GRUPA (4-10 ani)

 Exercitiul 1. Am fost la Paris

Un copil se intoarce cu spatele si zice:

Am fost la Paris
si am avut un vis.
In visul meu era... Copilul se gandeste si spune orice obiect, poate si un animal.
"Am fost la Paris
si am avut un vis.
In visul meu era... un magar."
Copiii din spate se prefac ca sunt magari. Acel copil se aseaza pe ei si alege un copil. Jocul continua cu alt
obiect sau animal.

 Exercitiul 2. Bucatarul

Un grup asezat in linie dreapta. Un copil pe postul de "bucatar" sta in fata lor cu o minge in mana si o
arunca unuia dintre copii spunand: "sa manance, sa manance...un mar" Copilul la care bucatarul a
aruncat mingea trebuie s-o prinda, daca cuvantul rostit este un articol comestibil si sa o lase sa cada
daca cuvantul rostit este orice alt obiect/lucru/fenomen..

 Exercitiul 3. Ghiceste animalul

Profesorul trebuie sa se gandeasca la un animal si trebuie sa spuna mai intai daca este domestic sau
salbatic, ce mananca, daca este pasare, mamifer sau daca este subacvatic. Copiii pot sa puna intrebari in
legatura cu animalul respectiv si trebuie sa afle care este animalul.
Acest joc se poate juca in mai multi!
Si este pentru toate varstele!!!

 Exercitiul 4. Cuvantul interzis - imaginatie

Jocul include exercitii pentru activizarea vocabularului, dezvoltarea atentiei voluntare si a imaginatiei.
Este destinat copiilor cu varste cuprinse intre 6-8 ani.
Jocul se poate desfasura in colectiv sau cu un singur copil.
Se cere copiilor ca la intrebarile adresate sa raspunda in asa fel incat un anumit cuvant stabilit anterior
sa nu fie folosit, ci sa se gaseasca alte formulari, care sa constituie raspunsul la intrebarea pusa.
Intrebarea trebuie astfel formulata incat sa ceara in raspuns folosirea cuvantului interzis.

Pentru ca sa fie clar pentru copil ce are de facut, i se va da un exemplu.

Cuvantul interzis - primavara
Intrebare: Cand se topeste zapada?
Raspuns: In anotimpul in care infloresc ghioceii.
Intrebare: Cand vin pasarile calatoare?
Raspuns: Cand incep sa infloreasca pomii.

 Exercitiul 5.Cuvintele – spontaneitate, improvizatie

Se poate juca de catre un parinte (educator) si alti 2 copii, cel putin.

Parintele stabileste din ce domeniu se vor rosti cuvinte. De exemplu: nume de baieti/ fete, tari, orase,
flori, animale, obiecte din casa/ scoala/ baie, nume de dulciuri/ mancaruri etc.
Parintele arunca mingea la un copil, iar acesta, dupa ce o prinde, spune un cuvant din domeniul ce s-a
stabilit, apoi arunca mingea inapoi.
Dupa ce copiii au epuizat cuvintele dintr-un domeniu, se stabileste un altul.

 Exercitiul 8. Da sau nu - atentie

Jocul se joaca in doua sau mai multe persoane,se pune o intrebare oarecare si nu trebuie sa raspunzi cu
da si nu . Daca ai raspuns cu da sau nu, primesti pedeapsa. Exemplu corect-intrebare:"Ai fost la
magazin ?"
Raspuns:"Am fost .

 Exercitiul 9. Ghici cine a plecat? - memorie

Regula jocului:

Se organizeaza cu un grup mai mare de copii sau chiar adulti.

Copilul ales sa ghiceasca cine a plecat din camera (locul de joaca), va tine ochii inchisi pana cand
conducatorul jocului va decide ca este suficient.
Conducatorul jocului da comanda: Ghici, cine a plecat?
Daca nu ghiceste prea repede, copilul poate fi ajutat sau indus in eroare prin intrebari de tipul: "e baiat?
e fetita? unde a stat? are parul scurt/lung? are ochelari?" sau: "hai sa/l strigam impreuna".

