RURAL–URBAN HUB CLUJ.

PROIECTUL PILOT DE CONECTARE

RURAL–URBAN ÎN ZONA
METROPOLITANĂ CLUJ-NAPOCA

Viorel Ion STĂNICĂ

Viorel Ion STĂNICĂ

Conf. univ. dr., Departamentul de Administrație
și Management Public, Facultatea de Științe Politice,
Administrative și ale Comunicării,
Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, România
E-mail: stanica@fspac.ro

Rural-Urban Hub Cluj.

The Pilot Project for Rural-Urban Connection
in the Metropolitan Area of Cluj-Napoca

Revista Transilvană
de Ştiinţe Administrative
2(51) / 2022, pp. 50–64
Abstract
This article contains a series of quantitative and
qualitative analyses that were conducted in different
communities, based on which a series of principles
were identified in order to guide the process of con-
necting the rural with the urban space. Moreover,
we focus on identifying the problems that prevent a
real connection, but also on the identification of ur-
ban-rural cooperation mechanisms. This pilot study
proposes to become a good practice example for
other communities that want to achieve an urban-ru-
ral connection.
Keywords: urban, rural, connection, intercon-
nection, cooperation mechanisms, rural-urban con-
nection.

50
 1. Context

În anul 2021, Comisia Europeană și-a prezentat viziunea pe termen lung cu privire
la zonele rurale, prin care și-a propus să creeze zone rurale „mai puternice, conectate,
reziliente și prospere” (Comisia Europeană, 2021). Viziunea concluzionează că zonele
rurale fac parte din identitatea noastră și prin aceasta Uniunea Europeană își propu-
ne să abordeze provocările, preocupările și problemele pe care zonele rurale tind să le
întâmpine, bazându-se pe misiunile mari de la nivelul Uniunii Europene, precum și
pe tranzițiile ecologice și digitale. Mai mult, având la bază un nou pact rural care a
fost conceput în vederea sprijinirii obiectivelor comune ale viziunii, se va susține, și
chiar facilita schimbul de idei și bune practici de la toate nivelurile, în vederea unei
dezvoltări cât mai armonioase, dar și în vederea atingerii obiectivelor propuse (Comisia
Europeană, 2021).
Prin identificarea mijloacelor de îmbunătățire a calității vieții de la nivelul rural și
prin realizarea unei dezvoltări teritoriale echilibrate, această conectare rural-urban va
încerca să contracareze fenomene precum depopularea, exodul forței de muncă și a
tinerilor din zonele rurale.

2. Generalități

Conectarea rural-urban trebuie înțeleasă în termeni de dezvoltare teritorială prin

cooperare și în termeni de planificare strategică pe un areal mai extins, deoarece acestea
sunt elementele de bază care stau la realizarea unei dezvoltări integrate. Această conec-
tare necesită o structurare formală (sub forma unei asociații) sau un mecanism informal
de cooperare (grup de lucru), un cadru în care autoritățile locale lucrează împreună cu
membrii unei comunități (instituții publice locale, sectorul privat, sectorul non-profit,
grupuri, cetățeni etc.) pentru a dezvolta proiecte de anvergură bazate pe valorificarea
și crearea conexiunii teritoriale. Aceste proiecte au ca scop creșterea calității vieții lo-
cuitorilor, dezvoltarea capacității administrative și comunitare locale și crearea unor
oportunități de dezvoltare viitoare în beneficiul comunităților (Community Strategies
Group, 2020, p. 16).
Între zonele rurale și urbane se stabilesc în mod natural, neplanificat, legături com-
plexe dintre care unele nu sunt conștientizate. Aceste legături pot ține de diferite aspec-
te precum: condiții geografice comune (tipuri de relief comune – munți, văi, bazine
hidrografice etc.), lanțuri de aprovizionare, rețele de transport în comun, caracteristici
culturale etc.
În prezent, dezvoltarea zonelor periurbane la nivelul cărora se evidențiază legă-
turi puternice dintre cele două medii, poate constitui o valoroasă sursă de inspirație
(Hințea, Neamțu și Stănică, 2021). Apariția și dezvoltarea acestor spații intermedia-
re face ca definițiile tradiționale ale ruralului și urbanului să devină neacoperitoare.

