Adolescența și schimbările din

această perioadă

Adolescenţa este perioada de vârstă cuprinsă între 14-18 ani. Ea este

un moment critic din dezvoltarea individului deoarece acesta caută să
se raporteze permanent, la ceilalţi, ca o persoană autonomă, cu
conştiinţa propriei identităţii.
Fizic, insul cunoaşte la această vârstă o dezvoltare accelerată, fetele
evoluând mai repede decât băieţii. De altfel, fetele îşi încheie creşterea
fizică la vârsta de 17 ani. Cea mai mare parte dintre ele (75%) ating
faza pubertăţii înainte de 14 ani, pe când băieţii ajung la acest moment,
în majoritatea lor (85%), la 15 ani. Adolescenţii consumă mult
alimentar şi de aceea nutriţia şi programul de masă sunt de o deosebită
importanţă.
Psihologic, adolescentul se caracterizează printr-o bogată
imaginaţie, el „visează cu ochii deschişi“, dar şi prin creşterea puterii
de judecată. În schimb, memoria este deficitară. În acest interval de
timp individul dezvoltă interese şi abilităţi speciale fără însă a avea
tenacitatea şi capacitatea de a finaliza o acţiune.
Emoţional, adolescenţii sunt foarte sensibili şi de aceea se pot simţi
foarte uşor lezaţi, când se manifestă atitudini ostile faţă de ei. De
asemenea, ei dovedesc interes pentru competitivitate şi sunt dispuşi să
participe la orice acţiune care le-ar permite să-şi etaleze cunoştinţele şi
abilităţile.
Social, adolescenţii se caracterizează prin autodefinirea sinelui în
relaţie cu societatea în totalitatea ei, iar identitatea apare ca o poziţie a
lor faţă de lumea în care trăiesc. Din acest status apar probleme
specifice adolescenţei: tensiunea dintre el şi societate, câştigarea
independenţei faţă de părinţi, alegerea carierei şi a stilului de viaţă, viaţa
sexuală. Întrucât adolescentul îşi construieşte identitatea, în primul rând,
în raportul său cu familia şi societatea, el exersează experienţe proprii
pentru că numai astfel trăieşte cu convingerea despre oportunitatea lor.
 La această vârstă, din cauza trăsăturilor amintite, există interes pentru
consumul de droguri şi stupefiante, fenomen ce s-a înrădăcinat în
societate după anul 1989. Nu mai puţin semnificativ este consumul de
alcool caracteristic, la actualele generaţii de adolescenţi, pentru ambele
sexe. Asociat acestor fenomene este şi fumatul, care a luat proporţii
îngrijorătoare la adolescenţi indiferent de apartenenţa la genul social.

Schimbările corpului în timpul adolescenței

Modificarile fizice ale corpului in timpul anilor adolescentei sunt

dramatice - adolescentii par ca au crescut peste noapte, corpul lor si-a
schimbat forma si aspectul si vocea s-a modificat, totul dintr-o data.
Aceasta transformare este complexa, uneori surprinzatoare, putand chiar
sa provoace anxietate.
 Ce este pubertatea?
Pubertatea este perioada in care un copil dobandeste maturitatea
sexuala. Asta inseamna ca fata si baiatul sufera modificari fizice care ii
fac capabili de reproducere sexuala. Desi pubertatea este cunoscuta ca
un eveniment care apare la adolescenta, schimbarile incep de fapt mult
mai devreme - in jurul varstei de 8 ani la fete si de 11 ani la baieti. 
 Cum se schimba corpul fetelor la pubertate
La fete, pubertatea incepe de obicei intre 8-13 ani si se va continua
pana la varsta de 16 ani. Comparativ cu baietii, pubertatea la fete apare
mai devreme, in medie existand o diferenta de 2 ani.

Principalele modificari ale corpului fetelor la pubertate sunt:

 Intre 8-13 ani: apar „mugurii” sanilor; parul pubian incepe sa se

formeze
 Dupa varsta de 12 ani: apare acneea; parul de la subrat se
formeaza; cresterea in inaltime atinge cea mai mare rata de
crestereIn jur de 12-13 ani: apare prima menstruatie
 In jur de 15-16 ani: organele reproductive si genitale sunt
dezvoltate complet

Cum se schimba corpul baietilor la pubertate

La baieti, este mai dificil sa se recunoasca exact momentul de inceput

al pubertatii. Exista modificari care se produc, insa acestea apar treptat
de-a lungul unei perioade de timp. La baieti, pubertatea apare de obicei
intre 10-14 ani, putand insa sa inceapa si la 9 ani si sa continue pana la
16 ani.