 Exercitiul 10. Imparatul – mima

copii stau in semicerc pe scaune,iar in fata va sta imparatul. Unul din copii il intreaba:
-Unde-ai fost imparate cu camasa rupta-n spate?
-in baie la regina!
-Si ce-ai facut acolo?
Imparatul ii raspunde la ureche iar acesta va trebui sa mimeze actiunea (spalat pe dinti pieptanat,
etc.),iar ceilalti sa o ghiceasca. cel care ghiceste va fi imparatul.

 Exercitiul 11. Tot ce este rotund – atentie, concentrare, spontaneitate

Fiecare jucator numeste pe rand un obiect rotund pana cand unul dintre jucatori nu mai gaseste nici un
alt nou obiect rotund. Alte categorii pot fi: tot ceea ce este albastru, tot ceea ce poate fi umplut cu apa,
tot ceea ce se scufunda
  Exercitiul 12. Barca si meseriile – imaginatie si creativitate

Fiecare jucator va spune o meserie, care îi vine mai repede în minte. Apoi îsi vor imagina ca se afla pe o
barca ce se îndreapta spre o insula pustie. Acea barca a supraincarcata si cineva trebuie dat jos, asa ca
vor încerca sa arate cu argumente ca meseria fiecaruia e importanta pe insula pustie.

 Exercitiul 13. Fraza bucluasa - memorie

Un jucator spune un cuvânt, al doilea spune acelasi cuvânt si adauga altul nou, dar care sa aiba logica
lânga primul, al treilea va spune primele 2 cuvinte si va adauga un altul si asa jocul continua pâna se
încurca primul.

 Exercitiul 14. Cine vrea sa fie actor? – creativitate

Se propune o temă pe care jucătorii vor încerca să o dramatizeze în faţa celorlalţi.

De exemplu: * la magazine, * în piaţă, * la telefon, * la medic, * pe derdeluş, * la masă

 Exercitiul 15. Raspunde cu intrebare – improvizatie

Se stabileste un cadru de joc (de ex. In autobus, la magazine, in parc, la spital etc.). Unul din copii este
ales sa stea in mijloc sis a creeze atmosfera. Urmatorul care intra in scena trebuie sa puna o intrebare.
Celalalt trebuie sa raspunda tot cu o intrebare. Si tot asa pana cand unul din participanti nu mai reuseste
sa raspunda cu o intrebare si este inlocuit.

 Exercitiul 16. Masina de scris – creativitate, coordonare, atentie

Unul din copii sta in mijloc intors cu spatele (scriitorul). Ceilalti 4 copii stau in spatele lui si trebuie sa
interpreteze ceea ce scriitorul spune. (de ex. Au fost odata 4 ingerasi. Unul era vesel, unul era trist, unul
era mic si altul era beat. Primul ingeras a facut… )

 Exercitiul 17. Povestea – imaginatie, creativitate

Jocul se joaca pe echipe de cate 4-5 copii. Li se alege un subiect de poveste si acestia trebuie sa dezbata
pe baza acelui subiect. La semnalul conducatorului cel ce povesteste se opreste si va relua urmatorul de
unde a ramas. Pentru a complica putin lucrurile se scoate o litera.

 Exercitiul 18. Povestitorul si mainile - improvizatie

Unul dintre participant este povestitorul si I se alege o meserie (brutar, frizer, etc) si trebuie sa descrie o
zi de lucru. In spatele lui alt copil va interpreta mainile povestitorului. Mainile trebuie sa se miste in
contrapunct cu povestea.