51
Zonele periurbane reprezintă acele areale care sunt diferite de spațiul urban, dar sunt
limitrofe sau apropiate, prezintă o legătură cu acesta, au o densitate a populației crescu-
tă și o expansiune a urbanului în aceste zone (Iaquinta și Drescher, 2000, p. 3). Ele sunt
de fapt zone rurale în care se resimte amprenta urbanului, care diminuează aspectul de
ruralitate și prezintă elemente din spațiul urban, precum activități economice specifice,
relații sociale, urbanism etc.
Dacă în trecut dezvoltarea spațiului rural a făcut obiectul unor programe dedicate,
în prezent la nivel european, s-a conștientizat că pentru a realiza o dezvoltare durabilă și
inteligentă, este nevoie de un proces care să implice deopotrivă zonele rurale și urbane,
proces bazat pe crearea de legături mutuale puternice (Robust, fără dată).
Pornind de la premisa că zonele rurale și urbane prezintă caracteristici diferite, dar
de cele mai multe ori complementare, a reieșit nevoia creării unui cadru de dezvoltare
sinergic între cele două și crearea unor mecanisme care să susțină această dezvoltare
prin interconectare inteligentă (Interreg Europe, 2021). La nivelul Uniunii Europene
au fost mai multe inițiative. Programul Next2Met de exemplu a susținut creșterea
atractivității teritoriilor situate în apropierea zonelor metropolitane, bazându-se pe
digitalizarea, cooperarea și specializarea acestor teritorii, pentru a-și valorifica poten-
țialul și pentru a deveni cât mai atractive (Next2Met Interreg Europe, 2023). Aceste
proiecte s-au desfășurat în mai multe state și au susținut de exemplu întreprinderile
mici și mijlocii să folosească procese digitale în locul celor clasice, dar și să dezvolte noi
idei de afaceri prin oferirea de expertiză și consiliere din partea specialiștilor; s-a oferit
expertiză în digitalizare persoanelor din zonele rurale care din cauza slabei utilizări a
tehnologiei au acces mai redus la informații (Interreg Europe, 2020; Interreg Europe,
2019). Alte proiecte similare au vizat simplificarea anumitor procese administrative,
reducerea dependenței față de mașinile individuale în spațiul rural prin oferirea unor
variante precum: suplimentarea transportului în comun, îmbunătățirea și crearea pis-
telor de biciclete; unele proiecte au vizat îmbunătățirea serviciilor medicale de îngriji-
re la domiciliu prin digitalizarea acestora (folosirea de tablete, dozatoare automate de
medicamente, apeluri video etc.). Proiectele au mai vizat crearea de spații de lucru în
comun („co-working spaces”), crearea de infrastructură cu fibră optică în comunitățile
cu puțini locuitori pentru susținerea afacerilor locale, crearea unei platforme comune,
utilizate de instituțiile publice, care să faciliteze cooperarea și transparența, încurajarea
realizării și adoptării de către toate comunitățile a unei strategii locale digitale, oferirea
de internet gratuit și rețea Wi-Fi în zonele turistice și producătorilor locali pentru a
crește vizibilitatea comunităților (Interreg Europe, 2020).
Un alt program desfășurat la nivelul a șapte țări din Uniunea Europeană, care a
inclus comunități rurale periferice și periurbane, s-a axat pe inovarea digitală pentru a
facilita o bună colaborare între sectoarele public, privat și neguvernamental în vederea
îmbunătățirii strategiilor de transformare digitală, dar și pentru crearea unui ecosistem
digital interregional în afara zonelor metropolitane, pentru a facilita accesul tuturor
părților (indivizi, administrații publice, sectorul privat) la soluții digitale (Carpe Diem

52
Interreg Europe, fără dată). Și în cazul acestui program s-au derulat o serie de proiecte
în vederea îndeplinirii obiectivelor propuse.
Dezvoltarea locală este un concept mai larg care include dezvoltare economică, so-
cială, culturală și comunitară, și care vizează îmbunătățirea calității vieții locuitorilor.
Dezvoltarea planificată implică realizarea unui profil strategic al comunității, care să
indice ariile de excelență și vulnerabilitățile acesteia; dezvoltarea armonioasă depinde de
modul în care acestea sunt valorificate sau contracarate (Hințea, 2015, p. 106). Con-
form aceluiași autor, există o serie de etape care trebuie realizate în vederea dezvoltării
profilului strategic și anume: analiza preliminară (o radiografiere a indicatorilor locali,
a celor economici, analize comparative cu organizații sau comunități similare, analiză a
indicatorilor calității vieții, analiză a cadrului strategic), definirea viziunii, construirea
profilului strategic (care include factori strategici cheie, probleme strategice, direcții
strategice de acțiuni, portofoliu de programe operaționale, sisteme de monitorizare și
evaluare) (Hințea, 2015, pp. 107–116). La nivelul unei comunități este important să
existe un plan strategic de dezvoltare bine întocmit, bazat pe implicarea activă a comu-
nității (Mylott, 2009), deoarece acesta poate ghida comunitatea, în următorii ani, spre
o dezvoltare nu doar economică, ci și comunitară.

3. Rural-Urban Hub Cluj

Municipiul Cluj-Napoca este considerat unul dintre cele mai dezvoltate municipii
din România (Pană, 2019), un pol economic cu un mediu academic bine dezvoltat.
Având la bază concluziile Comisiei Europene, dar și pactul rural (o inițiativă care a
fost anunțată în Viziunea pe termen lung a Comisiei Europene pentru zonele rurale,
prezentată în iunie 2021), la nivel de experimentare s-au pus bazele unei conectări în-
tre mediului rural și urban, iar această cooperare a fost denumită Rural-Urban Hub.
Acest hub este format din municipiul Cluj-Napoca împreună cu comunele Ciurila și
Petreștii de Jos, două localități situate în vecinătatea acestuia. În concordanță cu viziu-
nea Comisiei Europene, Rural-Urban Hub își propune să contracareze fenomenele co-
mune în regiunile rurale ale Europei, cum ar fi depopularea și exodul de resurse umane
specializate și inteligente, urmărește diminuarea discrepanțelor în dezvoltarea econo-
mică dintre zonele urbane și cele rurale din județul Cluj și să integreze inițiative diver-
sificate și generatoare de dezvoltare social-economică dezvoltate deja în oraș prin mai
multe proiecte europene. Municipiul Cluj-Napoca face parte din Spațiul European
de Inovare, lansat de Comisia Europeană și din alte câteva inițiative europene care vi-
zează stimularea inovației sociale. În acest proiect, orașul se angajează să faciliteze și
să integreze resursele și părțile interesate în vederea construirii ecosistemului necesar
Rural-Urban Hub, alături de administrațiile publice locale rurale.
Hub-ul Rural-Urban Cluj este unul dintre cele trei hub-uri pilot similare create
în Europa, celelalte două fiind dezvoltate în Bulgaria și Spania și beneficiază de spri-

