ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE MANAGEMENT

PROIECT MODELARE ECONOMICA

Coeficient = 306

student: RADOI MARIAN-ALIN

grupa 140, seria D
facultatea de MANAGEMENT, anul II

-2013-
 Situatia tehnico-economica si de productie a societatii comerciale
"PROMOD S.A."

Societatea Comercială PROMOD S.A. operează pe piaţă unui bun de consum de folosintă
curentă şi realizează, de 2 ani, două tipuri de produse A şi B cu următoarele caracteristici:
- volumul vânzărilor variază întâmplător de la o lună la alta, cu toate că aceste produse au
câştigat poziţii importante pe piaţă;
- pregătirea producţiei pentru cele două produse A, şi B în lunile următoare (octombrie,
noiembrie, decembrie), necesită cunoaşterea în avans de către S.C. PROMOD S.A. a cererii
viitoare pentru cele două produse ale sale;

Produsul A1 este în concurenţă cu alte trei produse similare C1, C2, C3 realizate de firme
concurente, astfel că variaţia cererii pentru produsul A este cauzată de evoluţia ponderii pe piaţă
a produselor concurenţiale C1, C2, C3.
Produsul B nu are concurenta semnificativa pe piata, dar cererea pentru acest produs
variaza in functie de conjunctura economica: rata inflatiei, cresterea preturilor unor produse
de consum curent, etc. Pentru acest produs, S.C. PROMOD S.A. are contracte ferme numai in
lunile noiembrie 1000 u.f. si decembrie 3200 u.f.;
În evidenţa contabilă şi statistică a S.C. PROMOD S.A. există informaţii privind costurile
unitare de producţie (Tabelul 1), şi despre vânzările din produsul B(Tabelul 2).

TABELUL 1

Produsul Costul unitar de Profitul unitar

producţie
A 20 u.m./u.f. 5 u.m./u.f.
B 10 u.m./u.f. 3 u.m./u.f.

TABELUL 2

Nr.crt. Luna Vânzări din produsul B (unităţi

fizice)
1 Octombrie (anul
precedent) 1706
2 Noiembrie (anul
precedent) 1806
3 Decembrie (anul
precedent) 1506
4 Ianuarie (anul curent) 1606
5 Februarie (anul curent) 1406
6 Martie (anul curent) 1656
7 Aprilie (anul curent) 1756
8 Mai (anul curent) 1456
9 Iunie (anul curent) 1506
10 Iulie (anul curent) 1406
11 August (anul curent) 1616
12 Septembrie (anul curent) 1556
MODULUL 1

Estimarea cererii produsului A în condiţii de concurenţă

La începutul lunii septembrie a.c., S.C. PROMOD S.A. a organizat o anchetă asupra unui
eşantion reprezentativ de 1306 consumatori, cu scopul de a determina numărul utilizatorilor
produsului A1 cât şi al utilizatorilor produselor concurente C1, C2, C3.
S-au înregistrat următoarele rezultate:
307 cumpărători s-au declarat utilizatori ai produsului A;
220 cumpărători s-au declarat utilizatori ai produsului C1;
230 cumpărători s-au declarat utilizatori ai produsului C2;
150 cumpărători s-au declarat utilizatori ai produsului C3.
În luna septembrie a.c., S.C. PROMOD S.A. a lansat o campanie de publicitate pentru
produsul A. La începutul lunii octombrie s-a efectuat o nouă anchetă asupra aceluiaşi eşantion
reprezentativ de cumpărători şi s-au obţinut următoarele rezultate:
- dintre utilizatorii produsului A (la începutul lunii septembrie a.c.):
80% au rămas fideli produsului A1;
10% s-au orientat către produsul C1;
5% s-au orientat către produsul C2;
5% s-au orientat către produsul C3;
- dintre utilizatorii produsului C1 (la începutul lunii septembrie a.c.):
60% au rămas fideli produsului C1;
20% s-au orientat către produsul A1;
10% s-au orientat către produsul C2;
10% s-au orientat către produsul C3;
- dintre utilizatorii produsului C2 (la începutul lunii septembrie a.c.):
50% au rămas fideli produsului C2;
25% s-au orientat către produsul A1;
10% s-au orientat către produsul C1;
15% s-au orientat către produsul C3;
- dintre utilizatorii produsului C3 (la începutul lunii septembrie a.c.):
40% au rămas fideli produsului C3;
30% s-au orientat către produsul A1;
20% s-au orientat către produsul C1;
10% s-au orientat către produsul C2.