 Exercitiul 19. Cercul increderii - euritmie

Un copil va sta in mijloc cu ochii inchisi si mainile stranse la piept. Vas ta cat se poate de drept si se va
lasa pe spate. Ceilalti copii, asezati in cerc il vor trimite de la unii la altii, avand grija sa nu-l scape.
  Exercitiul 20. Lantul orbilor – euritmie

Copiii vor fi pusi sa memoreze spatiul in care se afla. Vor fi apoi scosi afara si coordonatorul va crea un
labirint. Doar unul din copii este lasat sa vada labirintul. Acesta va fi conducatorul lantului si va sta
permanent cu ochii deschisi. Ceilalti copii se vor tine de maini in sir indian si in functie de comanda
transmisa prin mana de primul copil vor trebui sa traverseze intregul labirint

 Exercitiul 21. Cuvintele – creeaza un moment artistic – creativitate si improvizatie

Jocul se joaca in echipe de cate 4. Fiecare copil va primi cate o propozitie. Ei vor trebui, in echipa, sa
creeze o poveste cu personaje si actiune care sa implice propozitiile primate intocmai.

 Exercitiul 22. Mima pe meserii – creativitate si euritmie

Copilul trebuie sa mimeze o meserie si ceilalti sa o ghiceasca. La inceput, daca nu se poate gandi la o
meserie ii va fi oferita de catre coordonator

 Exercitiul 23. De ce? Pentru ca - imaginatie

Copiii sau coordonatorul ii va pune o intrebare copilului. Intrebarea va incepe cu “De ce” iar acesta
trebuie sa raspunda foarte repede incepand cu “Pentru ca”

 Exercitiul 24. Oglinda complicata – memorie

Un copil este in fata si trebuie sa ii analizeze pe ceilalti din fata sa. Apoi este intors cu spatele si intrebat
de diferite detalii pe care el trebuie sa si le aminteasca.

 Exercitiul 25. Traseul imaginar – creativitate si imaginatie

Coordonatorul creeaza un traseu imaginar marcat de cate un obiect (ex. Scaunul reprezinta casa, mingea
reprezinta parcul, masa reprezinta alimentara). Apoi copilul este rugat sa creeze un traseu care sa
cuprinda intr-o poveste toate punctele.

 Exercitiul 26. Emotii pe cuvinte – creativitate, memorie

Se aleg vocalele a,e,I,o,u. Fiecare vocala reprezinta o stare (ex. A – mi-e somn, E – sunt nerabdator, I –
sunt curios, O – sunt nervos, U – sunt fericit). Apoi coordonatorul va spune cuvinte care incep cu vocala
respectiva iar copilul va trebui, la auzul lor, sa joace starea impusa.

 Exercitiul 27. Obiectele din memorie – memorie

Coordonatorul aseaza pe o masa cca. 10 obiecte si cere copilului sa le priveasca atent. Apoi le acopera
iar copilul trebuie sa spuna cat mai multe obiecte de pe masa

 Exercitiul 28. Cum refac modelul – memorie

Coordonatorul prezinta un model facut din obiecte, apoi, ii cere copilului sa se intoarca cu spatele si
schimba modelul, cerandu-I copilului s ail refaca

 Exercitiul 29. Traseul orbilor – miscare si orientare

Copilul este pus sa faca un traseu prin incapere si apoi este legat la ochi si pus sa reface traseul

 Exercitiul 30. Moment improvizat – improvizatie

Coordonatorul distribuie rolurile apoi copiii intra in scena la auzul numelui si face ce spune
coordonatorul, ramanand la libera alegere a copilului ce va spune

 Exercitiul 31. Prietenul imaginar – imaginatie, creativitate

Copiilor li se cere sa isi creeze un prieten imaginar. (Pentru inceput sunt ajutati de o poza sau de un
balon desenat sub forma unei fete) si trebuie sa ii creeze o poveste.Se joaca pe echipe

 Exercitiu 32. Biluta invizibila – euritmie, miscare scenica

Pe muzica, copiii isi imagineaza ca au inghitit o biluta si ea se plimba prin corp si trebuie sa isi activeze
partile corpului acolo unde simt ca a ajuns biluta.