53
jinul mai multor parteneri europeni, Comisia Europeană și Comitetul European al
Regiunilor. Rural-Urban Hub ar putea deveni un caz de bună practică, deoarece în ca-
drul acestuia se vor testa diferite mecanisme de colaborare și soluții locale la problemele
identificate, care să permită instituțiilor europene să evalueze mai bine mijloacele și
estimarea succesului unui program strategic adresat unor comunități similare. Inițiati-
va are la bază parteneriate între primăria municipiului Cluj-Napoca, comunele Ciurila
și Petreștii de Jos, Clusterul de Educație C-Edu, Asociația Zona Metropolitană Cluj
pentru Dezvoltare Intercomunitară (ADI-ZMC), Universitatea Babeș-Bolyai prin
Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC), Asociația
Liderilor de Afaceri din România (RBL).
Acest proiect pilot își propune să cerceteze două comunități rurale diferite ca ti-
pologie din arealul Zonei Metropolitane Cluj și să identifice posibile mecanisme de
cooperare a acestora cu municipiul Cluj-Napoca (Banca Mondială, 2021a și 2021b).
Pentru aceasta s-a considerat necesară cunoașterea aprofundată din punct de vedere
socio-economic și cultural a celor două comunități. Ulterior, cercetarea s-a extins asu-
pra unui areal mai larg. Cercetarea preliminară menționată mai sus, începută în luna
mai 2021, include mai multe analize, precum: analiza strategică, analiza teritorială (co-
nectivitate, infrastructură, locuințe, patrimoniu construit), analiza socio-demografică
(evoluție și structura populației, creștere naturală, creșterea migratorie), analiza resur-
sei umane și educație (nivel de educație, rata de activitate, rata de ocupare, număr
mediu de angajați, raport de dependență demografică) până la analiza economică
(structura economiei locale, servicii agricole și silvice, turism, industria prelucrătoare,
firme pe coduri CAEN, număr de angajați), analiza capacității comunitare (structuri
asociative, grupuri de acțiune, cooperare, capital social) până la analiza culturii și iden-
tității locale (cultură și tradiții, grupuri culturale, specific local, gastronomie locală,
peisaj cultural).

3.1. Descrierea activităților întreprinse

Pentru a înțelege mai bine din punct de vedere socio-economic caracteristicile spa-
țiului rural, pe lângă analiza de documente au fost organizate o serie de focus-grupuri
în cele două comunități, dar și într-un areal mai extins (teritorii LEADER), care au
adus laolaltă mediul economic local, elevi, studenți, tineri și alți actori relevanți din
comunitate. Prin intermediul acestora s-a dorit identificarea percepției locuitorilor
asupra calității vieții și asupra ideii de conectare rural-urban.
În cele ce urmează vor fi prezentate în sinteză rezultatele focus-grupurilor. Au fost
realizate trei focus grupuri cu tinerii din comune pentru a identifica percepția acestora
asupra dezvoltării locale și calității vieții (focus-grupurile au fost realizate în două sate
din comuna Ciurila și un sat din comuna Petreștii de Jos).
De asemenea au fost realizate trei focus-grupuri cu reprezentanți ai mediului de
afaceri local, dar și alți actori relevanți din comunitate, pentru a identifica nevoile lor

54
actuale și viitoare. Focus-grupurile au fost realizate în două sate din comuna Ciurila și
un sat din comuna Petreștii de Jos.
Pentru sectorul neguvernamental a fost organizat un focus grup cu un grup de acți-
une informal (ONG în curs de constituire) de la nivelul localității Ciurila, care a reunit
8 membri ai acestui grup foarte activ în comunitate.
Deoarece activitatea agricolă este definitorie pentru mediul rural s-a organizat un
focus grup cu producătorii agricoli locali din comuna Ciurila și de la nivelul GAL
Lider pentru a testa care este percepția acestora asupra conectării economico-sociale a
spațiului rural cu cel urban.
Mai mult, au fost aplicate o serie de chestionare producătorilor locali, oamenilor
de afaceri și artiștilor din Ținutul Fluturelui Albastru (un teritoriu situat la nord de
Cluj-Napoca) pentru a identifica percepția acestora asupra conectării economico-soci-
ale a spațiului rural cu mediul urban.
S-a realizat o analiză detaliată asupra sistemului educațional local de la nivelul a două
comune cuprinse în arealul cercetat, dar și a municipiului Cluj-Napoca, în vederea ra-
diografierii situației învățământului local, pornind de la premisa că educația a devenit
o componentă de bază în procesul de dezvoltare a societății actuale (Blaga et. al., 2020;
World Vision, 2022; Gazibar și Giuglea, 2020; LEAP, 2022). Prosperitatea economică,
dezvoltarea personală a individului ori calitatea vieții crescută, toate au un numitor
comun și anume educația. A rezultat un document care a inclus multiple forme de
cercetare (analize cantitative și calitative) în urma cărora au reieșit nevoile educaționale
din teritoriul rural în primul rând, dar și din cel urban.
Sincron cu această cercetare s-au organizat o serie de acțiuni menite să conecteze
școlile din mediul rural cu diferite facultăți din municipiul Cluj-Napoca, cu ONG-uri
și firme private. Pe parcursul acestor activități s-au realizat și cercetări calitative și can-
titative (observație participativă, interviuri, chestionare aplicate tuturor factorilor im-
plicați), unele cu valențe de experiment social. De exemplu, elevi din două comune,
împreună cu doi profesori și trei studenți de la Organizația Studenților pentru Natură
de la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB), au parcurs un traseu în pădurea Făget unde au
observat specii din flora și fauna zonei. Rezultatele au constat în crearea unui conexi-
uni între elevi și natură, înțelegerea conceptelor de faună și floră, dar în același timp și
dobândirea unui comportament corect față de mediul înconjurător. Această acțiune
a avut ca obiectiv și realizarea unei cooperări interinstituționale pe termen mai lung.
O altă acțiune s-a organizat pentru elevii cu înclinații artistice din patru comune care
au efectuat o vizită la Facultatea de Științe Politice Administrative și ale Comunicării –
UBB și la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca. În cadrul acestei vizite ele-
vii au participat la un workshop foto (unde au fost instruiți să realizeze corect fotogra-
fii) și apoi la o expoziție cu lucrările de artă de sfârșit de an ale studenților de la pictură.
În cadrul acestor acțiuni au fost chestionați atât elevii, cât și profesorii care i-au în-
soțit, precum și studenții și profesorii implicați de la universități. Toți cei implicați au
apreciat aceste acțiuni și își doresc replicarea lor. Participanții de la cele două universi-

