UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

FACULTATEA DE DREPT

INEFICACITATEA LEGATELOR
- DREPT CIVIL. SUCCESIUNI –

Autori:
NECULOIU PAULA ELENA
IOVIȚĂ LARISA DIANA

An. III

BRAȘOV
2020
INEFICACITATEA LEGATELOR Neculoiu Paula Elena
Ioviță Larisa Diana

CUPRINS

1. INTRODUCERE.....................................................................................................................3
2. INEFICACITATEA LEGATELOR........................................................................................4
2.1 Cauzele de ineficacitate a legatelor........................................................................................4
2.2. Nulitatea legatelor.................................................................................................................4
2.3. Revocarea legatelor...............................................................................................................5
2.3.1. Revocarea voluntară a legatelor......................................................................................6
2.3.2. Revocarea judecătorească...............................................................................................7
2.4. Caducitatea legatelor.............................................................................................................9
2.5. Legatul conjunctiv și dreptul de acrescământ.......................................................................9
3.Concluzii....................................................................................................................................12

2
INEFICACITATEA LEGATELOR Neculoiu Paula Elena
Ioviță Larisa Diana

1. INTRODUCERE

Legatul este o dispoziţie testamentară, prin care testatorul desemnează una sau mai
multe persoane care, la decesul său, urmează să dobândească cu titlu gratuit întregul său
patrimoniu sau o fracţiune din acesta ori anumite bunuri determinate. Testatorul poate deci
dispune prin testament de întregul său patrimoniu, de o fracţiune ori de anumite bunuri
desemnând un legatar în testament.Desemnarea legatarului trebuie făcută prin testament, fiind
obligatorie identificarea acestuia în chiar cuprinsul testamentului. Legatarul trebuie să fie o
persoană determinată/determinabilă în momentul deschiderii succesiunii.
Testatorul trebuie să determine lucrul legat, testamentul fiind nul dacă nu se arată în el
lucrul legat sau nu cuprinde elemente suficiente pentru determinarea lui.

3
INEFICACITATEA LEGATELOR Neculoiu Paula Elena
Ioviță Larisa Diana

2. INEFICACITATEA LEGATELOR

2.1 Cauzele de ineficacitate a legatelor

Cauzele de ineficacitate a legatelor reprezintă acele cazuri în care legatele nu îşi vor
produce efectele, fiind lipsite de eficacitate juridică pentru cauze anterioare, concomitente sau
posterioare întocmirii lor.

Cauzele de ineficacitate a legatelor pot fi grupate în patru categorii: nulitatea, revocarea,

caducitatea şi reducţiunea legatelor.

Revocarea şi caducitatea se deosebesc de nulitate şi de reducţiune prin aceea că motivele

de revocare şi respectiv de caducitate sunt întotdeauna posterioare întocmirii testamentului, pe
când cauzele de nulitate sau de reducţiune sunt anterioare sau concomitente cu întocmirea
legatului.

La rândul lor, revocarea şi caducitatea se deosebesc între ele pentru că revocarea îşi are
originea în voinţa testatorului, pe când caducitatea îşi are originea în cauze străine de voinţa
testatorului.

2.2. Nulitatea legatelor

Nulitatea poate fi absolută sau relativă. Există cauze de nulitate commune tuturor actelor
juridice în general ,cum sunt, de exemplu viciile de consimțământ,cauza și obiectul ilicit sau
immoral,dar există și cauze de nulitate specific dispozițiilor mortis causa, ca de exemplu, cazul
când dispunătorul nu avea capacitatea de a dispuneprin testament,au fost nesocotite condițiile de

4
INEFICACITATEA LEGATELOR Neculoiu Paula Elena
Ioviță Larisa Diana

formă ale testamentului, a fost nerespectată interdicția testamentului reciproc, s-a stipulate o
substituție fideicomisara interzisă de lege.1
Cauzele nulităţii sunt anterioare sau concomitente întocmirii legatului şi împiedică
moştenirea valabilă a legatului.

