Metode de evitare a plagiatului prin respectarea proprietății

intelectuale

Plagiatul se referă la copierea unor idei, a unui raţionament, a unor pasaje sau la copierea
integrală a unei opere de creaţie intelectuală, cum ar fi opera literară, artistică sau ştiinţifică.
În România, Legea nr. 8/1996, consacrată protejării dreptului de autor, nu prevede noţiunea
de plagiat. Plagiatul ("plagiarism" în varianta englezească) este mai mult o noţiune din
limbajul academic şi mai puţin una juridică. Corespondentul juridic al noţiunii de plagiat este
"reproducerea fără drept", precum şi "încălcarea dreptului de autor" ("copyright
infringement"). Prin urmare, situaţiile de plagiat poate fi identificate şi sancţionate atât prin
legislaţie, cât şi prin regulamentele interne.

„Din punct de vedere juridic, plagiatul este un "furt" de proprietate intelectuală, în cazul în
care sunt luate pasaje din operele altora, şi o încercare de fraudă, în cazul în care sunt copiate
propriile opere.”1 (Facultatea de Jurnalism si Științele Comunicarii, 2022)

Proprietatea intelectuală e o formă de titlu legal care permite posesorului să controleze

utilizarea anumitor intangibile, cum ar fi idei sau expresii.

Formele de proprietate intelectuală: drept de autor, brevet de invenție, marcă înregistrată,

secret industrial, desene industriale, import paralel, drepturi morale.

Dreptul de autor protejează forma unei lucrări expresive originale (literare, artistice sau
tehnice). Brevetul de invenție protejează soluții sau idei originale, iar marca înregistrată
protejează modul de identificare a unui producător sau a altei surse de reputație.

Aceste drepturi pot fi cedate, închiriate ( licențiate), uneori chiar folosite drept garanție,
similar unei proprietăți reale. Aceste drepturi au însă limitări specifice, cum ar fi limitări în
timp. Există diferențe substanțiale față de proprietatea clasică; consumul proprietății clasice
este exclusiv - dacă cineva mănâncă un măr, nimeni altcineva nu-l mai poate mânca. În cazul
intangibilelor acest lucru nu se întâmplă - o carte poate fi multiplicată în oricâte exemplare
fără să afecteze vreun cititor. Drepturile de proprietate intelectuală sînt acordate de stat în

1
Facultatea de Jurnalism si Științele Comunicarii, Universitatea din București, Ghid împotriva plagiatului,
http://www.fjsc.unibuc.ro/home/doctorat/redactarea-tezelor-de-doctorat/ghid-impotriva-plagiatului, accesat in
29.12.2022

1
scopul încurajării creeări de asemenea intangibile. În cazul încălcării acestor drepturi
proprietarul poate acționa în justiție.2 (https://ro.wikipedia.org/wiki/Proprietate_intelectual
%C4%83, 2022)

Prin respectarea proprietății intelectuale înțelegem că:

 Se obțin acorduri de autorizare corespunzătoare înainte de a utiliza orice proprietate
intelectuală și se respectata cu strictețe termenii de utilizare.
 Se respecta drepturile de autor, mărcile comerciale, siglele, asemănările și alte proprietăți
intelectuale.
 Refuzarea utilizarii greșite a brevetelor, secretelor comerciale sau alte informații deținute
ale altora.

Necesitatea recunoașterii dreptului de autor nu a existat dintotdeauna. În vechime, oamenii

nu erau atât de riguroși în ceea ce privește citarea surselor. Spre exemplu în secolul XVI
Francis Bacon era de părere că niciun autor nu trebuie citat, cu excepția situațiilor în care
informația are un caracter îndoielnic. Filosoful își argumenta opinia spunând că are ca scop
apărarea minții cititorilor în fața idolatrizării autorilor. Oamenii simplii au tendința să fie
fascinați o teorie pe care o prezintă un autor cu autoritate și o acceptă fără a mai ridica
întrebări cu privire la valoarea ei de adevăr. Bacon compară acest tip de gândire cu apa unui
izvor, care niciodată nu se ridică mai sus decât nivelul locului de unde izvorăște. Soluția pe
care o oferă Bacon este alegerea naturii ca fiind unica autoritate și de a confrunta teoriile
primate cu experiența. În plus citarea surselor „ar fi o muncă foarte dificilă și ar constitui un
proces nesfârșit pentru scriitor” 3. (Facultatea de Jurnalism si Științele Comunicarii, 2022)

Furtul proprietății intelectuale nu este doar un fenomen modern. Cu toate acestea, era
digitală a dat problemei plagiatului o nouă dimensiune. În câteva secunde, puteți găsi
informații despre orice subiect pe internet.

