Sunteți pe pagina 1din 16

NR.11./15.01.2020 SC………………………………………….. ……….

SRL
APROBAT

TEMA NR.11

A.TEMATICA GENERALA P.S.I : Cauzele de incendiu

o Incendiul este un proces complex , cu evolutie nedeterminata , care


necesita 4 elemente definitorii:
 existenta combustibilului si actiunea unei surse de aprindere;
 initierea si dezvoltarea in spatiu si timp a procesului de ardere sa fie
necontrolate;
 procesul de ardere sa fie nemotivat social ,necesitand o interventie
organizata in scopul lichidari lui
 producere de pierderi material in timpul arderii.

o Prin urmare nu orice ardere constituie un incendiu . De exemplu nu sunt


incendii:
 arderea produselor in cuptoare au in alte instalatii similare
 arderea sub control a gunoaielor ,ierburilor etc
 fumigatii care nu necesita interventii de stingere s.a

o Nu se considera incendii avariile de natura electrica( scurtcircuitele,arcuri


electrice intretinute, explozii etc) produse in instalatii si echipamente
electrice (transformatoare ,statii de conexiuni , tablouri de distributie, etc),
in cazul in care acestea nu au provocat aprinderea si arderea instalatilor si
echipamentelor vecine sau acelor pe care le deserves si la care nu s-a
actionat.
o Uneori incendiile sunt consecinte directe ori indirecte ale unor evenimente
care le-au precedat, cum sunt accidente tehnice . avarii, explozii, calamitati
1
naturale etc. In acest caz se Ia in evidenta, se cerceteaza si analizeaza
evenimentul care a avut loc in intreg asamblu sau ,incendiu fiind o
componenta a evenimentului respectiv.
o Initierea unui incendiu presupune urmatoarele elemnte ,absolute
obligatorii pentru producerea acestuia:
 sursa de aprindere si implicit mijlocul care o produce,sursa care sa posede
energie minima necesara pentru aprinderea combustibilului.
 existenta combustibilului(gazos,lichid ,solid) in cantitate suficienta pentru
sustinerea arderii
 existenta unor imprejurari determinante si altor conditii favorizante , care
sa puna in contact sursa de aprindere cu masa combustibila

o Analiza si clasificarea incendiilor se face dupa sursa de aprindere ,astfel ,se


pot deosebi:

a)Surse de aprindere cu flacara:

Chibritul
● Aruncat din neglijenta un bat de chibrit poate initita incendierea unor
materiale usor aprinzibile (resturi de hartie inclusiv din cosuri de
gunoi,lichide inflambile ).Un risc deosebit il reprezinta aprinderea unui bat
de chibrit in atmosfera exclusiva in cazuri suficient de dese, incendii puse
pe seama neglijentei ,fumatorilor, se datoreaza defapt , flacari de la batul
de chibrit utilizat pentru aprinderea tigarii.

Focuri in loc deschis

Focurile in loc deschis aprinse voluntar in diferite scopuri (distractiv,gatit,incalzit)


cum ar fi:focuri de tabara ,focuri de mijiste ,focuri pentru arderea gunoaielor ,
deseurilor s.a. lasate fara supraveghere si scapate de sub control in paduri ,curti
santiere, depozite , cat si in spatii interioare( focuri pentru incalzit in hale
2
industriale ,cladiri in constructive s.a).pot sa se propage in materiale si elemente
de constructie din apropiere, initiind incendii dezvoltate .Factorii favorizanti sunt
vantul si prezenta materialului combustibil in apropiere( ierburi ,resturi
menajere, constructii de lemn etc)

Aparate de taiere,lipire,sudare oxiacetilinica

Flacarile acestor aparate pot atinge temperature inalte si pot provoca incendii
prin actiune directa asupra materialelor combustibile din apropierea sau prin
conductie termica - cand se sudeaza grinzi metalice

b) Surse de aprindere de natura termica

Tigara

Incendiile datorate fumatului detin o pondere ridicata (10-11%din total) in


aproape toate tarile .Restul de tigara poate initia incendierea tesuturilor din
materiale fibroase (bumbac),rumegus, resturi de hartie ,paie ,fanc( in stare uscata
s.a)

Becuri incandescente ,proiectoare

Se pot initia incendii in cazul becurilor cu puteri mari ,peste 150W si in cazul
contactului direct cu materialele combustibile (draperi,perdele ,hartie,
rafturi,marfuri in stive inalte ,abajururi din material combustibile).