Se fac următoarele ipoteze:

Alegerea unuia dintre produsele A, C1, C2, C3 în luna următoare depinde numai de
alegerea din luna curentă;
Se consideră că matricea reorientărilor rămâne neschimbată pentru fiecare din
următoarele 3 luni;
Fiecare consumator cumpără un singur tip de produs, iar cantităţile cumpărate rămân
neschimbate în următoarele trei luni.

Pe baza datelor furnizate de anchetele efectuate rezulta:

0.8 0.1 0.05 0.05

P= 0.2 0.6 0.1 0.1 p=matricea reorientarilor;
0.25 0.1 0.5 0.15
0.3 0.2 0.1 0.4
So = 0.54 0.17 0.18 0.11

So = vectorul cotelor de participare pe piata ale produselor A1, C1, C2, C3 in luna t.

Analiza economica a rezultatelor

1. Reprezentarea grafica si analiza evolutiei ponderilor pe piata a celor 4 produse

concurentiale:

Din analiza curbelor ciclului de viata pentru produsele concurente, putem afirma urmatoarele:
- Produsul A1 se afla in perioada de dezvoltare, cota lui de piata crescand pe parcursul
celor 3 luni.
- Produsul C1 a inregistrat o crestere a cotei de piata, produsul aflandu-se in stadiul de
crestere si dezvoltare.
- Produsul C2 se afla si el in stadiul de declin inregistrand o scadere a cotei de piata pe
parcursul celor 3 luni.
- Produsul C3 cunoaste o dezvoltare a cotei de piata el aflandu-se in perioada de
crestere.
2. Din analiza curbei evolutiei ponderilor pe piata observam ca produsul A este intr-o
perioada de declin, acesta pierzand din cota de piata. S-a incercat stabilizarea lui prin diferite
metode.

3. Ponderea limita pe piata la care poate ajunge produsul A daca matricea de tranzitie ramane
neschimbata un numar mare de perioade este 54.34 %.

4. Evolutia fidelitatii fata de A si a reorientarilor de la A la celelalte produse in raport cu luna

septembrie este reprezentata grafic in figura urmatoare:

0.6

0.5

0.4
A1
0.3 C1
C2
C3
0.2

0.1

0
Septembrie Octombrie Noembrie
In starea de echilibru, un client poate reveni la produsul A1 la fiecare 1.84 luni.

5. Plecand de la estimarile obtinute rezulta urmatorul volum al vanzarilor produsului A1:

- octombrie: 0.544 * 6000 = 3264 u.f.;

- noiembrie: 0.5452 * 6000 = 3271 u.f.;
- decembrie: 0.5451 * 6000 = 3271 u.f.

6. Evolutia profitului asociat produsului A1:

*evolutia profitului asociat produsului A1 este urmatoarea:

- octombrie: 2.7200 * 3264 = 8878.08 u.m.;

- noiembrie: 2.7258 * 3271 = 8916.09 u.m.;
- decembrie: 2.7254 * 3271 = 8914.78 u.m.

7. Din graficul de mai sus s-a observat scaderea cotei de piata a produsului A1. Deoarece
campania de publicitate nu a dat rezultatele asteptate, propunem reducerea cheltuielilor cu
publicitatea.
MODULUL 2

Estimarea pentru vanzarile produsului B.

Societatea Comerciala PROMOD SA are contractate ferme pentru produsul B, numai in

lunile noiembrie si decembrie a.c. Pentru estimare volumului vanzarilor produsului B in luna
octombrie a.c., conducerea firmei a hotarat sa utilizeze datele din lunile anterioare (Tabelul 2),
care, in reprezentarea grafica sunt redate in figura urmatoare:

Pentru realizarea graficului este nevoie de valoarea previzionata a vanzarilor pentru luna
octombrie in cele 3 cazuri: α = 0,2 , α = 0,9 si α optim.