55
tăți au descoperit că studenții ar putea avea activități pedagogice mai aplicate dacă ar
coopera structurat cu școlile din rural.
Prin această analiză s-a reușit să se identifice nevoile educaționale ale elevilor din
rural, nevoi care nu țin doar de partea educațională, ci și de partea materială, culturală
și de cea a petrecerii timpului liber. S-a constatat că există un profund atașament față
de comunitățile lor, că doresc să le ajute să se dezvolte, că există o dorință de cooperare
cu mediul urban care poate ajuta în dezvoltarea localităților lor, dar și în dezvoltarea
lor personală. Din analiza cantitativă reiese faptul că activitățile de petrecere a timpului
liber ale elevilor sunt insuficiente și de regulă individuale. Întrebările privind dorința
acestora de a studia nu arată aspirații prea înalte. Lipsa fondurilor pentru dezvolta-
rea școlilor este percepută ca o problemă, fericirea elevilor la școală se datorează inter-
acțiunii sociale iar stresul la școală este crescut din cauza volumului de teme. Nivelul
de voluntariat este relativ scăzut. Discuțiile avute cu directorii de școli din 8 localități
din mediul rural relevă creșterea numărului de elevi cu nevoi speciale de învățare, ceea
ce reclamă o intervenție de specialitate bine structurată; în acest sens, conectarea cu
Departamentul de Psihopedagogie Specială al UBB reprezintă o opțiune.

3.2. Obstacole care stau în calea conectării rural-urban

Relația teritorială rural-urban a cunoscut o lungă etapă în care urbanul a secătuit
de resurse spațiul rural, fără a-i restitui prea multe lucruri. În prezent discursul este
„cum să ajutăm ruralul” să depășească decalajele mari de dezvoltare. Credem că o relație
corectă rural-urban trebuie să depășească logica „ajutorării ruralului” sau „rezolvării
problemelor ruralului” sau „cum să valorificăm resursele ruralului într-o dezvoltare in-
tegrată” și să treacă în logica dezvoltării integrate rural-urban, a valorizării avantajelor
competitive acolo unde ele există, sau a stimulării surselor de avantaj competitiv, în
folos reciproc.
În urma cercetărilor efectuate și a observațiilor din teren, s-a constat faptul că la
nivelul unităților administrativ teritoriale „este nevoie de strategii de dezvoltare bine re-
alizate, care să indice clar și corect profilul strategic al fiecărei comune”. Conectarea cu
succes a ruralului cu urbanul se poate face doar ținând cont de profilul strategic local.
Pe de altă parte, întocmirea strategiilor locale trebuie să implice în mod real cetățenii și
toate grupurile interesate, să mobilizeze comunitatea locală și presupune analize de date
și cercetări detaliate în teren, pentru a surprinde percepția locală asupra calității vieții și
asupra dezvoltării prezente și viitoare a comunei și asupra conectării rural-urban.
„Pericolul de dezvoltare haotică” este o altă problemă identificată. În lipsa inițiativei
strategice există pericolul ca actori economici extra locali sau locali să impună modele
strategice sau politici de dezvoltare improprii. Există multe exemple în care dezvolta-
torii imobiliari modelează dezvoltarea locuirii, generând pericolul de supraaglomerare
legat de dezvoltarea unei zone suburbane fără indicatori de calitate a vieții corespunză-
tori, ca în cazul comunei Florești.

56
 O problemă o constituie și „indicatorii de calitate a vieții scăzuți”. O infrastructu-
ră deficitară, lipsa unor servicii locale adecvate și a oportunităților de socializare și de
petrecere a timpului liber, lipsa activităților culturale la un nivel semnificativ, lipsa de
rețele publice de alimentare cu apă și de canalizare, de rețele de gaze naturale, reduc
drastic posibilitatea unor dezvoltări industriale. Serviciile sociale și pentru sănătate, de
îngrijire bătrâni, îngrijire copii, de cultură, sunt insuficiente față de nevoile și cerințele
actuale ale locuitorilor. Menținerea sistematică a curățeniei, protecția mediului încon-
jurător și a peisajelor necesită o preocupare mai serioasă deoarece reprezintă indicatori
ai calității vieții.
„Infrastructura de transport” slab dezvoltată este o altă problemă strategică la ni-
velul ruralului. Lipsa unei viziuni de ansamblu și ignorarea efectelor benefice pe care
le-ar putea induce existența unui sistem de transport integrat, adaptat la cerințele me-
diului urban și rural, pot afecta conectarea rural-urban. În pofida situării în zona me-
tropolitană, nu toată zona este acoperită de rețeaua de transport urban a municipiului
Cluj-Napoca, fapt care izolează unele localități rurale și le limitează posibilitățile de
conectare economică și socială cu orașul, în detrimentul ambelor părți. Pe de altă parte,
drumul județean care conectează comunele Petreștii de Jos și Ciurila cu Municipiul
Cluj-Napoca, chiar dacă în prezent este în stare bună și nu foarte circulat, în situația
unei conectări serioase, va deveni insuficient.
„Economia locală slab dezvoltată și diversificată”, constituie de asemenea o proble-
mă. Lipsa de activități economice la nivel semnificativ în comunitate reprezintă cea mai
mare problemă în plan local și determină lipsa locurilor de muncă. În pofida creșterii
cifrei de afaceri la nivel local se simte încă nevoia unor investitori mai mari care să reți-
nă forța de muncă mai tânără și educată, dar și să atragă forță de muncă din urban sau
din zonele adiacente. Economia locală este slab diversificată, nivelul serviciilor fiind
relativ scăzut. Peste 30% dintre respondenții care afirmă că iau în calcul să părăsească
localitatea invocă drept motiv în primul rând slaba calitate a serviciilor publice. Ofer-
ta de servicii publice în comună este restrânsă, locuitorii plătind servicii în urbanul
din proximitate. În pofida existenței unor structuri asociative funcționale, agricultura
se practică în general pentru autoconsum sau cu valorificare informală, iar producția
agricolă este modestă, nestructurată și valorificată în cea mai mare parte de o manieră
primară. Nu s-au dezvoltat rețele structurate de desfacere a produselor agro-alimentare
locale în mediul urban. Economia locală nu are capacitatea de a oferi locuri de muncă
bine plătite, ceea ce determină migrația forței de muncă. Nu există o opțiune strategică
clară care să conducă la structurarea economiei, la orientarea producției locale și servi-
ciilor în direcția conectării cu urbanul mare.
O altă problemă o constituie „capacitatea administrativă și comunitară scăzută”.
Primăriile dețin un număr insuficient de angajați pentru problematica existentă, din
motive normative și bugetare. Capacitatea de scriere și implementare de proiecte la ni-
vel local este foarte redusă. Nu există nici ONG-uri sau firme locale de consultanță
care să suplinească această nevoie. Cooperarea administrației locale cu comunitatea