 Exercitiul 33. Sunt intr-o padure – imaginatie

Copiii se linistesc si inched ochisorii. Asculta vocea coordonatorului care ii plimba prin intermediul unei
povesti prin diferite locuri unde traiesc anumite stari. Apoi la comanda coordonatorului se trezesc si
trebuie sa povesteasca ce au simtit.

 Exercitiul 34. Corpul nostru – euritmie

Copilasii sunt pusi sa spuna o poveste doar cu ajutorul anumitor parti din corp

 Exercitiul 35. Masina de spalat emotii – creativitate

Copilului I se ofera o emotie, apoi trece dupa un paravan sic and revine trebuie sa aiba alta emotie, total
diferita.

EXERCITII DE DICTIE
1. Un caricaturist care caricaturizează caricaturi caricaturistice nu poate caricaturiza caricatura
sa.
2. Duc în bac sac de dac, aud crac, o fi rac? O fi drac? Face pac, aud mac, aud oac, nu e rac, nu-i
gândac, nu e cuc, nu-i brotac, îl apuc, îl hurduc. E tot drac.

3. Un cocostârc s-a dus la descocostârcărie, unde se descocostârcăreau şi alţi cocostârci

nedescocostârcăriţi, ca să se descocostârcărească de cocostârcăria lui.

4. Cosaşul Saşa când coseşte, cât şase saşi saşul coseşte. Şi-n sus şi-n jos de casa sa, coseşte
saşul şi-n şosea. Şi şase case Saşa-şi ştie.
- Ce şansă!... Saşa-şi spuse sieşi!

5. Rege Paragarafaramus, când te vei desoriginaliza? Mă voi desoriginaliza când cel mai original
dintre orginali se va desoriginaliza. Dar cum cel mai original dintre originali nu se va
desoriginaliza, regele Paragarafaramus, nu se va desoriginaliza.

6. Colo-n vale p-un pitroi sta o codobătură si un codobăturoi,codobăturoiu codobătureşte

codobătura,codobătura nu poate codobături codobăturoiu...

7. Un bal fără egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal epocal dintr-un opal oval,
pal, real şi natural, fără rival, egal si actual.

8. Spre sfânta sa soră Suzana se suie, Spăşită din suflet suspinu să-şi spuie, Şi-n susul sarcastic
suspinu-şi şopteşte, Şi-odată pe scara sucită se opreşte

9. Boul breaz, bârlobreaz, lesne-a zice boul breaz, dar mai lesne-a dezbârlobrezi bârlobrezitura
din boii bârlobrezenilor

10. Până când a cărămidărit cărămidarul pe cărămidăriţă, a cărămidărit cărămidăriţa pe

cărămidar

11. Sighitibum ala bim bum bam,strigatul cilipanezului în căutarea baldibuzului omorât de un
cris cras, într-un stil abracadabrant pentru că nu a vrut să-l omoare pe hipocate-elefanto-
camerosul, ascuns după un camilolabilolabalascop deoarece mâncase citopiperazina si se
brohănise cu brohoteele în drămandău.

12. Unilateralitatea colocviilor desolidarizează conştiinciozitatea energeticienilor care manifestă

o imperturbabilitate indiscriptibilă în locul nabucodonosorienei ireproşabilităţi.

13. Papucarul papucăreşte papucii nepapucăriţi ai papucăresei, dar papucăreasa nu poate

papucării papuci nepapucăriţi ai papucarului care papucăreşte papuci nepapucăriţi.

14. O SAPĂ LATĂ, 2 SAPE LATE, 3 SAPE LATE , 4 SAPE LATE , 5 SAPE LATE , 6 SAPE LATE 7 SAPE
LATE ŞI ÎNCĂ ALTE SAPE LATE ŞI ALTE SAPE LATE ŞI ÎNCĂ ALTE 7 SAPE LATE

15. O coropişniţă şi`un coropişniţoi se coropişniţeau la noi pe gunoi. Nu coropişniţa coropişniţea

pe coropişniţoi ci coropişniţoiul coropişniţea pe coropişniţă.