Din tabelul prezentat, unde α =0.2 estimarea pentru luna octombrie este de 1563.736.
Pentru α=0.9 estimarea pentru luna a 12a este 1559.998
1. Reprezentarea grafica a datelor reale, a mediei vanzarilor si a estimatiilor vanzarilor pentru
constantele de nivelare α=0,2 α=0,9 si α optim in raport cu eroarea medie patratica se
prezinta in figura urmatoare:

Valorile reale sunt reprezentate de linia neagra.

Cu albastru avem media vanzarilor pentru α=2, cu rosu pentru α=9. Cu roz sunt reprezentate
valorile pentru α=optim. Valoarea medie a vanzarilor este de 1581.833.

2. Analiza comparativă a rezultatelor pentru cele trei valori ale constantei de nivelare

- Pentru α=0.2 valoarea estimata a vanzarilor pentru luna octombrie este 1563.736. Eroarea
medie patratica este 21628.46
- Pentru α=0.9 valoarea estimata a vanzarilor pentru luna decembrie este 1559.998. Eroarea
medie patratica este 31052.96
- Pentru α=optim valoarea estimate a vanzarilor este 1556. Eroarea medie patratica este
1552.031

Valoarea previzionata a lunii octombrie (1563.736) este sub media de 1581.833 a celor 12
luni ceea ce inseamna ca volumul vanzarilor a scazut.

3. Volumul vânzărilor recomandat să fie luat în considerare pentru producţia din luna octombrie
anul curent. Justificarea recomandării.

Volumul vanzarilor recomandat care trebuie sa fie luat in considerare pentru productia din
luna octombrie este de 1552.031, deoarece acesta are eroarea patratica cea mai mica.
4. Recomandări generale pentru alegerea constantei de nivelare 

Cand constanta de nivelare α se apropie de valoarea 1, atunci vom tine cont de volumul
vanzarilor reale. Daca constanta de nivelare α se indreapta spre 0, volumul vanzarilor va
scadea.

MODULUL 3

Decizia managerială în condiţii de incertitudine şi risc

Conducerea SC PROMOD realizeaza in principal doua produse A si B. Pentru produsele A

si B, volumul vanzarilor variaza intamplator de la o luna la alta, iar conducerea societatii este
interesata in planificarea programului de productie pe ultimul trimestru a.c. astfel ca oferta sa
se apropie cat mai mult de cererea manifestata pe piata.

Ajustarea nivelului productiilor pentru produsele A si B este estimata in functie de

volumul previzionat al vanzarilor corelat cu vanzarile reale din produsele concurente existente
pe piata (produsele C1, C2 si C3 pentru produsul A si produsele substitut pentru produsul B a
carui cerere fluctueaza in functie de conjunctura economica). Sunt evidentiate urmatoarele
situatii obiective de evolutie a vanzarilor:

- cota de participare pe piata (calculata prin modelul Markov) * 6000 uf in luna octombrie =
0.544 * 6000 = 3264 u.f.
- 1,10 * cota de piata (din modelul Markov) * 6000 uf in luna noiembrie = 1,10 * 0.5452 *
6000 = 1,10 * 3271.2 = 3598.32 u.f.
- 1,15 * cota de piata (din modelul Markov) *6000 uf in luna decembrie = 1,15 * 0.5451 *
6000 = 1,15 * 3270.6 = 3761.19 u.f.

Rezulta ca in cazul starii naturii SN1, cererea pentru produsul A se situeaza la nivelul: 3264 uf
+ 3598.32 uf + 3761.19 u.f. = 10623.51 u.f.
- cererea pentru produsul B sa fie in luna octombrie la nivelul de 1560 u.f. prognozat prin
modelul Brown pentru α = 0,9, apoi in luna noiembrie la nivelul de 1400 u.f. si in decembrie
3500 uf.
Rezulta ca in cazul starii naturii SN1, cererea pentru produsul B se situeaza la nivelul: 1560 +
1400 + 3500 = 6460 u.f.