57
este modestă. Administrația locală nu are încă exercițiul unei guvernanțe participative,
iar comunitatea este slab structurată și pregătită pentru un parteneriat real. Slaba con-
solidare a unor structuri asociative specifice (ONG, asociații, grupuri) care să conducă
la creșterea capitalului social local și la abilitare socială („empowerment”) influențează
negativ dezvoltarea locală. Toate acestea pot să afecteze pe termen lung relația adminis-
trație-cetățean și să limiteze capacitatea primăriei de a mobiliza comunitatea în proce-
sul dezvoltării. Cooperarea mediului de afaceri cu autoritățile locale este nestructurată
și slabă. De asemenea, nu există o colaborare între mediul de afaceri local și mediul
public, sau cel de-al treilea sector, de aceea ar fi necesară facilitarea de diferite întâlniri
și identificarea unor mecanisme de colaborare, în vederea conlucrării acestora în bene-
ficiul comunității.

4. Principii de cooperare rural-urban

În urma analizei strategice a comunităților din arealul cercetat, a cercetărilor canti-

tative și calitative, au fost emise o serie de principii care considerăm că trebuie să stea la
baza conectării rural-urban1:
• Coordonare strategică (pe bază de profil strategic, factori strategici cheie, avantaje
competitive);
• Complementaritate mai degrabă decât subordonarea spațiului (prin debordare
urbană, impunând modele de dezvoltare irațională precum cele din zonele periur-
bane);
• Reciprocitate (accesul la resursele și inteligența celuilalt);
• Abordare științifică (analize teritoriale, social-economice, demografice, analize
strategice);
• Parteneriat sincer și corect (simetrie în comunicare și luarea deciziilor, abilitare co-
munitară, evaluări corecte);
• Responsabilitatea urbanului față de rural (urbanizarea excesivă a contribuit la asi-
metriile dezvoltării urban-rural, iar politicile de dezvoltare trecute au drenat resur-
sele rurale în favoarea dezvoltării urbane); și
• Afectarea cât mai redusă a funcțiilor ruralului (aducerea în mediul rural a avanta-
jelor conexiunii cu urbanul: diversificarea serviciilor, locuri de muncă de calitate,
creșterea calității vieții, nu a unor dezavantaje: aglomerație, poluare, locuire nespe-
cifică).
Conectarea rural-urban trebuie să se bazeze pe identificarea unor zone de conectare
inteligentă (sinapse) în care să se întâlnească avantajele unei comunități cu nevoile ce-

1 Aceste principii au fost detaliate pentru prima dată în Stănică și Stănică (2023, în curs de publi-
care).

58
leilalte, respectând profilul strategic al amândurora. Tabelul 1 de mai jos este exempli-
ficativ și include nevoile de dezvoltare ale urbanului și ruralului, precum și ce au acestea
de oferit, și sugerează posibile conexiuni.

Tabelul 1: Nevoile de dezvoltare ale urbanului și ruralului

Ce are ruralul de oferit Ce nevoi are urbanul

‒ Terenuri pentru dezvoltarea unor zone de locu-
ire, case nelocuite disponibile în intravilanul lo-
calităților;
‒ Terenuri pentru delocalizarea unor activități eco-
nomice;
‒ Conexiunea rutieră facilă cu municipiul Cluj-Na-
poca și conexiune la autostrada Transilvania;
‒ Un mediu curat și posibilitatea de a dezvolta ac-
tivități de petrecere a timpului liber și de turism;
‒ Hrană de calitate direct de la producători locali;
‒ Comunități deschise spre cooperare comunita-
ră;
Ce are urbanul de oferit
‒ Un mediu economic activ și dispus să inves-
tească;
‒ Servicii publice de calitate;
‒ Un mediu educațional foarte dezvoltat, cu tradi-
ție;
‒ Structuri comunitare active (ONG-uri clustere,
cooperare cu sectorul public);
‒ Resursă umană de calitate (capabilă să furnize-
ze expertiză);
‒ Viață culturală, instituții culturale active;
‒ Bugete considerabil mai mari, expertiză în acce-
sarea de diverse tipuri de finanțări;
‒ Nevoia de spațiu pentru locuire de calitate și un
acces facil spre oraș;
‒ Terenuri cu utilități pentru delocalizări de afa-
ceri;
‒ Un mediu mai curat, peisaje, lacuri, păduri, fer-
me, apropiere de natură;
‒ Oportunități de petrecere a timpului liber, turism;
‒ Surse de hrană de calitate, eventual bio, gastro-
nomie locală specifică;
‒ Viață comunitară, sentimentul de apartenență la
comunitate;
Ce nevoi are ruralul
‒ Diversificare economică, dezvoltarea de afaceri
care să valorifice producția locală;
‒ Infrastructura de bază pentru asigurarea unei
calități ridicate a vieții;
‒ Creșterea calității actului educațional, a posibili-
tăților de dezvoltare personală a copiilor;
‒ Viață comunitară activă, structurată, conectată
la procesul de dezvoltare;
‒ Expertiză, know-how;
‒ Dezvoltarea de afaceri care să ofere locuri de
muncă de calitate și bine plătite, locuri de mun-
că pentru tineri;
‒ Animarea vieții culturale;
‒ Acces mai bun la finanțări;