16. Ştiu că ştii că ştiuca-i ştiucă / Dar mai ştiu că ştiuca-i peşte / Şi că ştiuca se mănâncă / Şi că
ştiuca se prăjeşte.

17. Nu-i greu a zice titiridva tidva, da-i greu a destitiridvi titiridvitura titiridvei tidvei.

18. O mierliţă fuflendiţă fuflendi-fuflendăriţă nu poate să fuflendească fuflendi-fluflendăreasacă

pe mierloiul fuflendoiul fuflendi-fluflendăroiul. Dar mierloiul fuflendoiul fuflendi-fluflendăroiul
poate ca să fuflendească fuflendi-fluflendăreasacă pe mierliţa fuflendiţa fuflendi-fuflendăriţă.

19. Ceea ce cerea celebrul Cicero gemând geniilor degenerate ,n-au acceptat-o Cezar şi ceata
ingeniosilor cetăţeni certaţi cu cerinţele cercurilor centrale

20. Cupă cu capac, capac cu cupă.

21. Balaban Bălăbănescu bâlbâieşte bâlbâituri bâlbâite pe negândite.

22. Şase saci în şase saşi soseau pe şosea.

23. Stânca stă-n castan ca saşa Stan

24. Un sas cu glas de bas cam gras şi ras pe nas sta la taifas de-un ceas la parastas despre un
extras din pancreas.

25. Unui tâmplar i s-a-ntâmplat o întâmplare. Alt tâmplar, auzind de întâmplarea tâmplarului de
la tâmplărie a venit şi s-a lovit cu tâmpla de tâmplăria tâplarului cu întâmplarea.

26. Ţânţarul soţ însoţi soaţa ţâţâind sancţionând înţepând nesăţios.

27. O babă bălană mănâncă o banană babană.

28. Soră Sară, n-ai sărit aseară să vezi carnea cum se sară?

29. Creaţă isteaţă, zâmbitoare şi glumeaţă, scandează cu dicţie fără interdicţie fel de fel de
poezii - azurii - cu copii şi făclii, pe hârtii, mii şi mii apoi pe-un cal merg la bal triumfal.

30. Capra neagră calcă-n clinci. Clinciul crapă-n cinci, crape capul caprei-n cinci, precum a crăpat
clinciul-n cinci.

31. Arhiepiscopul din Constantinopol a încercat să se dezarhiepisconstantinopolizeze.

32. Capra paşte lângă casă. Capu caprii crape-n şase! Capra noastră n-are lapte. Crăpa-i-ar
coarnele-n şapte!
33. Fofiţă fondofirliţă, forofifo - fenderliţă şi fifoi fondofirloi, forofifo - fenderloi

34. Paradimetilaminoanzobenzensurfonic.

35. Patrusprezece pritocitori într-o pritocitorică mică!

36. Primprejur plimbările prin ploaie prilejuiesc plăceri proprietarilor provinciali.

37. Când am zis c-am zis c-om zice, că tu zici c-am zis c-om zice, nici n-am zis c-am zis c-om zice ,
da tu zici c-am zis c-om zice.

38. Sisoie se suie seara sus să sară scara singur scara sigur

39. -Spune-mi cine soseşte pe şosea?

- Pe şosea soseşte un sas cu un sac şi aici mai sunt şase saşi cu şase saci.
- Cum? pe şosea soseşte un sas cu un sac şi aici mai sunt şase saşi cu şase saci?
- Da, pe şosea soseşte un sas cu un sac şi aici mai sunt şase saşi cu şase saci!
- Aha, dacă pe şosea soseşte un sas cu un sac şi aici mai sunt şase saşi cu şase saci,deci vor fi
şapte saşi cu şapte saci

40. Armura arămie a asprului atrid Agamemnon, atârnată asupra altarului atic, atrăgea, aşadar
atenţia armatorilor anatolieni, amici ai anticilor armate arhaice, aşteptând atenuarea aţâţărilor
anarhice ale aprigului Achille.