Starea naturii SN2: conditii medii de concurenta pe piata produselor A si B

- cererea pentru produsul A se estimeaza astfel:

- cota de piata (calculata prin modelul Markov) * 6000 uf in luna octombrie = 0.544 * 6000 =
3264 u.f.
- cota de piata (calculata prin modelul Markov) * 6000 uf in luna noiembrie = 0.5452 * 6000
= 3271.2 u.f.
- cota de piata (calculata prin modelul Markov) * 6000 uf in luna decembrie = 0.5451 * 6000
= 3270.6 u.f.
Rezulta ca in cazul starii naturii SN2, cererea pentru produsul A se situeaza la nivelul: 3264 +
3271.2 + 3270.6 = 9805.8 u.f.
- cererea pentru produsul B sa fie in luna octombrie la nivelul de 1563.74 u.f. prognozat prin
modelul Brown pentru α = 0,2, apoi in luna noiembrie la nivelul de 1200 u.f. si in decembrie
la 3200 u.f.
Rezulta ca in cazul starii naturii SN2, cererea pentru produsul B se situeaza la nivelul:
1563.74 + 1200 + 3200 = 5963.74 u.f.
Starea naturii SN3: situatie nefavorabila pentru SC PROMOD (concurenta agresiva a
celorlalte produse)
- cererea din produsul A se situeaza la nivelul:
- cererea pentru produsul A se estimeaza astfel:
- cota de piata (calculata prin modelul Markov) * 6000 uf in luna octombrie = 0.544 * 6000 =
3264 u.f.
- 0,95 * cota de piata (calculata prin modelul Markov) * 6000 uf in luna noiembrie = 0,95
* 0.5452 * 6000 = 0,95 * 3271.2 = 3107.64 u.f.
- 0,90 * cota de piata (calculata prin modelul Markov) * 6000 uf in luna decembrie = 0,90
* 0.5451 * 6000 = 0,90 * 3270.6 = 2943.54 u.f.

Rezulta ca in cazul starii naturii SN3, cererea pentru produsul A se situeaza la nivelul: 3264 +
3107.64 + 2943.54 = 9315.18 u.f.
- cererea pentru produsul B sa fie in luna octombrie la nivelul de 1552.03 u.f. prognozat prin
modelul Brown pentru α optim, apoi in luna noiembrie la nivelul de 1000 u.f. si in decembrie
la 3200 uf.
Rezulta ca in cazul starii naturii SN3, cererea pentru produsul B se situeaza la nivelul:
1552.03 + 1000 + 3200 = 5752.03 u.f.
Sunt luate in cosiderare urmatoarele variante decizionale referitoare la oferta de productie
pentru urmatoarele trei luni:
V1 - oferta pentru produsul A sa fie egala cu cererea totala estimata pe baza cotelor de piata
din octombrie, noiembrie si decembrie a.c. obtinute cu modelul Markov = 0.544*6000 +
0.5452*6000 + 0.5451*6000 = 3264 + 3271.2 + 3270.6 = 9805.8 u.f, iar oferta pentru
produsul B sa fie egala cu (cererea pentru luna octombrie estimata cu modelul lui Brown
pentru α=0,2 + cererea de 1000 uf pentru luna noiembrie + cererea de 3200 uf pentru luna
decembrie) = 1563.745 + 1000 + 3200 = 5763.74 u.f.

V2 - oferta pentru produsul A sa fie cu 5% mai mare fata de cererea totala estimata pe baza
cotelor de piata din octombrie, noiembrie si decembrie a.c. obtinute cu modelul Markov =
1,05 * 9805.8 = 10296.09 u.f. iar oferta pentru produsul B sa fie cu 5% mai mica decat
(cererea pentru luna octombrie estimata cu modelul lui Brown pentru α = 0,2 + cererea de
1000 u.f. pentru luna noiembrie + cererea de 3200 uf pentru luna decembrie) = 0,95 * 5763.74
= 5475.55 u.f.

V3 - oferta pentru produsul A sa fie cu 5% mai mica fata de cererea totala estimata pe baza
cotelor de piata din octombrie, noiembrie si decembrie a.c. obtinute cu modelul Markov =
0,95 * 9805.8 = 9315.51 u.f, iar oferta pentru produsul B sa fie cu 5% mai mare decat (cererea
pentru luna octombrie estimata cu modelul lui Brown pentru α = 0,2 + cererea de 1000 u.f.
pentru luna noiembrie + cererea de 3200 uf pentru luna decembrie) = 1,05 * 5763.74 =
6051.93 u.f.