Sursa: Autorul

5. Concluzii

Pentru a facilita conectarea rural-urban, experiența acțiunilor întreprinse până în

prezent și cercetările efectuate ne determină să subliniem următoarele. În primul rând
este nevoie de o voință politică fermă, materializată prin acorduri instituționale. Pentru
comunele din Zona metropolitană Cluj-Napoca pasul este deja făcut prin acordul me-
tropolitan, dar e nevoie de o diversificare a cadrului de cooperare. În al doilea rând este
necesară existența unor structuri formale funcționale la nivelul comunităților (asociații
locale ale oamenilor de afaceri, ONG-uri cu vocație socială, de mediu, de tineret, cul-
turale etc.) care să fie capabile de a conlucra în parteneriate specifice cu structuri de la

59
nivelul urban (ONG-uri, clustere, grupuri culturale, universități etc.). În al treilea rând
este nevoie de o susținere financiară pentru continuarea cercetărilor, pentru inițierea
unor acțiuni concrete și pentru monitorizarea proceselor, atât în etapa de inițiere cât și
în etapa în care mecanismele de conectare vor fi funcționale.
În urma tuturor cercetărilor realizate, pe baza tuturor analizelor, propunem o serie
de domenii de cooperare în vederea susținerii conectării rural-urban.
Un prim domeniu propus este cel de cooperare economică, ce presupune crea-
rea unui cadru de cooperare a clusterelor și grupurilor de oameni de afaceri din Cluj-
Napoca cu asociațiile de oameni de afaceri, de fermieri, de operatori turistici din rural.
Rezultatele așteptate ar putea consta în parteneriate directe de afaceri, investiții în rural,
promovarea produselor locale în urban, stimularea de startup-uri în rural, dezvoltarea
de activități economice care presupun transfer de tehnologie de vârf spre spațiul rural.
Un al doilea domeniu de cooperare este cel de infrastructură și urbanism și pre-
supune crearea unui comitet teritorial care să faciliteze abordarea proiectelor mari de
infrastructură rutieră din perspectiva conectării viitoare, cu finanțări inclusiv de la ni-
vel metropolitan. Infrastructura de drumuri va trebui proiectată nu atât pentru nevo-
ile actuale ale comunităților rurale vizate, cât pentru nevoile viitoare, ținând cont de
dezvoltarea proiectată. Comunitățile rurale vor fi sprijinite pentru a realiza infrastruc-
tura tehnică necesară pentru a asigura o creștere a calității vieții actualilor și viitorilor
locuitori. În domeniul urbanismului și în special al locuirii, este necesară o cooperare
crescută pentru a evita pericolul debordării urbane necontrolate. Terenurile atractive
pentru dezvoltări imobiliare trebuie să facă obiectul unor „dezvoltări negociate” între
rural și urban la nivelul acestui comitet, pentru că de fapt vizează un grup specific de lo-
cuitori, care va lucra în mare parte în urban și va locui în rural, ambele părți fiind inte-
resate direct de bunăstarea locuitorilor. Asigurarea unei infrastructuri de comunicații
adecvate a devenit o prioritate (câteva sate deja au conexiune prin cabluri care asigură
un trafic foarte bun de internet). Extinderea serviciilor de transport de persoane spre
spațiile rurale vizate este obligatorie, deoarece această conectare face de cele mai multe
ori diferența, asigură accesul locuitorilor la servicii diverse și la locuri de muncă în oraș.
Un alt domeniu identificat este cel de cooperare în domeniul educației. Acesta
presupune crearea de parteneriate între Clusterul de Educație C-EDU și structurile
școlare din mediul rural. Este probabil cel mai ușor de operaționalizat, deoarece câteva
din acțiunile întreprinse deja s-au făcut în cooperare cu acest ONG. C-EDU este un
ecosistem funcțional din Cluj-Napoca și conceput ca un cadru de dialog și cooperare
între principalii actori implicați în educația formală. Acest cadru permite implicarea
Inspectoratului școlar, universităților, firmelor implicate, asociațiilor de studenți și
elevi și firește a școlilor din mediul rural. Activitățile vor viza atât educația formală cât
și educația pentru adulți.
Cooperare comunitară este un alt domeniu important. Cercetările de teren relevă
o viață comunitară nu foarte activă, aproape nestructurată, dar cu un potențial foarte