Plagierea nu rezultă neapărat din intenție, ci adesea din ignoranță. Din acest motiv, este
deosebit de important să subliniem metodele corecte de citare și să explicăm consecințele
plagiatului. 4 (anti-plagiat.ro, 2022)

2
https://ro.wikipedia.org/wiki/Proprietate_intelectual%C4%83
3
Francis Bacon, apud. Doina-Cristina Rusu, Critica autorității și folosirea surselor: Francis Bacon despre
compilarea istoriilor naturale. În: Etica cercetării și proprietatea intelectuală, București, Editura Univerității din
București, 2015, pp. 55, 65
4
https://anti-plagiat.ro/plagiat-si-furtul-proprietatii-intelectuale/#page-content

2
Plagiatul este însușirea ilicită a proprietății intelectuale a altei persoane. Cu alte cuvinte,
plagiatul este furtul de idei.  Asta înseamnă că nu poți împrumuta doar text fără să dai surse!
Atunci când cuvinte individuale, fragmente de text sau structuri sunt împrumutate în scris,
sursa exactă și autorul original trebuie citate corect. 5 (Plagiat - Wikipedia, enciclopedia
liberă , 2022)

Manifestarea efectivă a normelor de etică și integritate academică în activitatea de cercetare-

dezvoltare se realizează prin  următoarele modalități:
 Citarea corectă a surselor.
 Rezumarea unui text sursă.
 Parafrazarea unui text sursă.
 Introducerea cursurilor de etică și integritate academică.
 Respectarea Codului de etică
 Promovarea măsurilor educaționale, administrative  și teoretice  pentru asigurarea
originalității lucrărilor de licență, masterat, doctorat.
 Folosirea unor softuri educaționale pentru depistarea de similitudinii între texte.
 Aplicarea sancțiunilor aferente abaterilor de la normele de etică și integritate
academică.6 (Vătăman, 2018)

Atunci când personalul de cercetare-dezvoltare dintr-o anumită comunitatea universitară

respectă metodologia cercetării, recunoaște dreptul de proprietate intelectuală a altor autori,
aceste acțiuni de bună-credință, au avantaje atât pe plan intern, cât și pe plan extern.
Beneficiile pe plan intern sunt: formarea de comportamente responsabile și atitudini oneste,
dezvoltarea bunelor practici în deontologia muncii intelectuale, consolidarea unui climat de
probitate în rândul tuturor membrilor comunității universitare, dovadă de respect de sine  și
pentru munca altuia, dovadă de curaj intelectual, dovada calității resurselor umane din
universitate. Beneficiile pe plan extern sunt: întărirea integrității academice, recăpătarea sau
consolidarea prestigiului universității, buna poziționare a universității într-un clasament,
asocierea numelui omului de știință cu descoperirea făcută de acesta, scrisori de mulțumire,
titluri onorifice, pemiul Nobel.

5
Plagiat - Wikipedia, enciclopedia liberă
6
Dan Vătăman, Etică și integritate academică. Curs universitar pentru studiile de masterat și doctorat, Constanța,
Editura Ovidius University Press, 2018, pp. 21, 89-91

3
Datorită faptului că facem parte dintr-o comunitate intelectuală, este etic a ţine cont de faptul
că trebuie să respectăm ideile altora ca şi cum am respecta orice altă proprietate care nu ne
aparţine. Consecințele plagiatului se aplică şi în cazul în care plagiatul este neintenţionat.