Compararea diferitelor posibilitati de desfasurare a productiei se face prin prisma unor

consecinte de tip profit calculat pentru fiecare varianta decizionala Vi, i = 1,2,3 si stare a
naturii SNj, j = 1,2,3.
Profit(Vi,SNj)=(profitul unitar A)*MIN{∑(ofertaVi produs A),∑(cererea SNj produs A)} +
(profit unitar B)*MIN{∑(ofertaVi produs B),∑(cererea SNj produs B)} - (costul unitary
productie A) * MAX {0,∑(oferta Vi produs A) - ∑(cererea SNj produs A)} - (costul unitar
productie B) * MAX {0,∑(oferta Vi produs B) - ∑(cererea SNj produs B)}

Din Tabelul 1: profitul unitar A = 5 um/uf; profitul unitar B = um/uf; costul unitar productie
A = 20 um/uf; costul unitar productie B = 10 um/uf.

Conducerea societatii doreste ierarhizarea variantelor decizionale in functie de profitul care ar

putea fi obtinut atat in conditii de incertitudine, cat si in situatia in care, din experienta
anterioara se estimeaza ca probabilitatile pj asociate starilor naturii sunt: p1 = 0.4 pentru SN1,
p2 = 0.4 pentru SN2 si p3 = 0.2 pentru SN3.

Starea naturii SN1 Starea naturii SN2 Starea naturii SN3

p1 = 0.4 p2 = 0.4 p3 = 0.2

Ce A 10623.51 Ce A 9805.8 Ce A 9315.18

Ce B 6460 Ce B 5963.74 Ce B 5752.03

Varianta decizionala V1

66320.22 66320.22 53902.49

Oferta A=9805.8
Oferta B=5763.74

Varianta decizionala V2

67907.1 55649.85 43384.35

Oferta A=10296.09
Oferta B=5475.55

Varianta decizionala V3

64733.34 63586.87 60826.39

Oferta A=9315.51
Oferta B=6051.93

Rezultate in conditii de incertitudine:

Rezultate obtinute:

1. Recomandări de alegere a celei mai potrivite reguli de decizie din cele folosite: Wald
(minmax), maxmax, Savage (minmax regret), Laplace (equal likelihood), Hurwicz.

Utilizand criteriul maxi-min vom alege varianta 3a care are profitul de 60,826.39
Conform criteriului maxi-max, vom alege variant a doua cu prfitul de 67,907.10
Conform criteriului lui Hurwicz (p=0.5) vom alege varianta 3a cu profitul de 62,779.87
Conform criteriului minimax Regret, vom alege varianta 3a cu profitul de 3,173.76
Utilizand criteriul lui Laplace (echiprobabil) se recomanda alegerea variantei 3 cu profitul de
63,048.87

2. Estimarea costului maxim pentru achiziţionarea unor informaţii complete asupra stărilor
naturii;

Costul maxim pentru achizitionarea unor informatii complete asupra starilor naturii este de
2,019.54.

3. Recomandări de alegere a valorii coeficientului de optimism  pentru regula/ criteriul

Hurwicz şi surclasarea variantelor decizionale pentru valorile coeficientului de optimism  
[0, 1];

Vopt = max [ (
max Cij) + (1-)(minCij)]
h1: α * 66320.22 + (1 - α) * 53902.49
h2: α * 67907.1 + (1 - α) * 43384.35
h3: α * 64733.34 + (1 - α) * 60826.39

h1=h2 => α=0.87; α>0.87 => h2>h1

h1=h3 => α=0.81; α>0.81 => h1>h3
h2=h3 => α=0.85; α>0.85 => h2>h3

 ∈ ( 0; 0,81) => h1>h2; h3>h1; h3>h2

α ∈ (0.81;0.85) => h1>h2; h1>h3; h3>h2
α ∈ (0.85;0.87) => h1>h2; h1>h3; H2>h3
α ∈ (0.87;1) => h2>h1; h2>h3; h1>h3.
Daca α ∈ (0;0.81), atunci vom alege: V3,V1,V2
Daca α ∈ (0.81;0.85), atunci vom alege: V1,V3,V2
Daca α ∈ (0.85;0.87), atunci vom alege: V1,V2,V3
Daca α ∈ (0.87;1), atunci vom alege: V2,V1,V3