Exercitiu de impostatie si respiratie (poezia trebuie spusa din soapta timbrata crescendo pana in
mezzoforte):

Canta zeito mania ce-aprinse pe-Ahil peleianul.

Patima crud ace-aheilor mii de amaruri aduse.

Suflete multe viteze trimise pe lumea cealalta

Trupul facandu-le hrana la caini si la feluri de pasari.

Si-mplinita fu voia lui Zeus de cand Agammemnon

Craiul nascut din Atreu si dumnezeiescul Ahile

S-au dezbinat dupa cearta ce fuse-ntre dansii.

EX.1 Spuneti in mezzoforte, pe o singura expiratie, pastrand punctuatia si logica ideilor:

“Nebun s-arunca roibul, ca viforul pe lunca,

 Trei cai cu el alaturi p-acelasi pas s-arunca” (G.Cosbuc “Patru portarei”)

EX.2  Spuneti in mezzoforte, pe o singura expiratie, pastrand punctuatia si logica ideilor:

“Pe umeri pletele-i curg rau -

Mladie ca un spic de grau,

Cu sortul negru prins in brau,

O pierd din ochi de draga.

Si cand o vad, inebunesc;

Si cand n-o vad, ma-nbolnavesc,

Iar cand merg altii de-o petesc,

Vin popi de ma dezleaga.”

(La vorba-n drum, trei ceasuri trec -

Ea pleaca, eu ma fac ca plec,

Dar stau acolo si-o petrec

Cu ochii cit e zarea.

Asa cum e saraca ea,

As vrea s-o stiu nevasta mea,

Dar oameni rai din lumea rea

Imi tot inchid cararea.)        ( G.Cosbuc “Numai una”)

EX.3 Spuneti pe o singura expiratie in ritm obisnuit:

“Ghicitoarea ştiu că-ţi place,

Ce-i ca un burduf de ace?
Ca un pepene cu ţepi?
Ia gândeşte-te. Pricepi?
Şi răspunde-n doi-trei timpi,
Cine are mii de ghimpi?
Cui îi ustură şoriciul?  
N-ai ghicit că e ariciul?” (T.Arghezi “Ghicitoare”)

EX.4 Spuneti pe o singura expiratie in ritm obisnuit:

“Iata-l, blestemul s-a-mplinit

Inzecit, insutit, inmiit,

Din colb, din glod, din batatura.

Din vii, din morti, din dragoste, din ura,

Din staul, din coliba, din turme, din livezi,

Din Baragan, din tara cat o vezi,

Din scrasnete, din suferinta. Se nazare

Din lanturi, din catuse si rabdare.” (T.Arghezi  “Seceta mare”)

Fragmente din urmatorul text, nu trebuie spus totul pe o singura respiratie, ci cat mai mult din el:

“Si abia pleca batranul... Ce mai freamat, ce mai zbucium!

Codrul clocoti de zgomot si de arme si de bucium,
Iar la poala lui cea verde mii de capete pletoase,
Mii de coifuri lucitoare ies din umbra-ntunecoasa;

Calaretii umplu campul si roiesc dupa un semn

Si în caii lor salbatici bat cu scarile de lemn,
Pecopite iau în fuga fata negrului pãmânt,
Lanci scanteie lungi în soare, arcuri se intind în vant,

Si ca nouri de arama si ca ropotul de grindini,

Orizontu'ntunecandul, vin sageti de pretutindeni,
Vajaind ca vijelia si ca plesnetul de ploaie...
Urla campul si de tropot si de strigat de bataie.

