L9-ALGORITMI ȘI SCHEME LOGICE

Lucrare de laborator 9
Algoritmi și scheme logice III

Scopul lucrării

În cadrul acestei lucrări de laborator se dorește familiarizarea studenților cu metodologia de rezolvare a problemelor
cu matrice: suma, produsul elementelor ce respectă anumite condiții, poziția și valoarea elementului maxim sau
minim, matrice pătratice, condiții privind elementele matricei pătratice, determinarea limitelor superioare și
inferioare, transpunerea unei matrice.

Noțiuni teoretice

Matricele sunt tablouri bidimensionale și pot fi asemuite cu o secvența de mai multe șiruri. Dacă un element al unui
șir se identifică cu e[i] unde i reprezintă poziția acelui element în cadrul șirului, la matrice un element se identifica
prin e[i][j] unde i reprezintă poziția pe coloană (verticală) a acelui element, iar j reprezintă poziție pe linie (orizontală)
a acelui element. Dacă facem analogia cu șirurile, i reprezintă numărul șirului în care se află elementul, iar j reprezintă
poziție elementului în cadrul șirului i.

j
e00 e01 e02 e03
i e10 e11 e12 e13
e20 e21 e22 e23
O matrice va avea ca și număr de elemente produsul dintre numărul de coloane și numărul de linii. Dacă notăm
aceste valori cu m (vertical) respectiv cu n (orizontal) atunci o matrice A m·n are m · n elemente. În exemplul dat mai
sus, m = 3 şi n = 4.

Obs.

Ca și în cazul șirurilor cei doi indici, i și j, vor lua valori între 0 și m-1 respectiv n-1.

Parcurgerea unei matrice

Se face poziționarea pe primul element al matricei e[0][ 0] , și se trece apoi, pas cu pas la următorul element din
linia i, și anume la e[ 0][1] până la ultimul element din linie, e[ 0 ][3] . Se trece apoi la primul element din următoarea

linie e[1][ 0] , care se parcurge din nou, la fel ca și prima, acești pași repetându-se până când se atinge și ultimul

element e[ 2 ][3] .

Exemplu

Să se citească de la tastatură o matrice Amxn . Să se calculeze suma elementelor strict pozitive. Să se afişeze poziție
în matrice a elementelor nule. (Ex: Elementul A[1][2] este nul).
 L9-ALGORITMI ȘI SCHEME LOGICE

Matrice pătratice

Dacă o matrice A[ m][ n] are numărul de linii egale cu numărul de coloane, adică m = n , atunci se spune că
matricea A este pătratică.

Fie matricea:
 L9-ALGORITMI ȘI SCHEME LOGICE

 A[0][0] A[0][1]   A[0][ n − 2] A[0][ n −1] 

 A A[1][1]   A[1][ n − 2] A[1][ n −1] 
 [1][0] 
       
A[ n][ n] =  
       
 A[ n − 2][0] A[ n − 2][1]   A[ n − 2][ n − 2] A[ n − 2][ n −1] 
 
 A[ n −1][0] A[ n −1][1]   A[ n −1][ n − 2] A[ n −1][ n −1] 
Pentru acest tip de matrice se pot defini o serie de proprietăţi, care pentru a fi mai uşor explicitate se notează cu i
indicele liniei şi cu j indicele coloanei:

1. O matrice pătratică are două diagonale, o diagonală principală şi una secundară:

a. diagonala principală are elementele A[0][0] , A[1][1] , …, A[ n − 2][ n − 2] , A[ n −1][ n −1] .
Diagonala principală străbate matricea de la stânga de dreapta. Se poate observa foarte uşor o
proprietate a elementelor de pe această diagonală, şi anume indicele coloanei este egal cu cel al
liniei, i = j .
b. Diagonala secundară are elementele A[0][ n −1] , A[1][ n − 2] , …, A[ n − 2][1] , A[ n −1][0] .
Aceasta străbate matricea de la dreapta la stânga. Elementele de pe această diagonală au
proprietatea că suma indicilor liniei şi coloanei este egală cu n − 1 , i + j = n − 1.
2. Cele două diagonale definesc zone de împărţire a matricei, care sunt definite prin relaţiile dintre indicii liniei
şi coloanei, şi reprezintă poziţia unui element într-o zonă aflată deasupra sau dedesubtul diagonalelor.
a. Poziţia faţă de diagonala principală:
i. Deasupra diagonalei i j
ii. Sub diagonală i j
b. Poziţia faţă de diagonala secundară:
i. Deasupra diagonalei i + j  n −1
ii. Sub diagonală i + j  n −1
Exemplu

Să se citească de la tastatură o matrice pătratică Anxn. Să se calculeze suma și produsul elementelor de pe

diagonala principală și de sub diagonala secundară.
L9-ALGORITMI ȘI SCHEME LOGICE
 L9-ALGORITMI ȘI SCHEME LOGICE

Aplicații propuse
1. Să se citească de la tastatură o matrice pătratică Anxn .Să se inverseze fiecare element cu negativul lui cu
excepţia elementelor de pe diagonale.
2. Să se citească de la tastatură o matrice pătratică Anxn. Să se verifice daca matricea este simetrica iar in cazul in
care nu este, sa se schimbe cu 0 toate elementele nesimetrice. (Simetria matricei se verifică faţă de diagonala
principală)
3. Să se citească de la tastatură o matrice pătratică Anxn.
Să se verifice daca matricea este antisimetrică iar în cazul în care nu este, să se schimbe cu 0 toate elementele
nesimetrice. (Antisimetria matricei se verifică faţă de diagonala secundară)

4. Să se citească de la tastatură o matrice pătratică Anxn. Să se calculeze suma şi produsul elementelor de pe

diagonala principală şi de sub diagonala secundară.
5. Să se citească de la tastatură o matrice pătratică Anxn. Să se calculeze suma elementelor negative şi produsul
elementelor pozitive de sub diagonala principală şi de pe diagonala secundară, inclusiv de pe cele doua
diagonale.
6. Să se citească de la tastatură o matrice pătratică Anxn. Să se calculeze suma elementelor pozitive şi produsul
elementelor negative de sub diagonala principală şi de sub diagonala secundară, inclusiv de pe cele doua
diagonale.
7. Se citesc două matrice pătratice A si B. Să se inverseze elementele de deasupra şi de pe diagonala principală
între cele doua matrice. Să se afişeze matricele înainte şi după inversarea elementelor.
8. Să se determine numărul elementelor pozitive dintr-o matrice pătratică, care nu se află pe cele doua diagonale.
Să se găsească elementele nule din toata matricea şi să se afişeze poziţiile lor.
9. Se dă o matrice pătratică. Să se schimbe toate elementele negative cu -1, iar cele pozitive cu 1. Să se afişeze
noua matrice. Să se pună apoi toate elementele de pe diagonale în zero şi să se afişeze din nou matricea.
10. Să se calculeze produsul a doua matrice pătratice A si B. Să se calculeze suma elementelor de deasupra
diagonalei principale din matricea produs.