Principalele modificari ale corpului baietilor la pubertate sunt:

 In jur de 11 ani: scrotul si testiculele incep sa se mareasca; parul

pubian incepe sa se formeze
 In jur de 13 ani: vocea incepe sa se schimbe si sa devina „sparta”;
muschii devin mai mari
 In jur de 14 ani: poate sa apara acneea; parul de la subrat incepe sa
se formeze
 In jur de 15 ani: parul facial incepe sa apara
 Infectia cu HIV/SIDA

Infectia cu virusul imunodeficientei umane (HIV) produce modificari

ale organismului care vizeaza sistemul imunitar si capacitatea sa de
raspuns impotriva agentilor patogeni. Acest virus este originar din
Africa Centrala si a fost descoperit la anumite tipuri de cimpanzei. Cele
mai multe cazuri de infectie au fost raportate la persoanele cuprinse in
intervalul de varsta 30-34 de ani. In stadiile avansate, in lipsa
tratamentului, pacientii dezvolta patologia cu numele de sindromul
imunodeficientei umane dobandite (SIDA).
Cauze
Infectia cu virusul HIV poate aparea ca urmare a contactului cu o
persoana seropozitiva care poate fi atat simptomatica, cat si
asimptomatica, dar care este purtatoare a virusului patogen. 
Transmiterea se poate face pe cale sanguina, prin contact intim sau de la
mama la fat. . Printre factorii favorizanti se regasesc:

 contactul sexual neprotejat;

 consumul de droguri;
 istoric de boala cu transmitere sexuala;
 folosirea unor echipamente medicale (ac de injectie) nesterile;
 contactul cu sange infectat;
 transmiterea materno-fetala.

In cazul transmiterii materno-fetale, momentul infectarii cu virusul HIV

poate avea loc in timpul:

 sarcinii;
 nasterii;
 alaptarii.
Dupa patrunderea in organism, virusul HIV realizeaza distrugerea
masiva a celulelor albe (CD4). Acestea joaca un rol important in
sistemul imunitar, in gestionarea infectiilor cu agenti patogeni.
Simptome

Simptomele se manifesta in functie de:

 durata de timp de la momentul infectarii;

 stadiul infectiei;
 capacitatea de aparare a organismului.
Odata patruns in organism, virusul HIV produce slabirea sistemului
imunitar (imunosupresie). Astfel, persoanele au o imunitate mai slabita
si pot contacta mai usor diverse boli.

Simptomele initiale care semnaleaza debutul bolii,mimeaza o

mononucleoza infectioasa,  apar intr-un interval de 2 pana la 4
saptamani de la momentul infectarii, insa rareori infectia este
diagnosticata in aceasta etapa.Printre manifestarile de debut se regasesc:

 cefaleea (durerea de cap);

 febra;
 eczemele;
 mialgiile (dureri musculare);
 artralgii (dureri articulare);
 leziuni bucale;
 diaree;
 tuse;
 scadere ponderala;
 transpiratii nocturne.

In lipsa diagnosticarii corecte a primo-infectiei cu virusul HIV si a

aplicarii tratamentului, simptomele initiale se remit, fiind urmate de o
etapa latenta, frecvent asimptomatica. . Ulterior, in faze avansate, tabloul
clinic simptomatic favorizat de imunodepresia accentuata, poate fi
completat de aparitia:

 tumefierii ganglionilor limfatici;

 aftelor localizate la nivel bucal;
 zonei zoster (in urma contactarii virusului Herpetic);
 pneumoniei cu germeni oportunisti
 proceselor neoplazice
 Tratament

Tratamentul in cazul infectiei cu virusul HIV este unul medicamentos.

Acesta are rolul de a:

 incetini reproducerea virusului HIV in organism;

 permite sistemului imunitar sa se refaca;
 evita aparitia altor patologii.

Virusul HIV poate dezvolta in timp rezistenta la anumite tipuri de

medicamente. De aceea, este important ca relatia dintre medic si pacient
sa fie una stabila, in care medicul sa poata schimba schema terapeutica,
daca este necesar.  

Scopul tratamentului medicamentos este de a reduce:

 incarcatura virala;
 contagiozitatea.