Modalităţi de evitare a plagiatului din cauza confuziei sau a nepăsării:

1. Să fie înţeleasă lucrarea în ansamblul ei;
2. Pe măsură ce se fac cercetările, trebuie urmate metode sistematice.

Prin urmare, sursele de inspiraţie se pot folosi eficient şi responsabil dacă există o claritate a
întrebărilor la care dorim a răspunde, dar şi a cunoştinţelor pe care ne putem baza.

Folosirea ghilimelelor și menționarea sursei citate (titlul lucrarii și numele autorului) este cea
mai simplă forma de evitare a plagiatului, insa doar atunci cand se folosesc fragmente
nealterate de text, care contin mai mult de trei cuvinte. Referinta este necesara si in cazul in
care se folosesc tabele, schite, grafice sau date statistice, insa nu e necesara in cazul in care se
folosesc date general valabile foarte cunoscute.

Prin urmare, atunci cand se citeaza un fragment, aceasta se face cu precizarea clară a
autorului, a anului și a paginii de la care a fost extras fragmentul. Citatul trebuie să fie identic
fragmentului original și trebuie marcat cu ghilimele.
Este recomandat a se cita atunci când:
„– Cuvintele folosite constituie ele însele probe care te ajută în argumentație;
– Cuvintele îi aparțin unui cercetător influent care îți confirmă teza;
– Cuvintele sunt deosebit de originale sau exprimă conceptele cheie ale lucrării într-un mod
atât de convingător încât citatul poate da naștere unei discuții extinse;
– Un anumit pasaj exprimă o viziune cu care nu ești de acord, dar pe care vrei să îl reproduci
întocmai.”7 (unitbv, 2022)

Parafrazarea (reformularea unui text cu alte cuvinte decat cele din sursa folosita, insa cu
mentionarea intr-o referinta a lucrarii și numele autorului).
Este recomandat a se parafraza atunci când:
– Detaliile sunt irelevante;
– Sursa nu este suficient de importantă pentru a-i dedica prea mult spațiu;
– Se poate formula ideea mai clar și mai concis decât autorul ei;

7
https://writing.unitbv.ro/citarea-si-parafrazarea/ , acesat în 29.12.2022

4
 – Când argumentația personala nu depinde de cuvintele în care au fost exprimate
ideile.8 (unitbv, 2022)

Foarte important este faptul ca atunci cand se citeaza sa fie puse ghilimelele, intrucat fara
acestea se va considera a fi plagiat.

În vederea evitării plagiatului se pot urmării câteva linii directoare:

 Tebuie ţinută o evidenţă a surselor de documentare

Atât sursele electronice cât şi cărţile sau reviste trebuie să fie ţinute într-o evidentă. Spre
exemplu, PDF-urile trebuie ţinute într-un folder pentru a ne putea întoarce la el cu uşurinţă,
dar şi adresele Web le vom ţine într-un document separat de cel pe care îl utilizăm.

Totodată, paginile relevante de pe orice site-uri Web pe care le utilizam ar trebui să fie
imprimate, asigurându-ne că notam adresa URL completa dar şi data la care imprimam
materialul.

Deoarece sursele electronice nu sunt stabile și paginile Web pot fi șterse fără notificare, este
necesar a se direcționa cititorii către surse care ar fi putut dispărea. Site-ul Web utilizat se va
verifica în ce dată a fost actualizat ultima dată și se vor actualiza adresele URL în timp ce se
lucrează și încă o dată chiar înainte de a trimite eseul. Dacă o sursă electronică dispare înainte
de a vă trimite lucrarea, va trebui să decideți dacă să păstrați sau nu sursa în hârtie.

 Păstrarea surselor în contextul corect

De fiecare dată când se consultă o sursă trebuie să ne asigurăm că înţelegem contextul, atât
ideile din acesta cât şi sursa în sine.

Deeamenea trebuie luat în considerare contextul în care a fost scrisă sursa. Atunci când se
lucrează cu surse de pe internet poate fi mai complicat decât atunci când se lcrează cu surse
imprimate, deoarece este posibil ca pagină WEB să fie separată dintr-un întreg site Web, iar
pagina să fie interpretată şi utilizata fără a înţelege pe deplin contextul acesteia. Prin urmare
este trebuie să ne asigurăm că investigăm şi luam notiţe cu privire la contextul informaţiilor
citate.