60
bun, cu o dorință de cooperare care așteaptă doar cadrul potrivit. De aceea sunt necesare
parteneriate public-ONG (primării și instituții publice cu ONG-uri și universități, din
ambele medii, urban și rural) pentru desfășurarea de acțiuni de animare comunitară, de
stimulare a creării de structuri comunitare funcționale. În localitățile rurale există spații
adecvate pentru organizarea de întâlniri și activități, dar lipsește expertiza, facilitatorii,
fondurile necesare pentru inițierea de procese comunitare. Comunitățile rurale trebuie
pregătite pentru a găzdui noi locuitori proveniți din urban și pentru a evita potențiale
conflicte între aceștia și comunitatea existentă, medierea comunitară fiind facilitată de
existența unor grupuri active. Pasul imediat următor ar fi implicarea crescândă a gru-
purilor comunitare în luarea deciziilor publice la nivel local.
Domeniul de cooperare culturală presupune crearea de parteneriate între ONG-uri
și instituții culturale din Cluj-Napoca și Primării și ONG-uri locale din rural. Dez-
voltarea culturală a comunei presupune două direcții: fructificarea patrimoniului cul-
tural și istoric existent și diversificarea evenimentelor culturale accesibile locuitorilor.
Din cercetările efectuate reiese că există un interes crescut pentru spectacole pentru
copii, spectacole de teatru și concerte. Pe baza parteneriatelor cu instituții culturale din
Cluj-Napoca se pot realiza turnee în comune, astfel încât periodic să existe activitate
culturală la care locuitorii să poată participa fără impedimente legate de accesibilitate
(transportul până la Cluj). Segmentul demografic tânăr trebuie implicat în dezvoltarea
culturală pe termen lung. Este necesară identificarea unor spații de întâlnire și lucru
pentru tinerii comunelor, centre comunitare care să permită coagularea unor grupuri
de inițiativă. Din focus grupurile realizate rezultă că tinerii își doresc să existe mai multe
evenimente culturale, pe de o parte, dar își doresc și un cadru de întâlnire și socializa-
re. Un centru de acest tip, echipat pentru activități culturale, poate îndeplini ambele
funcții, de exemplu prin organizarea unor proiecții de filme sau a unui club de lectură
urmat de discuții.
Esențial pentru creșterea și dezvoltarea comunităților este pregătirea acestora pentru
inițiative care să le servească în mod direct, intenția fiind de a stimula pe termen lung
asumarea organizării evenimentelor culturale locale. Specificul cultural local poate
avea o dimensiune cu impact turistic și economic prin asocierea cu târgurile de produ-
se locale. Manifestările culturale locale și produsele realizate în rural pot avea un spațiu
de diseminare în cadrul acestor târguri, care vor contribui la popularizarea produselor
locale și la crearea unui brand local.
Cele cinci domenii de cooperare identificate trebuie dublate de mecanisme reale:
parteneriate, structuri formale, organisme colective funcționale, care să transpună, să
materializeze toate aceste idei în proiecte și acțiuni concrete de conectare rural-urban.
Se impune de asemenea continuarea activităților de cercetare precum și monitorizarea
și evaluarea pe parcursul derulării proiectelor.

61
 Bibliografie:

1. Asociația Plaiuri Noi, „Ținutul Fluturelui Albastru”, 2022, [Online] disponibil la adresa
https://tinutulflutureluialbastru.ro/, accesat la data de 1 decembrie 2022.
2. Banca Mondială, „Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Zonei Metropolitane Cluj
pe perioada 2021-2030”, 2021b, [Online] disponibil la adresa https://files.primariaclujna
poca.ro/2022/01/25/1-Anexa-SIDU.pdf, accesat la data de 1 decembrie 2022.
3. Banca Mondială, „Urban Development Portofolio in Romania”, 2021a, [Online] disponi-
bil la adresa https://www.worldbank.org/en/country/romania/brief/romania-urban-de
velopment, accesat la data de 1 decembrie 2022.
4. Blaga, O., Onișor, A., Țînțaș, C. și Dascăl, M., „Wellbeing of Youths (15-24 years old)
Living in the Cluj Metropolitan Area”, Health – Education – Agency – Enabling En-
vironment, Department of Public Health, Babeș-Bolyai University, 2020, [Online] dis-
ponibil la adresa https://leapcluj.ro/wp-content/uploads/2020/08/Wellbeing-of-youths-
15-24-years-old-living-in-the-Cluj-Metropolitan-Area-compressed.pdf, accesat la data de 1
decembrie 2022.
5. Carpe Diem Interreg Europe, „Catalysing Regions in Peripheral and Emerging Europe
towards Digital Innovation Ecosystems”, fără dată, [Online] disponibil la adresa https://
projects2014-2020.interregeurope.eu/carpedigem/, accesat la data de 1 decembrie 2022.
6. Comisia Europeană, „Viziune pe termen lung pentru zonele rurale: Pentru zone rurale ale
UE mai puternice, conectate, rezistente și prospere”, 30 iunie 2021, Bruxelles, [Online] dis-
ponibil la adresa https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/IP_21_3162,
accesat la data de 1 decembrie 2022.
7. Community Strategies Group, „Rural Development Hubs: Strenghtening America’s Ru-
ral Innovation Infrastructure”, The Aspen Institute, 2020, [Online] disponibil la adresa
https://www.aspeninstitute.org/publications/rural-development-hubs/, accesat la data
de 1 decembrie 2022.
8. Gazibar, M. și Giuglea, L., „Inegalitățile din România. În pofida recentelor progrese înre-
gistrate în România, sărăcia și inegalitatea veniturilor se mențin ridicate, iar disparitățile
regionale se adâncesc”, World Vision România, fără dată, [Online] disponibil la adresa
https://worldvision.ro/wp-content/uploads/2020/05/Raport-Inegalitati.pdf, accesat la
data de 1 decembrie 2022.
9. Hințea, C.E., „Cum se construiește profilul strategic al unei comunități?”, 2015, Revista
Transilvană de Științe Administrative, vol. 2, nr. 37, pp. 101–119.
10. Hințea, C.E., Neamțu, B. și Stănică, V., „Metropolitan Areas in Romania – The Shift
from Forced Cooperation to Collaborative Governance. A Case study”, în Profiroiu, M.,
Eymeri-Douzans, J.-M., Hințea, C.E. și Mina-Raiu, L., Transatlantic Perspectives in the
Margin of the 14th Administration and Public Management International Conference,
București: Research Centre in Public Administration and Public Services, 2021, pp. 38–60.
11. Iaquinta, D. și Drescher, A.W., „Defining the Peri-urban: Rural-urban Linkages and In-
stitutional Connections”, 2022, Land Reform, Land Settlement and Cooperatives, nr. 2,
pp. 8–26.

