0 evaluări0% au considerat acest document util (0 voturi)
45 vizualizări2 pagini
25. Sarcinile şi structura traseologiei judiciare. Noţiunea şi clasificarea urmelor infracţionale.
26. Desenele papilare: tipurile, varietăţile şi însuşirile lor. Metode de descoperire, fixare şi ridicare a urmelor de mîini.
27. Metodica examinării preliminare a urmelor de mîini la faţa locului.
28. Urmele de încălţăminte. Particularităţile fixării cărării de paşi, a unei urme izolate în procesul-verbal. Ridicarea lor de pe sol, zăpadă, praf.
29. Metodica examinării preliminare a urmelor de încălţăminte
25. Sarcinile şi structura traseologiei judiciare. Noţiunea şi clasificarea urmelor infracţionale.
26. Desenele papilare: tipurile, varietăţile şi însuşirile lor. Metode de descoperire, fixare şi ridicare a urmelor de mîini.
27. Metodica examinării preliminare a urmelor de mîini la faţa locului.
28. Urmele de încălţăminte. Particularităţile fixării cărării de paşi, a unei urme izolate în procesul-verbal. Ridicarea lor de pe sol, zăpadă, praf.
29. Metodica examinării preliminare a urmelor de încălţăminte
25. Sarcinile şi structura traseologiei judiciare. Noţiunea şi clasificarea urmelor infracţionale.
26. Desenele papilare: tipurile, varietăţile şi însuşirile lor. Metode de descoperire, fixare şi ridicare a urmelor de mîini.
27. Metodica examinării preliminare a urmelor de mîini la faţa locului.
28. Urmele de încălţăminte. Particularităţile fixării cărării de paşi, a unei urme izolate în procesul-verbal. Ridicarea lor de pe sol, zăpadă, praf.
29. Metodica examinării preliminare a urmelor de încălţăminte
Incendiul const ntr-un ansamblu de fenomene fizico-chimice, ce se desfoar n cadrul procesului arderii i care are ca rezultat degajarea de energie caloric, lumin, gaze i fum. Pentru a exista arderea este necesar prezena a dou elemente eseniale i anume oxigenul i materialul combustibil. Prin incendiere se nelege acea infraciune care se caracterizeaz prin aciunea intenionat ndreptat spre distrugerea sau degradarea patrimoniului. Incendiile, cu toate c au aceleai caracteristici generale, se difereniaz n funcie de timpul de ardere, cantitatea de cldur degajat, temperatura de aprindere, emisiunea de gaze i fum, de viteza de propagare a focului, de materialul combustibil, .a.m.d. Cauzele incendiilor pot fi: naturale, tehnice sau umane. A. Cauzele naturale ale incendiilor sunt reprezentate de trznit, raze solare i autoaprindere. 1. Dac fulgerul este explicat ca scnteie electric, ca descrcare ntre doi nori, trznetul este definit ca o descrcare ntre nori i sol, avnd intensit i de peste 200.000 amperi, tensiuni de peste un miliard de voli i degaj o cldur de peste 25.000 o C. Dup o astfel de descrcare este firesc s apar mai nti lumina care are o vitez mai mare dect sunetul (300.000 Km/s fa de 330m/s). Trznetul are loc de de regul pe timpul ploii i lovete de obicei prile superioare ale unor construcii sau vrful copacilor. Urmele caracteristice ale aciunii trznetului se observ clar pe prile metalice care se topesc sau de pe care arde lacul sau vopseaua. Un aspect specific l reprezint dezintegrarea prilor lemnoase ale unei construcii sub aciunea trznetului. Fundamentul de piatr sau de crmid lovit de trznet se sparge sau se fisureaz. Pe sol cderea trznetului formeaz gropi adnci. Un alt fenomen natural care intr n aceeai categorie, dar extrem de rar ntlnit este fulgerul globular, care este de fapt o sfer de energie, de dimensiuni variabile, care plutete n atmosfer i n contact cu unele obiecte degaj o cantitate de energie caloric foarte mare ce poate produce un incendiu. Exist divergene n cadrul oamenilor de tiin n ceea ce privete originea acestui fenomen, acetia emind mai multe ipoteze, dar care pn n prezent nu au fost confirmate. 2. Referitor la aciunea razelor solare, putem spune c atunci cnd ele sunt concentrate ntr-un anumit loc, cldura acestora poate provoca aprinderea unor obiecte uor inflamabile, ca de pild unele substane chimice, chibrituri, etc. Obiectele care acioneaz ca lentilele incendiare pot fi foarte diverse- de la lentilele ochelarilor, oglinzi, pahare cu ap pn la cioburi de sticl-ele concentrnd razele soarelui ntr-un punct al unui obiect care, n urma acestui fapt, se poate aprinde.
3. Autoaprinderea poate fi definit drept procesul de ardere care se produce n
materialul carburant datorit reaciilor chimice interne, fr apropierea unei surse de foc deschis. Autoaprinderea este de mai multe feluri: a) cea bazat pe procese chimice (ex: fosfor alb i rou) b) cea determinat de procese fizico-chimice (ex: crbunele) c) cea bazat pe un proces biologic (ex: cerealele) B. Cauzele tehnice care pot sta la baza procedurii incendiilor pot fi substanele incendiare, flcrile deschise, reaciile dintre unele substane chimice, corpurile supranclzite sau incandescente, scnteile, supranclzirea conductorilor electrici, producerea unor scntei electrice. Substanele incendiare, n majoritatea cazurilor, atunci cnd se aprind sunt nsoite de explozii. Efectund cercetarea la faa locului putem gsi urme ale acestor substane sau produse de descompunere ale acestora. Flcrile deschise pot proveni din arderea chibriturilor, igrilor, lumnrilor i care prin propagare la diferite materiale combustibile vor declana incendiul. Corpurile supranclzite sau incandescente (ex: reouri electrice) prin transmiterea de energie caloric pot constitui surse de incendiu. Reaciile dintre unele substane chimice se pot solda cu produceri de flacr sau cu puternice reacii clorice exogene. Scnteile produse ca urmare a acestor aciuni mecanice ntr-un mediu combustibil pot produce incendii care de regul sunt nsoite i de explozii ex: ntr-un mediu saturat cu vapori de benzin, se produce o scnteie prin lovirea a dou obiecte metalice. Producerea unor scntei electrice se aseamn cu cele descrise mai sus cu deosebirea c natura lor este alta. Supranclzirea conductorilor electrici poate duce la un incendiu dac n imediata lor apropiere sunt situate materiale combustibile sau inflamabile. C. Incendiile produse de om n mod contient prezint un grad de pericol social crescut datorit faptului c incendiatorul cu intenie d foc unor anumite bunuri n scopul ascunderii unei alte infraciuni ori din rzbunare sau din interese materiale. n cercetarea la faa locului o mare importan o are stabilirea focarului de incendiu. De obicei, locul declanrii incendiului este cel n care a aprut prima flacr i din care focul a nceput s se rspndeasc. Cnd ns, la locul faptei se stabilete c focul s-a declanat simultan n mai multe locuri, aceast mprejurare constituie indiciul principal c incendiul a fost pus. Locul faptei conine de regul o mulime de indicii ce pot furniza informaii despre declanarea i propagarea incendiului. Aceste informaii vor arta n cele din urm i dac incendiul este declanat cu intenie, din neglijen sau datorit unor cauze naturale.