Ele pot fi cauze de nulitate comune tuturor actelor juridice (viciile de consimţământ,
cauza sau obiectul ilicite sau imorale, lipsa capacităţii de a dispune a testatorului) sau cauze de
nulitate specifice legatelor (nerespectarea interdicţiei legatului reciproc, testarea bunului altuia cu
credinţa că este al testatorului, prevederea în legat a unei substituţii fideicomisare când acesta nu
este permisă de lege etc.).
Constatarea nulităţii absolute sau pronunţarea nulităţii relative a legatului produce
desfiinţarea retroactivă a legatului.Totuşi după moartea testatorului nulitatea legatului poate fi
acoperită prin confirmarea legatului făcută în cunoştinţa cauzei de nulitate de către moştenitorii
universali ori cu titlu universal al dispunătorului 2.În caz de pluralitate de moştenitori,
confirmarea produce efecte numai faţă de cei care au consimţit.Termenul va începe să curgă nu
de la data întocmirii testamentului, ci de la data deschiderii moștenirii, întrucât acesta este
momentul de la care încep să se producă efectele testamentului3.

2.3. Revocarea legatelor

Revocarea este o cauză de ineficacitate a legatului, născut valabil, pentru motive apărute
ulterior întocmirii lui.Revocarea poate fi totală, când priveşte testamentul în întregime, sau
parţială, când priveşte numai legatul sau doar unul din legatele cuprinse de
testament.Recunoaşterea copilului din afara căsătoriei, făcută prin testament, este irevocabilă.
Revocarea legatelor poate fi voluntară, când este manifestarea voinţei unilaterale a testatorului,

sau judecătorească, când este pronunţată de instanţă ca o sancţiune pentru fapte culpabile ale
legatarului faţă de testator sau faţă de memoria acestuia.

1
I. Nicolae, Devoluțiunea legală a moștenirii , Editura Hamangiu , București, anul 2016 , p 358
2
Potrivit art. 1010 C.civ. „Confirmarea unei libertăţi de către moştenitori universali ori cu titlu universal al
dispunătorului atrage renunţarea la dreptul de a opune viciile de formă sau orice motive de nulitate, fără ca prin
această renunţare să se prejudicieze drepturile terţilor“.

3
I. Nicolae, Devoluțiunea legală a moștenirii , Editura Hamangiu , București, anul 2016 , p 359

5
INEFICACITATEA LEGATELOR Neculoiu Paula Elena
Ioviță Larisa Diana

2.3.1. Revocarea voluntară a legatelor

Până în ultima clipă a vieți sale,testatorul are dreptul să revină asupra dispozițiilor
testamentare printr-o manisfestare de voință ulterioară care să aibă ca efect revocarea totală sau
parțială a dispozițiilor făcute anterior.
Potrivit art. 1068 alin.(1) C.civ., “Legatele sunt supuse dispozițiilor privind revocarea
voluntară a testamentului.” Rezultă că, în concepția noului Cod civil,revocarea voluntară a
legatului are loc în aceleași condiți ca și revocarea voluntară a testamentului.
După modul de manifestare a voinței testatorului, revocarea voluntară a legatului poate
fi:expresă sau tacită.
Revocarea voluntară poate fi expresă (expresis verbis) sau tacită (factis).

1). Revocarea voluntară expresă

Revocarea voluntară expresă este revocarea ce rezultă dintr-o declarație a testatorului
cuprinsă într-un înscris întocmit în formă testamentară sau autentică.
Aceasta este prevăzută de art. 1051 alin. (1) C.civ. care dispune că „Un testament nu poate
fi revocat expres, în tot sau în parte, decât printr-un act autentic notarail sau printr-un testament
ulterior".
Înseamnă că testatorul care a făcut un testament poate ulterior să facă un alt testament prin
care îl revocă pe primul său, fără să facă un nou testament, printr-un act autentic revocă
testamentul anterior.Nerespectarea acestor forme atinge nulitatea absolută a revocării4.

2). Revocarea voluntară tacită

Revocarea voluntară tacită este manifestarea care, fără a fi fost expres declarată, rezultă
neîndoielnic din anumite acte sau fapte săvârșite ulterior de testator.Testatorul poate revoca tacit
testamentul olograf și prin distrugerea, ruperea sau ștergerea sa.