 Planificarea

De multe ori cercetarea se poate dovedi a consuma mai mult timp decât a fost anticipat la
început. Trebuie să ne alocăm un buget suficient timp pentru a căuta surse, pentru a lua note și
8
https://writing.unitbv.ro/citarea-si-parafrazarea/ , acesat în 29.12.2022

5
pentru a ne gândi la modul de utilizare a surselor în eseu. Momentele de nepăsare sunt mai
frecvente atunci când pregătim lucrările în ultimul moment și suntem obosiţi sau stresaţi.
Greșelile oneste pot duce la acuzații de plagiat la fel cum poate și necinstea. Prin urmare,
trebuie să fim atenţi atunci când luam notițe și când încorporam idei și limbaj din surse
electronice, astfel încât să ştim întotdeauna ce idei sunt ale noastre și care aparțin unei surse.

 Înregistrarea și etichetarea surselor

Niciodată nu trebuie să copiem informații de la o sursă electronică direct în eseul propriu. În

schimb, se poate deschide un document separat pe computer pentru fiecare sursă, astfel încât
să se poată înregistra cu atenție informațiile despre cercetare. Când se tastează, decupează și
lipeşte în acel document, trebuie să se asigure că sunt incluse informațiile complete de citare
pentru sursa de imprimare sau adresa URL completă și data la care au fost copiate paginile.
Pentru surse web, se asigură că se citează pagina din care sunt luate informații, care poate să
nu fie neapărat pagina de pornire a site-ului utilizat. Se folosesc nume logice și precise pentru
fișierele care sunt create și se adăuga informații și date de citare. Acest lucru permite să
preluăm fișierele cu ușurință, descurajează să ștergem accidental fișierele și ajută să păstram
un jurnal al ordinii în care s-a efectuat cercetarea. Este o idee bună să adăugam o notă la
fiecare fișier care descrie modul în care putem utiliza informațiile din fișierul respectiv.

Numele de fișiere și notele exacte ale surselor pot ajuta la înțelegerea și implicarea acestora în
eseuri. Și, desigur, întotdeauna să ne amintim să facem copii de rezervă ale fișierelor.

 Păstrarea propriul scris și a surselor separate

Este bine a se lucra fie cu copia tipărită a sursei (surselor), fie (în cazul surselor online), copia
pe care care a fost lipită într-un document separat - nu cu versiunea online - pe măsură ce este
schiţat eseul. Această măsură de precauție nu numai că scade riscul de plagiat, dar, de
asemenea, permite să adnoteze sursele în diferite moduri care vor ajuta la înţelegerea și
utilizarea eficientă a acestora.

 Păstrarea notelor și a schiței separate

Trebuie avut grijă a se păstra notele de cercetare separate de proiectul real în toate etapele
procesului de scriere. Acest lucru va asigura faptul că atribuirea surselor va fi
corespunzătoare. Când se lucrează cu referinţe (note), este mai uşor de urmărit limitele dintre
propriile idei și cele dintr-o sursă.

6
Trebuie creata o bibliografie pentru a o include la sfârșitul scrisului. După ce toate citările din
text sunt făcute și lucrarea. este completă, este necesar a se realiza o listă completă și detaliată
a surselor. Informațiile despre referințele folosite sunt:
- Numele și prenumele autorului/ autorilor
- Titlul materialului citat.
- Data publicării, integral sau doar anul.
- Locul de publicare fizic sau online

 Parafrazarea cu atenție în note (referinţe); confirmarea surselor în mod explicit

atunci când se parafrazează

Când se doreşte a se parafraza materialul, este o idee bună mai întâi să a se lipi citatul real în
note (nu direct în schiță) și apoi să fie parafrazat (în note). Punerea informațiilor în propriile
cuvinte va ajuta la asigurarea că s-a gândit la ceea ce spune sursă și că exista un motiv bun
pentru a fi utilizate în document. Trebuie să se utilizeze o formă de notație în note pentru a
indica ceea ce a fost parafrazat și a menționa numele autorului din materialul care este
parafrazat. De asemenea, ar trebui incluse toate informațiile de citare în note.

