Examen – Serii de timp

1. Fie seria de timp Yt = 1 + Yt −1 +  t , cu  t WN (0, 4) . Calculați media și varianța lui Yt și arătați că aceasta este o
serie nestaționară. (1p)

2. Pentru a testa existența unei corelații semnificative între prețul aurului (GOLD) și indicele SP&500 (SP500) s-au
folosit date lunare agregate, rezultatele fiind prezentate mai jos.

Tabelul 1. Testul de cauzalitate Granger Tabelul 2. Modelul VAR

Pairwise Granger Causality Tests Vector Autoregression Estimates - t-statistics in [ ]

Sample: 1 120 GOLD SP500
Lags: 4 GOLD(-1) 0.61 [6.81] 0.01 [ 2.23]
Null Hypothesis: F-Statistic Probability GOLD(-2) 0.28 [3.15] 0.03 [ 3.91]
GOLD(-3) 0.15 [3.81] 0.01 [ 1.23]
GOLD does not Granger Cause
0.94105 0.0001 GOLD(-4) 0.05 [1.15] 0.07 [ 2.91]
SP500
SP500(-1) 0.21 [ 2.22] 0.32 [3.82]
SP500 does not Granger Cause
0.0626 0.004 SP500(-2) 0.18 [ 2.61] 0.28 [4.43]
GOLD
SP500(-3) 0.01 [ 0.22] 0.12 [1.82]
SP500(-4) 0.08 [ 1.61] 0.18 [2.43]
C 0.38 [1.049] 0.3 [0.534]
Adj. R-
squared 0.28 0.19

a. Descrieți cauzalitatea Granger și interpretați rezultatele obținute. (1p)

b. Scrieți modelul VAR și cuantificați impactul prețului aurului asupra indicelui S&P500. (1p)

3. Se consideră seria de timp a numărului de călătorii (date lunare) înregistrate la metroul din București în perioada
ianuarie 2008-decembrie 2019.

a. Figura 1 prezintă graficele funcțiilor de autocorelație și autocorelație parțială, iar Figura 2 prezintă
descompunerea seriei de timp în componente.

Figura 1. ACF și PACF

1
 Figura 2. Descompunerea în componente

▪ Descrieți componentele seriei și propuneți transformarea potrivită pentru a induce staționaritatea. (0.5p)

b. Figura 3 prezintă seria diferențiată sezonier, iar Tabelul 3 prezintă rezultatele unor teste de staționaritate.

Figura 3. Seria diferențiată sezonier

Tabelul 3. Rezultatele testelor ADF și KPSS

Test Statistic P-value
ADF -6.775 0.010
KPSS 0.037 0.100

▪ Descrieți transformările efectuate asupra seriei de timp, ipotezele celor două teste și decideți dacă seria
transformată este staționară. (1p)

c. În urma aplicării metodologiei Box-Jenkins, cel mai bun model pentru seria inițială (Numărul de călătorii) a
fost selectat SARIMA(1,0,1)(0,1,1)[12].
2
 Tabelul 4. Modelul SARIMA(1,0,1)(0,1,1)[12]
ar1 ma1 sma1 drift
Coefficient 0.8102 -0.6838 -0.7986 -0.8011
Standard Error 0.1871 0.2233 0.1047 0.1016

▪ Scrieți ecuația modelului și interpretați coeficienții. (0.5p)

▪ Testați semnificația parametrilor modelului. (0.5p)

d. Figura 4 prezintă predicția pe baza modelului pentru anul 2020, iar Tabelul 5 prezintă comparativ valorile estimate de
model și valorile reale înregistrate pentru numărul de călătorii cu metroul în București.

Figura 4. Graficul seriei de timp Număr Călătorii cu predicție pentru anul 2020

Tabelul 5. Seria estimată și reală pentru anul 2020

Luna Număr călătorii estimat Număr călătorii real

Jan 14,797,205 14,294,587
Feb 14,669,261 14,742,906
Mar 16,991,957 7,915,713
Apr 14,762,795 1,856,286
May 16,038,661 3,431,425
Jun 14,534,467 6,027,170
Jul 13,832,380 7,061,309
Aug 12,289,815 6,262,766
Sep 14,376,438 7,506,085
Oct 17,568,108 7,578,503
Nov 16,651,047 5,929,693
Dec 14,273,394 5,269,105

▪ Cuantificați impactul pandemiei de Covid-19 asupra transportului cu metroul în București și analizați rezultatele
predicției în acest context. (1p)

4. Pentru a testa existența unei corelații semnificative între rata inflației (”RATA_INFLAȚIE”) și rata șomajului
(“RATA_SOMAJ”), în Austria, s-a folosit date anuale, pentru perioada 1960-2019, rezultatele fiind prezentate mai jos:
3
 Tabelul 6. Rezultatele testului de cointegrare și VECM

Response to Cholesky One S.D. (d.f. adjusted) Innovations ± 2 S.E.

Response of D(RATA_INFLATIE,1) to D(RATA_INFLATIE,1) Response of D(RATA_INFLATIE,1) to D(RATA_SOMAJ,1)

1.0 1.0

0.5 0.5

0.0 0.0

-0.5 -0.5

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Response of D(RATA_SOMAJ,1) to D(RATA_INFLATIE,1) Response of D(RATA_SOMAJ,1) to D(RATA_SOMAJ,1)

.4 .4
.3 .3
.2 .2
.1 .1
.0 .0
-.1 -.1
-.2 -.2

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Figura 5. Graficul funcției de răspuns la impuls

a. Definiți și exemplificați conceptul de cointegrare. Există o relație de cointegrare între seriile analizate? (1p)
b. Scrieți modelul VECM din tabelul de mai sus și comentați existența echilibrului între variabile. (1p)
c. Interpretați economic rezultatele pe termen lung și pe termen scurt și cuantificați impactului ratei șomajului
asupra ratei inflației. (1p)
Notă: Se acordă un punct din oficiu.
4