In zadar striga'mparatul ca si leul în turbare,

Umbra mortii se intinde tot mai mare si mai mare;
In zadar flamura verde o ridica inspre oaste,
Cãci cuprinsa-i de pieire si în fata si în coaste,

Cãci se clatina rarite siruri lungi de batalie;

Cad asabii ca si palcuri risipite pe campie,
In genunchi cadeau pedestri, colo caii se rastoarna,
Când sagetile în valuri, care suera, se toarna

Si lovind în fata, 'n spate, ca si crivatul si gerul,

Pe pãmânt lor li se pare ca se naruie tot cerul...
Mirce insusi mana'n lupta vijelia'ngrozitoare,
Care vine, vine, vine, calca totul în picioare;

Durduind soseau calarii ca un zid inalt de suliti,

Printre cetele pagane trec rupandusi large uliti;
Risipite se'mprastie a dusmanului siraguri,
Si gonind biruitoare tot veneau a tarii steaguri,

Ca potop ce prapadeste, ca o mare turburata -

Peste-un ceas paganatatea e ca pleava vanturata.
Acea grindin-otelita inspre Dunare o mana,
Iar în urma lor se'ntinde falnic armia romana.” (M.Eminescu “Scrisoarea III”)

EX.5 Spuneti pe o singura expiratie sau cel mult doua:

“Baba-n sat face minuni,

Cã descântã cu cãrbuni,

Doi cãrbuni şi trei minciuni.

De-orişice pãs, de-orişice doare,

De mãsele, de lingoare,

A atotvindecãtoare.”

“Toate poate, şi le ştie,

Dând cu bobii-n farfurie.

Cu o vrajã bombãnitã,

Când însoarã, când mãritã,

Şi dezleagã, şi desparte,

De aproape, de departe.

Numai pentru om sãrac

N-are timp şi n-are leac.

De la el n-ai ce sã iei

Nici pentru cocoaşa ei.” (T.Arghezi “Baba-n sat”)

EX.6 Incercati sa spuneti pe doua expiratii:

“Intr-o zi, pe inserat

Ce sa vezi? Ne-am apucat,

Doi parinti si doi copii,

Din “Cartea cu jucarii”

Sa mintim, sa povestim

Ce-am stiut si ce nu stim,

Pentru alti copii, mai mici,

Nici chiar mici de tot, dar nici

Mari, ca de insuratoare

Si facuram si-o prinsoare,

Cine poate scri mai iute

Stihuri vreo cateva sute,

Si ne-am asternut pe scris.

Ochii ni s-au cam inchis,

Mana ne-a cam amortit

Si-a iesit ce a iesit.

Am citit in adunare

Ce scrisese fiecare

Si din toate, vrea nu vrea,

S-a ales povestea mea.

Ramasagu fu: “Se poate

Scri si pe nerasuflate?”

Vorba e c-am castigat

Si-n sfarsit, am rasuflat.” (T.Arghezi “Tara piticilor”, Prefata)

EX.7

Sa se spuna textul care urmeaza in ritm obisnuit si mezzoforte pe o singura respiratie primele 6 versuri.
Inspiram apoi din nou, tragand aerul jumatate pe nas, jumatate pe gura, insa in mijlocul boltii palatului.
Aceasta este inspiratia in timpul vorbirii scenice.
Reluam textul de la inceput si spunem de data aceasta 9 versuri.
Reluam procedeul pana reusim sa spunem intreaga poezie pe o singura respiratie.

"De din vale de Rovine

Graim , Doamna, catre Tine,
Nu din gura, ci din carte,
Ca ne esti asa departe.
Te-am ruga, mari ruga
Sã-mi trimiti prin cineva
Ce-i mai mandru'n valea Ta:
Codrul cu poienele,
Ochii cu sprancenele;
Ca si eu trimite-voi
Ce-i mai mandru pe la noi:
Oastea mea cu flamurile,
Codrul si cu ramurile,
Coiful nalt cu penele,
Ochii cu sprancenele,
Si sã stii ca-s sanatos,
Ca, multumind lui Cristos,
Te sarut, Doamna, frumos." (M.Eminescu “Scrisoarea III”)
 
 EX.8

Sa se spuna in ritm obisnuit textul de mai sus, pe cat mai putine expiratii, pastrand punctuatia si frazarea
logica.