Brocuri de la sudare si particule incandescente

Incendiile datorate acestei cause au inca o frecventa mare si provoaca deseori


pagube materiale. Aceste particule cad repede( pastrand un potential termic
ridicat)si pot patrunde in cele mai mici fisuri si crapaturi.Un astfel de broc de la
sudare pot ajunge pana la o distanta de 10 m de punctul de lucru cu o
temperatura de 800° C

3
Sobe metalice

Sobele metalice, indeosebi cele cu combustibil lichid, pot prezenta un pericol


ridicat de incendiu in perioada de iarna si ca urmare a unor situatii anormale de
functionare.

In cazul sobelor cu combustibil solid ,ca surse de aprindere potentiale sunt jarul si
cenusa, provenite din ardere uneori depozitate necorespunzator, precum si
scanteile si particulele care ies pe usa deschisa a focarului.

In cazul sobelor metalice , dar mai ales a sobelor cu acumulare de caldura,


depozitarea materialeor combustibile in contact direct cu pereti sobei sau in
imediata apropiere provoaca incendii chiar dupa incetarea programului de lucru.

Cosuri de evacuare a fumului defecte ,burlane supraincalzite

Cosurile de evacuare a fumului se manifesta ca sursa de aprindere prin scanteile


si particulele incandescente care ies gura cosului sau prin fisurile existente , ca si
prin temperatura peretilor in contact direct cu elementele de constuctie
combustibile(grinzi,lemn s.a)

Aparate de incalzire electrice

Resourile si radiatorele constituie o sursa de aprindere , prin amplasarea


necorespunzatoare – sub birouri , sub tejghele si rafturi etc. unde exista o
posibilitate mare de a intra in contact cu materialele combustibile (lemn,textile
,etc)Un risc marit il reprezinta resourile inprovizate de putere mare ,executate
artisanal ,datorita pericoluli de supraincalzire astecherelor inprovizate.

C)Surse de aprindere de natura electrica;

4
Arcul electric, scanteile electrice

Constituie inportante surse de aprindere in incendi si explozii,in general in cazul


unor inflamabile.

Scurtcircuitul

 Poate deveni o sursa de aprindere in anumite conditi favorabile;


 montarea instalatilor electrice direct pe elementele conbustibile
 depozitarea materialelor combustibile (hartie ,ambalaje,textile,)in
apropierea circuitelor sau ininteriorul tablourilor electrice
 imbinarea conductorilor electrici prin metale improvizate si nu prin
cleme de legatura, lipire sau sudare ;
 agatarea hainelor si diferitelor obiecte de intrerupatoare , conducatoare
lampi s.a, ceea ce duce la suprasolicitarea mecanica a acestora ;
 strapungerea unor pereti panouri etc combustibilie pentru trecerea
conducatorilor electrici , fara luarea unor masuri de protective;
 supradimensionarea sau improvizarea elemntelor de
protectie( indeosibi a sigurantelor);
 suprasolicitarea intalatiililor electrice prin folosirea de
consumatori(motoare , transformatoare de sudare,reseuri ,ventilatoare
etc ) cu puteri care depasesc puterea calculate prin proiect pentru
reteaua respctiva;
 nesupravegherea unor instalati sau procese tehnologice in care sunt
implicate echipamente electrice(de exemplu depasirea unor tensiuni,
turatii de motoare etc).
 folosirea ,intr-un mediu exploziv , a aparatajului necorespunzator
protejat.
 Instalarea sau inlocuirea unor echipamente sau accesorii electrice
(intrerupatoare,prize,duli etc) de catre persoane incompetente cu
nerespectarea prevederilor normale