62
12. Interreg Europe, „Digi Contest – Regional Call for Digitalisation Projects of Public Au-
thorities”, 2020, [Online] disponibil la adresa https://www.interregeurope.eu/good-prac
tices/digi-contest-regional-call-for-digitalisation-projects-of-public-authorities, accesat la
data de 12 decembrie 2022.
13. Interreg Europe, „A Telecare Local Service to Provide Support to Senior Citizens and
Dependent People”, 2020, [Online] disponibil la adresa https://www.interregeurope.eu/
good-practices/a-telecare-local-service-to-provide-support-to-senior-citizens-and-depen
dent-people, accesat la data de 13 decembrie 2022.
14. Interreg Europe, „DigiMobil - Innovative Equipped Vehicle for Information on Digital-
isation”, 2020, [Online] disponibil la adresa https://www.interregeurope.eu/good-prac
tices/digimobil-innovative-equipped-vehicle-for-information-on-digitalisation, accesat la
data de 12 decembrie 2022.
15. Interreg Europe, „Digital Consultations to Inform Local Digital Strategies”, 2020, [On-
line] disponibil la adresa https://www.interregeurope.eu/good-practices/digital-consulta
tions-to-inform-local-digital-strategies, accesat la data de 21 decembrie 2022.
16. Interreg Europe, „Digital Innovation Room Mecklenburg-Vorpommern”, 2020, [On-
line] disponibil la adresa https://www.interregeurope.eu/good-practices/digital-innova
tion-room-mecklenburg-vorpommern, accesat la data de 7 decembrie 2022.
17. Interreg Europe, „Digital Solutions for Home Care”, 2020, [Online] disponibil la adresa
https://www.interregeurope.eu/good-practices/digital-solutions-for-home-care, accesat
la data de 8 decembrie 2022.
18. Interreg Europe, „LISA - Mobility as a Service & Last Mile”, 2020, [Online] disponibil la
adresa https://www.interregeurope.eu/good-practices/lisa-mobility-as-a-service-last-mile,
accesat la data de 13 decembrie 2022.
19. Interreg Europe, „Model Lower Austria - Fiber-Optic Internet Infrastructure”, 2020,
[Online] disponibil la adresa https://www.interregeurope.eu/good-practices/model-low
er-austria-fiber-optic-internet-infrastructure, accesat la data de 29 decembrie 2022.
20. Interreg Europe, „Multi-fund Development of Digital Hubs/co-working Spaces in Rural
Areas”, fără dată, [Online] disponibil la adresa https://projects2014-2020.interregeurope.
eu/policylearning/good-practices/item/4294/multi-fund-development-of-digital-hubs-
co-working-spaces-in-rural-areas/, accesat la data de 17 decembrie 2022.
21. Interreg Europe, „Next2Met”, 2023, [Online] disponibil la adresa https://projects2014-
2020.interregeurope.eu/next2met/, accesat la data de 14 decembrie 2022.
22. Interreg Europe, „NØRD – First Digitalization Congress in Mecklenburg-Vorpommern
to Inspire, Connect and Create in the Digital Innovation Space Mecklenburg-Vorpommern”,
2019, [Online] disponibil la adresa https://projects2014-2020.interregeurope.eu/policy
learning/good-practices/item/4690/noerd-first-digitalization-congress-in-mecklenburg-
vorpommern/, accesat la data de 11 decembrie 2022.
23. Interreg Europe, „Urban-rural Innovation Linkages”, 2021, [Online] disponibil la adresa
https://www.interregeurope.eu/news-and-events/news/urban-rural-innovation-linkages,
accesat la data de 18 decembrie 2022.

63
24. Interreg Europe, „Using a Smart Urban Platform to Improve Local Governance for Inno-
vation, Efficiency and Transparency”, 2020, [Online] disponibil la adresa https://www.
interregeurope.eu/good-practices/using-a-smart-urban-platform-to-improve-local-gover
nance-for-innovation-efficiency-and-transparency, accesat la data de 11 decembrie 2022.
25. Interreg Europe, „Using Digital Solutions to Enhance Tourism”, 2020, [Online] disponibil
la adresa https://www.interregeurope.eu/good-practices/using-digital-solutions-to-enhan
ce-tourism, accesat la data de 31 decembrie 2022.
26. LEAP, „Studiu intedisciplinar privind evaluarea nevoilor și oportunităților tinerilor din
Cluj-Napoca”, 2022, [Online] disponibil la adresa https://leapcluj.ro/ro/acasa/, accesat la
data de 21 decembrie 2022.
27. Mylott, E., „Urban-Rural Connections: A Review of the Literature”, 2009, [Online] dis-
ponibil la adresa https://ir.library.oregonstate.edu/concern/technical_reports/rb68xb94
5?locale=en, accesat la data de 9 decembrie 2022.
28. Pană, I., „Forbes Best Cities 2019, locul 3: Cluj-Napoca, în dezvoltare permanentă”,
Forbes România, 4 iunie 2019, [Online] disponibil la adresa https://www.forbes.ro/ar
ticles/forbes-best-cities-2019-locul-3-cluj-napoca-dezvoltare-permanenta-140455, accesat
la data de 1 decembrie 2022.
29. Robust, „Rural-Urban Learning Hub”, fără dată, [Online] disponibil la adresa https://
rural-urban.eu/learning-hub, accesat la data de 1 decembrie 2022.
30. Stănică, C.M. și Stănică, V., „Rural-Urban Connectivity through Multi-level Governan-
ce: A Review of Subnational Governments in Romania”, în Avellaneda, C.N. și Bello-
Gomez, R.A. (editori), Handbook of Subnational Governments and Governance, Edward
Elgar Publishing, 2023, în curse de publicare.
31. World Vision România, „Bunăstarea copilului din mediul rural din România”, 2022,
[Online] disponibil la adresa https://worldvision.ro/wp-content/uploads/2022/05/Bu
nastarea-Copiilor-din-Mediul-Rural.pdf, accesat la data de 18 decembrie 2022.

64