993 Braşov
Activitate științifică
Lucrări publicate 1 lucrare BDI,
5 lucrări B+,
4 participări la conferințe internaționale
57
Appendix 2
Curriculum vitae
Personal information Mirela POPESCU (DRĂGOIU)
No 11, Cosmos Street , Brasov, Romania
+40 742 599 063

mireladragoiu1@yahoo.com
Nationality: romanian/Data of birth: 10.07.1972 / Sex: female
Education and training

Date (from – to) 2013- 2016
Name and type of Transilvania University, Brașov, Romania
organisation providing Science and Engineering Materials Faculty
education and training
Position PhD Student/ Thesis title: Improving of aluminum alloys
structure by metallurgical and physical
methods
Date (from – to)

Name and type of 1996 - 2000
organisation providing Academy of Economic Studies -Bucharest, George Bariţiu
education and training University, Braşov, Romania
Economic Science Faculty,
Position
Economist
Qualification
Graduation certificate
 Spectrometry/Metal Seminar 2011- Bucharest
 Psycho- pedagogy Educational 2011- Bucharest
 Human Resources Inspector -1998 – Braşov
 Health and Safety Legislation 1995 – Bucharest
 Analyst Programmer 1994 - Braşov
 Bookkeeping -1993 Braşov
Scientific activity
Published papers 1 scientific paper in BDI,
5 scientific paper B+,
4 participation to International Conferences
58

Rezumat TEZA Popescu Mirela PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rezumat TEZA Popescu Mirela PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Investeşte în oameni!

Universitatea Transilvania din Brasov

Centrul de cercetare – C08: Tehnologii şi Materiale Avansate Metalice,

Drd. Mirela POPESCU (căsătorită DRĂGOIU)

Îmbunătăţirea structurii aliajelor de aluminiu prin metode

Improving of aluminum alloys structure by

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

D-lui (d-nei) ................................................................................................

PREȘEDINTE - prof. univ. dr. ing. Teodor MACHEDON PISU

Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să le

Totodată vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de

CAPITOLUL 2. Obiectivele tezei 48 11

CAPITOLUL 3. Metode de cercetare 57 15

3.2. Topirea şi monitorizarea temperaturii 62 18

CAPITOLUL 4. Determinări experimentale privind îmbunătăţirea 92 27

4.1.4. Experiment 4: Solidificare dirijată - AlSi7Mg0,3 şi AlZn10Si7 101 29

CAPITOLUL 5. Concluzii finale. Contribuții proprii. Perspective 150 49

CAPITOLUL 1. Îmbunătăţirea structurii aliajelor cu bază de

1.1. Importanţa îmbunătăţirii structurii

1.2. Germinarea şi cristalizarea aliajelor

1.2.3. Categorii de aliaje de aluminiu după tehnologia de obţinere

1.2.3.1. Aliaje de aluminiu de turnătorie

1.2.3.1.1.Aliajele aluminiu-siliciu (Siluminuri)

1.3. Intervenţia în procesul de solidificare pentru îmbunătăţirea structurii

Fig.1.12. Schemă privind îmbunătăţirea structurii siluminurilor

Susţinem utilizarea la referinţele legate de schimbarea structurii siluminurilor a termenului:

1.3.1. Îmbunătăţirea structurii prin metode metalurgice

Fig. 1.14. Reprezentare pentru tipul transformărilor structurale şi grupa adaosului ,

1.3.1.2. Îmbunăţăţirea structurii la siluminuri

1.3.1.2.1. Modificarea cu Sodiu:

1.3.2. Îmbunătăţirea structurii prin metode fizice (dinamice)

1.3.2.1. Tratarea cu vibraţii mecanice a topiturilor metalice în curs de solidificare

Fragmentele dendritice desprinse devin noi germeni de cristalizare. Numărul germenilor

1.3.2.2 Tratarea în câmp electromagnetic rotitor a topiturilor metalice în curs de

1.3.2.2.1.Instalaţii actuale pentru tratarea topiturii metalice în câmp

Pentru clarificarea mecanismelor care stau la baza

1.3.2.2.3.Influenţa câmpului electromagnetic rotitor asupra proprietăţilor

1.3.2.3. Îmbunătăţirea structurii prin creşterea vitezei de răcire

1.3.2.3.2. Proprietăţile produselor solidificate cu viteză mare de răcire

CAPITOLUL 2. Obiectivele tezei

proprietăţilor lor mecanice;

2.1. PLANIFICAREA EXPERIMENTELOR

Finisarea structurii Agitarea electromagnetică a Realizare unei

Analize chimice- spectrale

Analize chimice şi Analize termice

Figura 2.1. Reprezentarea schematică a strategiei de lucru

Figura 2.2. Planificarea experienţelor pe aliaje şi

CAPITOLUL 3. Metode de cercetare

Pe baza datelor din literatura de specialitate, (prezentate în capitolul 1) prezintă interes

3.1. Aliaje studiate– compoziţia chimică

3.1.1. Analiza spectrală pentru determinarea compoziţiei chimice

Tabel 3.1. Compoziţia chimică în % de greutate pentru aliajele studiate

*b ENAC 47100-AlSi12Cu1(Fe) min 10,50 1,50

3.2. Topirea şi monitorizarea temperaturii

3.2.1. Măsurarea temperaturii

Temperatura aliajului lichid din cuptorul de turnare a fost

Fig 3.8. Interfaţă EBI-2T-1202-

3.3.Prezentarea aparatelor realizate în scopul studierii modificării fizice a

3.3.1. Aparatură pentru tratarea cu vibraţii mecanice a topiturilor

3.3.1.1. Ansamblu experimental –Vibrator cu masă vibrantă

3.3.1.2. Vibrometru portabil

Fig.3.14. Forma şi dimensiunile formelor folosite la turnare a)Creuzete din material

Fig. 3.15. Solidificare dirijată a) Schiţă formă de turnare,