5
 In cazul aparatelor electrocasnice, cordonul de alimentare constituie
cea mai importanta cauza de incendiu, nu numai ca astfel de cordoane
de alimnetare sunt mai putin bine isolate ,atat electric cat si
mechanic,dar sufera numeroase deteriorari datorita unor manevrari
gresite sau a unor socuri,cordonele se incalzesc, atat de la o sarcina
electrica, cat si de la eventualele surse exterioare, iar izolatia din plastic
se inmoaie, suficient pentru ca sa intre in contact conductoarele,
provocand un scurtcircuit care va aprinde de regula izolatia.

Instalatii de iluminat cu fluorescenta

Pot provoca incendii daca sunt confectionate din materiale termoplastice, care
se caracterizeaza printr-o ardere cu flacara ,insotita de aparitia unei piacaturi
arzande.Fenomenul apare in urma unor defecte in functionare ,indeosebi in
conditii de exploatare indelungata(imbatranirea materialelor) si mai ales in coditii
de mediu agresiv (fum,aerosoli,vapori ,corozivi etc).

Electricitate statica

Descarcarile electrostatic sunt frecvente dar devin potential periculoase si pot


genera incendi sau explozi cand au loc intr-o atmosfera exploziva sau cand in
apropiere exista material inflamabile.

Operatiuni tehnologice care se pot desfasura in mici unitati productive si care


favorizeaza producerea sarcinilor electrostatice putand genera incendii prin
descarcarea acestora sunt printre altele:

 tranversarea unor lichide si umplerea si golirea vaselor


,recipientelor (ex. canistre pentru benzina din material plastic )
 spalarea unor tesaturi prin agitare in lichide (mai ales petroliere)
 miscarea particulelor la macinare, malaxare ,amestecare
,comprimare etc.
 benzi transportatoare sau transmisi cu curea in miscare;
 miscari rotative violente,ventilatoare,compresoare etc.

6
 derularea unor benzi de hartie sau textile, filme sau pelicule,folii
de material plastic
 deversarea substantelor pulverulente din saci ;
 iesirea prin ajustaj a gazelor comprimate sau lichefiante mai ales
a celor gaze care antreneaza un lichid fin pulverizant( vopsire prin
pulverizare de ex.)

Materialele capabile sa produca descarcari electrostatic sunt:

 solide:cauciucul sau sintetic (indeosebi in balturi, tamburi


etc) masele plastic, fibrele artificial(nailon etc) rasini
sintetice:
 lichide: in ordinea scazuta a periculozitati: sulfura de carbon
,eter,benzina,hidrocarburi, eteri s.a.

Surse de autoaprindere (aprindere spontana)

Atentie deosebita trebuie acordata substantelor piroforice care se aprind in


contact cu aerul (fosfor,metale alkaline,hidruri de siliciu, sulfura de fier, pulberii
de aluminiu, de zinc,de titan, zirconiu).Substantele care se aprind spontan in
contact cu apa(metale alkaline ,varul nestins, carbora de calciu ,carbitul, pulberea
de aluminiu).si substantele care se aprind spontan in contact cu
oxidanti( peroxidul de sodiu,pergamentul de potasiu coloranti s.a.)

Reactii chimice externe se pot produce pe timpul fabricatiei ,transportului


manipulari si depozitari substantelor care reactioneaza reciproc atunci cand vin
in contact.

Punerea in contact poate fi accidentala (cutremure,socuri etc) sau din neglijenta


(ignorarea inscriptionarilor de pe ambalaje sau a listelor de substante
incompatibile existente, inclusiv la depozite.