Când se decide a se utiliza materiale parafrazate, trebuie să ne asigurăm că evităm

reformularea materialului parafrazat de la proiect la proiect până când se pierde din vedere
faptul că este o parafrază. De asemenea, a se evita parafrazarea excesivă . Când ideile preluate
din surse încep să se îmbine în mod înșelător cu propria gândire, va fi mai greu a se păstra
granițele dintre ideile proprii și cele extrase din surse. În cele din urmă, ori de câte ori se
parafrazează, trebuie să ne asigurăm că indicam faptul că ideile sunt luate dintr-o sursă.
Prin urmare, cand parafrazăm este necesar să ne asigurăm de:
- Modul în care sunt construite propozițiile în textul sursă.
- Vocabularul sursei, schimbând cât mai multe cuvinte cu sinonime.
- Tonul scrisului, astfel încât să fie clar că scriem în propriile cuvinte.

 Rezumarea corectă

Pentru a rezuma corect un text trebuie sa identificam ideile principale și să le descriem

eficient. O sinteză nu trebuie să depășească 1/10 din textul original. Includeți autorul, anul și
titlul lucrării.
Nu se utilizează ghilimele pentru a rezuma o lucrare.

 Evitarea citirii a lucrării unui coleg de clasă pentru inspirație

7
În cazul în care suntem într-un curs sau ateliere de lucru ale proiectelor de studenți, citim
lucrarea colegilor de clasă și o discutăm. Aceasta este o modalitate productivă de a face
schimb de idei și de a obține feedback cu privire la lucrarea noastră. Dacă descoperim, în
cursul acestei lucrări, că dorim să utilizăm ideea altcuiva la un moment dat în lucrarea noastră
(nu ar trebui să utilizăm niciodată ideea altcuiva ca teză, dar pot exista momente în care ideea
unui coleg de clasă ar funcționa ca un contraargument sau alt punct în lucrarea noastră),
trebuie să credităm acea persoană în același mod în care am credita orice altă sursă. Când
suntem blocaţi, ar ajuta să avem o întâlnire cu instructorul pentru sfaturi despre cum să ne
dezvoltăm propriile idei.

 Citatele nu se salvează pentru mai târziu

A nu se parafraza niciodată sau a se cita dintr-o sursă fără a adăuga imediat o citare. Ar trebui
să adăugam citate în note, în documentele de răspuns, în schițe și în revizuiri. Fără ele, este
ușor să pierdem evidența locului în care ai primit un citat sau o idee și să ajungem să luăm din
greșeală materiale care nu sunt ale noastre. Acest proces este sănătos a se respecta deoarece
va elimina un probail stres care intervine la sfârșitul lucrării, atunci cand trebuie sa adăugăm
referințele. Astfel termenul limită nu va avea de suferit.

 Sursele citate în mod corespunzător

Întotdeauna ghilimele trebuie utilizate, pentru materiale citate direct, chiar și pentru fraze
scurte și termeni cheie.
Cele mai populare stiluri de citare includ:
- Stilul MLA (Modern Language Association), care este folosit în cea mai mare parte în
textele care înconjoară literatura, limbile și arta.
- Stilul APA (American Psychological Association), care este utilizat mai ales în texte
despre științele sociale și comportamentale.
- Stilul Chicago, folosit frecvent în scrierea istorică.
- Stil CSE (Council of Science Editors), folosit uneori în texte bazate pe știință.
Se folosesc cele mai recente ediții a manualului stilului ales pentru a evita erorile. Regulile
specifice unui stil de citare pot fi greu de respectat la început.