4. Decizia în condiţii de risc.

In conditii de risc se va alege varianta 1, profit = 63,836.67

MODULUL 4

Calculul profitului maxim probabil (speranţa matematică a profitului) în cazul în care se

va lansa pe piaţă produsul D

Departamentul de cercetare producţie al S.C. PROMOD S.A. a creat un nou produs D care
a fost testat pe piaţă şi care este acceptat de către utilizatori. Pentru realizarea produsului
conducerea S.C. PROMOD S.A. are în vedere mai multe variante. Alegerea variantei
convenabile depinde în principal de evoluţia vânzărilor produsului peste 2 ani, acesta fiind
timpul de amortizare a utilajelor. După primul an se vor lua noi decizii în funcţie de situaţia
vânzărilor. Datele privind variantele şi stările naturii pentru cele 2 momente de decizie sunt
prezentate în Tabelul 10.9. Conducerea S.C.PROMOD S.A. doreşte să cunoască acţiunea pe
care trebuie să o întreprindă în prima şi, respectiv, a doua etapă pentru a obţine maximum de
profit.

Anul t Anul t+1

Variantele Stările naturii Variantele Stările naturii Profitul estimat
Instalarea Conjuctură favorabilă Instalarea unui nou utilaj Cerere mare
1106
unui utilaj (probabilitatea=0.7) (cost (326u.m.) (probabilitatea =0.3)
nou Cerere medie
906
(cost (probabilitatea =0.6)
326u.m) Cerere mică
806
(probabilitatea=0.1)
Ore suplimentare de lucru Cerere mare
906
(cost 308u.m.) (probabilitatea=0.3)
Cerere medie
806
(probabilitatea=0.6)
Cerere mica
306
(probabilitatea=0.1)
Conjuctură nefavorabilă Utilizarea capacităţii existente Cerere mare
806
(probabilitatea=0.3) (probabilitatea=0.3)
Cerere medie
706
(probabilitatea=0.6)
Cerere mică
506
(probabilitatea=0.1)
Ore Conjuctură favorabilă Instalarea unui utilaj nou Cerere mare
906
suplimentare (probabilitatea=0.7) (cost (326 u.m.) (probabilitatea=0.3)
de lucru Cerere medie
(cost 806
(probabilitatea=0.6)
308u.m.) Cerere mică
506
(probabilitatea=0.1)
Instalarea unui utilaj nou şi Cerere mare
ore suplimentare de lucru 806
(probabilitatea=0.3)
(cost 634u.m.)
Cerere medie
706
(probabilitatea=0.6)
Cerere mică
506
(probabilitatea=0.1)
Conjuctură nefavorabilă Ore suplimentare de lucru Cerere mare
706
(probabilitatea=0.3) (cost 308 u.m.) (probabilitatea=0.3)
Cerere medie
706
(probabilitatea=0.6)
Cerere mică
506
(probabilitatea=0.1)
Analiza economica a rezultatelor

1. Reprezentarea arborelui decizional cu valorile asociate tuturor nodurilor

Modificarea probabilitatilor atat asupra starilor naturii din anul t, cat si asupra probabilitatilor
cererii din anul t+1 are ca efect diminuarea profitului total de la 329,80 u.m in situatia initiala
la 321,20 u.m.
MODULUL 5

Decizia managerială în condiţii de multicriterialitate: alegerea unei variante

de retehnologizare pentru produsul B

Departamentul de investiţii al S.C. PROMOD S.A. a analizat posibilitatea ca în anul

următor să retehnologizeze secţia de producţie în care se realizează produsul B. În acest sens,
au fost identificate trei variante de investiţii diferite în ceea ce priveşte valorea investiţiei şi
productivitatea echipamentelor, suprafaţa ocupată, durata de exploatare, si a cheltuielilor de
mentenanţă.
Valoarea Suprafata Durata de Cheltuieli de
investitiei Productivitatea ocupata exploatare mentenanta
(u.m.) (u.f./zi) (mp) (ani) (u.m./luna)
V1 565306 82.4 100 14 2310.6
V2 485306 79.4 140 12 2480.6
V3 644306 86.4 155 16 2130.6

Managerii firmei au decis ca alegerea variantei de retehnologizare ce se va implementa să fie

realizată pe baza următoarelor criterii:

1. Termen minim de recuperare a investitiei (ani) calculat ca raport între valoarea investitiei si
profitul mediu anual. Profitul mediu anual se va determina în functie de productivitatea
zilnică a
liniei de productie (u.f./zi), numărul de zile lucrătoare dintr-un an (255 zile) si profitul unitar
al produsului B (u.m./u.f.).
2. Suprafata minimă ocupată de linia de productie (mp).
3. Durata maximă de exploatare a liniei de productie (ani).
4. Cheltuieli de mentenantă minime (u.m./lună)

Analiza economică a rezultatelor:

Raportul managerial va include:

1. Matricea atributelor si a utilitatilor.
Criterii de decizie
Variante Termen de Cheltuieli de
decizionale Suprafata Durata de
recuperare a mentenanta
ocupata(mp) exploatare(ani)
investitiei (ani) (u.m/luna)
V1 8.968 100,00 14 2310.6
V2 7.9898 140,00 12 2480.6
V3 9.748 155,00 16 2130.6
Sens criteriu min min max min
Coef. de
0,37 0,15 0,25 0,23
importanta
 Matricea utilitatilor

termen de cheltuieli de
recuperare a suprafata durata de mentenanta
investitiei(ani) ocupata(mp) exploatare(ani) (u.m./luna)
var1 9 100 14 2310.6
var2 8 140 12 2480.6
var3 10 155 16 2130.6
sens criteriu min min max min
coef.importanta 0.37 0.15 0.25 0.23

2.Ierarhizarea variantelor şi indicarea variantei optime din punct de vedere multiciterial.

termen de cheltuieli de
recuperare a suprafata durata de mentenanta
investitiei(ani) ocupata(mp) exploatare(ani) (u.m./luna)
var1 9 100 14 2310.6
var2 8 140 12 2480.6
var3 10 155 16 2130.6
sens criteriu min min max min
coef.importanta 0.37 0.15 0.25 0.23

Varianta cu utilitatea globală maximă este V1, urmată de V3 și de V2.

3. Analiza senzitivităţii soluţiei la variaţia coeficienților de importanță acordați celor 4 criterii.

Pentru a analiza senzitivitatea solutiei,s-au ales coeficienti de importanta egali ( 0,25) pentru
toate cele 4 criterii.

termen de cheltuieli de
recuperare a suprafata durata de mentenanta
investitiei(ani) ocupata(mp) exploatare(ani) (u.m./luna)
var1 9 100 14 2310.6
var2 8 140 12 2480.6
var3 10 155 16 2130.6
sens criteriu min min max min
coef.importanta 0.37 0.15 0.25 0.23

Se observa ca varianta optima a ramas aceeasi, V1, urmata de V3 si V2

MODULUL 7

Programarea activităţilor unui proiect pentru introducerea în fabricaţie a produsului D

7.1. Cazul duratelor deterministe şi analiza cost – durată

1. Graficul retea al intregii activitati

- drum critic A-D-G-J

2. “Programarea activitatilor pentru realizarea unui produs nou” (Using Normal Time)

Project Completion Time = 32 saptamani

Total Cost of Project= $3,361 (Cost on CP =
$1,476)
Number of Critical Path(s)= 1

- pentru durata de 32 de saptamani, costul este de 1,476$

“Programarea activitatilor pentru realizarea unui produs nou” (Using Crash Time)

Project Completion Time = 19 saptamani

Total Cost of Project = $ 3,485 (Cost on CP =
$1552)
Number of Critical Path(s) = 1
Pentru durata de 19 saptamani costul total este de 1552$

“Programarea activitatilor pentru realizarea unui produs nou” (durata totala =19 saptamani si
cost optim)

Suggested Additional Normal Suggested

Time Cost Cost Cost
Overall 19 $76 $3,361 $3,437
Project:

“Programarea activitatilor pentru realizarea unui produs nou” (durata = 25 saptamani si cost
optim)

Suggested Additional Normal Suggested

Time Cost Cost Cost
Overall 25 $26 $3,361 $3,387
Project:

3. “Programarea activitatilor pentru realizarea unui produs nou”(cu bugetul disponibil = 3420)

Durata optima in cazul unui buget de 3420 este de 22.56

4. Drumul critic pentru activitatea medie:

Drumurile critice rezultate din schema de mai jos sunt:

A -D - G - J
A-E-H-I–J
 In tabelul de mai jos sunt afisate costurile pe fiecare zi de lucru pentru perioada de 25 de
saptamani.
6. Costul proiectului