Un factor care nu trebuie neglijat este aprinderea spontana a depunerilor de


lacuri si vopsele ,a materialelor imbibate cu uleiuri si grasimi (carpe din
bumbac,tesaturi paroase etc).

7
Surse de aprindere de natura mecanica

Incendii de acest tip putin numeroase,pot fi initiate in urma ungerii


necorespunzatoare sau a grilajului unor piese cu viteza mai mare de rotatie
,prezenta unor corpuri straine (nisip ,praf) si a arborelui,frecarea in ferodoul
autovehiculelor sau blocarea sabotilor de franate, precum si scanteilor mecanice
de soc sau abraziune.

Incendii intensionate

Numarul incendiilor intetionate este intr-o continua crestere atat pe plan


mondial,cat si in tara noastra .Cauzele care determina acest fenomen sunt:

 situatia economica neforabila datorita perioadei de tranzictie spre


economia de piata( numarul mare de someri,preturi ridicate s.a.):
 cresterea numarului de persoane fara adapost (vagabonzi,copii ai strazi etc)
 amplificarea actelor de vandalism
 inmultirea cazurilor de piromani pe fondul dezechilibrarilor pshice
datorate dificultatilor de adaptare la noile conditi de viata.

Locuri alese de un incendiator pentru a provoca incediu sunt de regula


,neprevazute, putin circulate (mai dosnice),cu aglomerare de materiale (mobila
veche, arhive , deseuri,etc.) care permit, in primele faze ale incendiului, o
dezvoltare lenta si fara manifestari vizibile (flacara ,fum dens).Obiectivele isolate
fara paza si imprejurari sigure, fara instalatii antiefractie si antiincendiu ,adevarate
tinte pentru incendiator.Statistic,majoritatea incendiilor au loc spre noaptea de
vineri si sambata cand vigilenta este mai scazuta.

B.TEMATICA SPECIFICA . P.S.I: Fortele de interventie la locul de munca

cine conduce stingerea incendiilor modalitati


de cooperare

8
La producerea unui incendiu salariatii de la locul de munca intervin pentru:

 alarmarea imediata a personalui de la locul de munca sau a


utilizatorilor prin mijloace specifice (sirena,sonerie prin voce etc):
 anuntarea incendiului la formatia de pompierii la interior 1222 statie
emisie receptie in canal 1, sua la telefon mobil 0731240625):
 intreruperea alimentarii cu energie electrica gaze si fluide
combustibile a consumatorilor si efectuarea alor interventii specifice
la instalatii si utilaje de persoane anume desemnate:
 actionarea cu stingatoarele din dotare asupra incendiului pana la
sosirea formatiilor de pompieri din societate:
 salvarea rapida a personalului conform planurilor stabilite:
 evacuarea bunurilor si materialelor periclitate de incendiu, si
protejarea echipamentelor care pot fi periclitate in timpul
interventiei:
 anuntarea sefilor ierarhici despre producerea incendiului:

Imediata dupa anuntarea formatiei de pompieri se prezinta in zona incendiului si


organizarea intrarea in dispozitivele de actiune a fortelor si mijloacelor stabilite
prin ipoteze de interventie:

 asigurarea conditilor pentru efectuarea manevrelor de forte si


mijloace necesare in vederea desfasurari actiuni de
interventie, in raport cu evolutia situatiei operative :
 organizarea si efectuarea cu mijloacele aflate la dispozitie
lucrarile de limitare si inlaturare a incendiului.
 Executarea lucrarilor necesare in vederea realizari rezervelor
de apa si a celorlante categorii de substante stingatoare
necesare in asemenea actiuni de interventie:
 evacuarea personelor si bunurilor prinse in incendiu
 cand situatia nu poate fi rezolvata prin forme proprii se
anunta prin telefon pompieri militari ,pentru sprijinirea
actiunilor de interventie;

9
 pompierii militari se organizeaza conform dispozitivului stabilit
de formatia de pompieri din societate si participa la
interventia de stingere a incendiului cu mijloace tehnice si
echipamentul din dotare