 Păstrarea unui traseu ale surselor

Pe măsură ce se scrie și se revizuieşte eseul, trebuie să ne asigurăm că ținem evidența surselor

în note și în fiecare schiță succesivă a eseului. Ar trebui început acest proces devreme, chiar
înainte de a începe a se scrie schița. Chiar și după ce a fost înmânat eseul, toate notele de

8
cercetare și schițele se păstrează. Ar trebui să fim capabili să reconstruim calea pe care am
urmat-o de la surse la note și de la note la schițe și revizuire. Aceste înregistrări atente și
granițele clare între scrisul și surse, vor ajuta să evităm plagiatul. Și dacă trebuie să explicăm
procesul de realizare a proiectului, instructorului, vom putea să arătăm calea pe care am
urmat-o prin schițele și sursele înregistrate.

 Adaugarea in bibliografie a tuturor surselor folosite pentru crearea lucrării

Chir daca nu se citează, parafrazează sau rezuma o sursa de inspiratie, este important a se
mentiona in bibliografie, toate sursele folosite care au condus la anumite concluzii descrise in
lucrare. De exemplu, daca se scrie în lucrare “IT-iștii sunt, fara indoială, cei mai bine plătiți la
ora actuală ”, ar trebui sa menționam sursa articolului pe care l-am citit despre acest subiect,
care susține acelasi argument, dar și data, care trebuie să fie cât mai recentă.

 Citirea cu atentie a textelor pentru a fi ințelese inainte de a fi utilizate

Pentru a cita o sursa este necesar a se intelege pe deplin lucrarea pentru a o putea explica, nu
doar sa o putem reformula. Este nevoie sa ne alocam timp pentru a putea reciti de mai multe
ori sursele, daca este necesar, pana ce vom putea explica prin propiile noastre cuvinte ideile
pe care vrem sa le expunem in lucrare.

 Lucrarea trebuie scrisă personal

Dacă altcineva ne scrie lucrarea iar apoi o trimitem ca si cum a fi a noastră, acest lucru este
considerat a fi plagiat, chiar si in cazul în care:
- Platim pe cineva sa ne scrie lucrarea;
- Cineva scrie un text pe baza notitelor/ ideilor noastre;
- Cineva scrie o parte dintr-un text pentru noi.
Lucrarile trebuie scrie complet pe cont propriu sau citam persoana care a contribuit la scrierea
lucrarii, ca si coautor.

 Alocarea unui timp suficient

Dacă ne dorim sa avem o lucrare bună, trebuie sa ne dăm seama ca acest lucru presupune
timp. Astfel ca trebuie sa ne alocăm suficient timp de cercetare pentru a consulta o gama
variată de surse, pe care sa le citim si să le studiem. Acest lucru ne ajuta sa eliminam stresul
de la sfarsitul cercetarilor si astfel sa putem concepe niste lucrari bune.9 (Flores, 2022)

9
Rosa Flores, Data Creației: 12 Martie 2021, Data Actualizării: 26 Decembrie 2022,
https://ro.wikicell.org/Avoid-Plagiarism-3290

9
Principii sănătoase care ne ajuta la evitarea plagiatului

Pentru redactarea propriilor creații intelectuale in mod original, trebuie sa urmarim cateva
principii de bază:

1. Stabilim dacă sursa folosita reprezintă sau nu o creație originală – sau este o creație
intrată în cunoașterea comună. Cateva intrebari care ne ajuta sa stabilim acest lucru sunt:
- Este informatia respectivă larg cunoscută și folosită? Dacă nu, atunci va trebui să
precizam autorul și sursa.
- Este informatia respectivă disputată, controversată? Dacă da, atunci va trebui să
precizăm sursa, inclusiv pentru a oferi credibilitate poziției susținute de noi.
- Alți autori care folosesc acea informatie o atribuie cuiva, sau o folosesc pe post de
cunoaștere comună? Dacă alți autori contemporani atribuie sursa, este recomandabil să
facem și noi la fel.
2. “Dacă este vorba despre o creație originală – sau cu elemente de originalitate, este
esențial să fie clar, în lucrarea noastră, că nu pretindem că ne aparține și nu ne
atribuim meritul pentru ea. Putem realiza acest lucru prin:
- Specificarea generică a faptului ca aparține altcuiva: „Alți cercetători au arătat că….”,
„există autori care afirmă că…”, „este cunoscut faptul că…”. Aceste formulări nu sunt
recomandate pentru lucrările științifice – unde trebuie precizat cu maximum de
exactitate cine este autorul conceptelor, argumentelor, formulărilor invocate de către
noi. Ele sunt acceptabile în texte publicate în afara comunității universitare și
științifice – de exemplu în jurnalism, sau în publicații personale precum blogurile.
- Specificarea autorului și sursei (denumită „citare”) în conformitate cu un stil de citare
consacrat. Citarea presupune în mod necesar precizarea autorului – deoarece autorul
este principalul element de identificare al creațiilor originale. O regulă simplă este
aceea că orice invocare în propriile lucrări a unor creații originale din alte surse fără
specificarea explicită a autorului este incompletă - și, în lucrările științifice, este
incorectă. De exemplu, nu este suficient sa precizăm într-un text link-ul sursei de unde
am luat informațiile –deoarece link-ul nu ne informează cu privire la autor. Forma
exactă pentru precizarea autorului și sursei (de exemplu, autor, an, titlu, loc, editură,
pagini etc) variază în funcție de stilul de citare ales.”10 (Rughinis, 2010)

10
Cosima Rughiniș, 2010, Plagiatul

10
Indicarea sursei este obligatorie chiar dacă:
- Se folosesc ghilimele pentru reproducerea unui fragment;
- Au fost înlocuite cuvintele unui autor cu sinonime;
- S-a parafrazat complet o idee;
- S-au folosit, în general, cuvintele și opinii personale, dar ideile inițiale sunt ale
altcuiva;
- S-a menționat numele autorului în enunț.

Pentru a preveni plagiatul este important atât cunoaşterea diferitor forme de plagiat, dar si
utilizarea metodelor de evitare a plagiatului prin: punerea între ghilimele a citatelor directe,
reformularea cu propriile cuvinte a unui fragment din text, rezumarea teoriilor, ideilor și a
opiniilor. Astfel, prin respectarea standardelor de onestitate, prin recunoaşterea autorului
lucrărilor originale, contribuim la evitarea plagiatului în procesele de cercetare ştiinţifică.

11
Referințe
 anti-plagiat.ro. (2022, decembrie 29). Preluat de pe https://anti-plagiat.ro/plagiat-si-
furtul-proprietatii-intelectuale/#page-content

 Facultatea de Jurnalism si Științele Comunicarii, U. d. (2022, decembrie 29). Ghid

împotriva plagiatului. Preluat de pe
http://www.fjsc.unibuc.ro/home/doctorat/redactarea-tezelor-de-doctorat/ghid-
impotriva-plagiatului

 Flores, R. (2022, decembrie 26). Preluat de pe https://ro.wikicell.org/Avoid-

Plagiarism-3290

 Francis Bacon, a. D.-C. (2015). Etica cercetării și proprietatea intelectuală, . În a. D.-

C. Francis Bacon, Critica autorității și folosirea surselor: Francis Bacon despre
compilarea istoriilor naturale. (pg. 55,65). București: Editura Univerității din
București,.

 https://ro.wikipedia.org/wiki/Proprietate_intelectual%C4%83. (2022, decembrie 29).

Preluat de pe https://ro.wikipedia.org/wiki/Proprietate_intelectual%C4%83

 Plagiat - Wikipedia, enciclopedia liberă . (2022, decembrie). Preluat de pe

https://ro.wikipedia.org/wiki/Plagiat

 Rosa , F. (2022, 12 26). Preluat de pe https://ro.wikicell.org/Avoid-Plagiarism-3290

 Rughinis, C. (2010). Preluat de pe

https://www.researchgate.net/publication/286623700_Ce_este_plagiatul

 unitbv. (2022, decembrie 29). Universitatea Transilvania din Brașov. Preluat de pe

https://writing.unitbv.ro/citarea-si-parafrazarea/

 Vătăman, D. (2018). Etică și integritate academică. . În D. Vătăman, Curs universitar

pentru studiile de masterat și doctorat, (pg. 22,89-91). Constanța: Editura Ovidius
University Press .

12