Pompierul de prevenire(inspectorul Safety) la producerea unui incediu intervine:

 informeaza formatia de pompieri despre locul


incendiului si sprijina actiunea de stingere
 participa la scoaterea ranitilor din zona de pericol si
acorda primul ajutor pana la venirea personalului
medical;
 Opreste circulatia si accesul in zona si izoleaza imediat
perimetrul pe o raza de 50-150m
 Informeaza personalul muncitor despre masurile si
comportamentul care trebuie adoptat in zonele
afectate
 Dirijeaza si indruma circulatia pe directiile si zonele care
sunt accesibile

Imediat dupa anuntare personalul sanitar se prezinta in zona incendiului , si


intervine pentru:

 Acorda primul ajutor medical si psihologic personelor vatamate


 Asigura masurile de protectie pentru persoanele care actioneaza in zona
incediului
 Acorda ajutor medical de urgenta cat mai repede posibil si asigura
transportul ranitilor la punctul de prim ajutor
 Actioneaza independent si/sau in colaborare cu alte formatii de prim ajutor

Cand situatia nu poate fi rezolvata prin forte proprii se anunta prin telefon
serviciul de ambulanta Mangalia ,pentru sprijinirea actiunilor de interventie
medicala

10
Dupa lichidarea incendiului , la ordinul serviciului formatiei de pompierii,fortele si
mijloacele se retrag:

Aceasta actiune se realizeaza prin:

 Strangerea accesoriilor folosite si aducerea lor la masini;


 Alimentarea cu apa a masinilor;
 Verificarea prezentei si stari de sanatate a pompierilor civili si –
a personelor care fac parte din formatiile de interventie

La terminarea operatiunilor de stingere a incendiilor seful sectorului de activitate


impreuna cu seful formatiei de lucru care a executat lucrari cu foc in zona trebuie
sa asigure urmatoarele masuri:

 Verificarea locului incendiului precum si aspatiilor adiascente , si-a celor


situate la cotele inferioare si superioare si constata pagubele produse si
masurile ce trebuie luate:
 Recuperarea echipamentelelor folosite la interventie ;
 Eliminarea avariilor la retele si functiuni esentiale;

Seful formatiei de pompierii intocmeste procesul verbal de constatare, stabileste


cauzele producerii evnimentului si-a conditiilor care au favorizat evolutia acestuia
si ia declaratii personelor implicate;

Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta intocmeste proecsul verbal de cercetare


al evenimentului si il prezinta societii

C.TEMATICA GENERALA P.C: Organizarea si asigurarea activitati de evacuare


in situatii de urgenta

Organizarea actiunilor de evacuare cuprinde in principiu urmatoarele activitatii:

 Instruirea comitetelor pentru situatii de urgenta


 Analiza situatiilor de urgenta
 Prognoza evolutiei situatiei
11
 Determinarea efectelor actiunilor dezastrelor asupra populatiei si
bunurile materiale
 Stabilirea masurilor de prima urgent
 Recunoasterea intinerarilor si localitatilor zonale in executa
evacuarea
 Actualizarea planului de evacuare si punere in aplicare a acestuia
 Elaborarea si transmiterea ordinului dispozitiei de evacuare

In teritoriul, conducerea nemijlocita a actiunilor de evacuare se exercita de catre


comitetele pentru situatii de urgent locale.

Comitele pentru situatii de urgent locale, institutiile si operatori economici ,emit


decizi de evacuare ,si primire repartitie catre structurile subordinate, respetiv
celule.

Pentru executarea actiunilor de evacuare se realizeaza dispozitivul de evacuare


care cuprinde:

 centre de conducere si coordonare a evacuarii


 posturi de observare si posturi de instiintare si alarmare
 puncte de adunare a populatiei si de depozitare a bunurilor care se
evacueaza
 punct de imbarcare si de debarcare
 puncte de primire ,repartitie a populatiei si bunurile evacuate

Stabilirea si pretirea punctelor de imbarcare a evacutilor din zonele afectate se


realizeaza in termen de 2 ore de la primirea ordinului /deciziei de evacuare

punctele de adunare a evacuatilor se stabilesc din timp de normalitate de catre


comitetele pentru situatii de urgent (celula de urgenta) la propunerea
inspectorilor pentru situati de urgenta.

in functie de amploarea actiunilor de evacuare si de conditiile specifice, punctele


de adunare, se incadreaza cu personal in numar variabil in urmatoarea structura:

12
 Seful punctului de adunare
 Inlocuitorul sefului punctului de adunare
 Grupa pentru constituirea esalonelor/indicativelor de evacuare
evidenta populatiei si –a bunurile care se evacueaza
 Personalul pentru indrumarea si fluidizarea circulatiei
 Grupa medicala
 Persoanele pentru ordine si circulatie publica
 Grupa logistica

Masurile de asigurare a actiunilor de evacuare vizeaza cu prioritate urmatoarele


domenii:cercetarea, ordinea si siguranta, asigurarea psihologica.

Principalele elemente a logisticii de evacuare sunt:

 Aprovizionarea cu produse alimentare,farmaceutice si industrial de stricta


necessitate
 Asigurarea mijloacelor de transport si efectuarea transporturilor
 Asigurarea medicala
 Cazarea evacuatilor,depozitarea bunurilor
 Asigurarea financiara

Comitetele pentru situati de urgent judetene si locale vor lua masuri de asigurare
a materialelor necesare desfasurari actiunilor intiale pentru interventie si
evacuare in situatii de urgenta.

D.TEMATICA SPECIFICA P.C:Reguli generale de acordare a primului ajutor

In caz de raniri si intoxicari

Primul ajutor in caz de ranirii

La raniri:

 curatirea ranii de corpuri straine


13
 spalarea ranii cu solutie de apa oxigenata, rivanol etc.
 pudrarea ranii cu pudra de saprosan ,sulfamida etc
 acoperirea ranii cu comprese sterile de tifon
 asternerea peste comprese al unui strat de vata
 pansarea ranilor cu ajutorul feselor de tifon

La hemoragii

 executarea hemostazei(oprirea hemoragiei) provizorii


 oprirea hemoragiei arteriale axterne membrelor superioare si
inferioare prin compresiunea digitala a vaselor de sange care
iriga aceste segmente
 aplicare garoului

La fracturi :

 imobilizarea oaselor care au suferit fenomenul de rupere


sau fisurare,cu ajutorul arterelor

Primul ajutor la intoxicatii cu substante toxice:

La acordarea primului ajutor trebuie sa se tina cont de gravitatea vatamariilor si


sa se respecte urmatorele reguli:

 examinarea rapida a ranitului/bolnavului si stabilirea


vatamarii
 ingrijirea vatamariilor mai grave care ii ameninta viata
ranitului (hemoragiile)
 se acorda primul ajutor sanitar pe loc iar transportul se
face ulterior ,in functie de gravitatea leziunilor
 decontaminarea partial a personalului cu P.A.I:
 respiratie artificiala

14
Urgenta I: Cei cu hemoragii interne (abdomen,torace,)hemoragii externe, plagi
craniene, arsuri mari,stare de soc, fracture mari.

Urgenta II:Cei cu hemoragii arteriale,membre zdrobite,fracturi mici, si rani adinci.

Urgenta III: Cei cu fracturi mici inchise , putin adanci, contuzii putin importante

Intoxicatilor cu substante toxice li se face pe loc decontaminarea partiala , li se


aplica masca contra gazelor,se scot din zona contaminata li se acorda primul
ajutor sanitar si se transporta de urgenta la formatiile sanitare cu personal
specializat.

INTOCMIT

15
16

S-ar putea să vă placă și