Codul civil consideră că revocarea tacită are loc în cazurile menţionate mai jos:

4
G. Boroi și L. Stănciulescu, Instituții de drept civil in reglemenatarea noului Cod civil, Editura Hamangiu,Anul 2012,
pag 591-592

6
INEFICACITATEA LEGATELOR Neculoiu Paula Elena
Ioviță Larisa Diana

Incompatibilitatea sau contrarietatea noului testament cu cel anterior, reprezintă situația în

care Testamentul nou (ulterior) revocă în mod tacit un testament anterior întrucât cuprinde
dispoziţii necompatibile sau contrare cu dispoziţiile testamentului anterior5.
Incompatibilitatea presupune o imposibilitate materială sau juridică obiectivă şi absolută
de a executa concomitent, cumulativ, legatele din două sau mai multe testamente succesive.
Contrarietatea între legatele din două testamente succesive presupune o imposibilitate
de executare concomitentă, cumulativă a celor două legate, determinată însă subiectiv de voinţa
prezumată a testatorului.
Cele două cazuri de revocare voluntară tacită a testamentului analizate anterior li se
adaugă în materia revocării legatului, alte două cazuri, respective :
-Înstrăinarea voluntară a bunului ce constituie obiectul legatului cu titlul particular,
consimțită de către testator
-Distrugerea voluntară de către testator a bunului ce constituie obiectul legatului cu titlul
particular6

2.3.2. Revocarea judecătorească

Revocarea judecătorească intervine atunci când legatarul săvârşeşte în mod culpabil o
faptă prevăzută de lege drept cauză de revocare judecătorească a legatului. Revocarea
judecătorească constituie o sancţiune pentru legatarul culpabil faţă de defunct sau faţă de
memoria acestuia. Ea intervine numai după moartea testatorului şi poate fi pronunţată numai la
cererea moştenitorilor sau a altor legatari interesaţi. Cazurile de revocare judecătorească a
legatelor având caracter de sancţiune sunt limitativ prevăzute de lege.
Ele sunt în principiu cauzele de revocare a donaţiilor, şi anume: neîndeplinirea sarcinilor
şi ingratitudinea legatarului.

a) Revocarea judecătorească pentru neîndeplnirea sarcinilor:

5
art. 1052 alin. (3) C.civ. care dispune că „Testamentul ulterior nu-l revocă pe cel anterior decât în măsura în care
conţine dispoziţii contrare sau incompatibile cu acesta. Efectele revocării nu sunt înlăturate în caz de caducitate sau
revocare a testamentului ulterior”.

6
I. Nicolae, Devoluțiunea legală a moștenirii , Editura Hamangiu , București, anul 2016 , p 374

7
INEFICACITATEA LEGATELOR Neculoiu Paula Elena
Ioviță Larisa Diana

-testatorul are facultatea de a institui prin actul său de ultimă voință sarcini pe care
legatarul să le îndeplinească. În limita sarcinilor instituite, testamentul reprezintă un act
sinalagmatic, sub condiție rezolutorie7.Dacă legatarul acceptă legatul, are obligația de a îndeplini
sarcinile impuse, după deschiderea moșteniri. În caz de neîndeplinire culpabilă a sarcinilor
impuse de testator, se poate cere de către persoanele interesate revocarea legatului. Dar nu
trebuie pierdut din vedere faptul că peroanele interesate pot cere în justiție executarea silită a
sarcinii impuse de testator. Persoanele interesate sunt terțarul beneficiar al sarcinii, creditorii
beneficiarului sarcinii sau executorul testamentar.
Este de menționat că testatorul poate înlătura prin testament, în mod valabil,
promovarea acțiunii în revocarea judecătorească a legatului pentru neîndeplinirea sarcinii,
persoanele interesate având deschisă doar calea acțiunii in executarea sarcinii.8
b) Revocarea judecătorească pentru ingratitudine
Potrivit art 1069 revocarea judecătorească a legatului intervine în cazurile
enunțate9,acestea fiind expres și limitativ prevăzute de lege.
În ceea ce privește prima cauză, pentru a îndreptăți revocarea atentatul trebuie sa fi fost
săvarșit cu intenția de a ucide neavând importanță încadrarea juridică în faptă consumată sau
tentativă. Privitor la cea de-a doua categorie de fapte de ingratitudine, prin cruzimi înțelegem
rele tratamente fizice, iar prin delicte faptele pedepsite de legea penală.Injuria desemnează
suferințele morale pricinuite cu știința testatorului10.

2.4. Caducitatea legatelor

7
A. Bacaci, G. Comăniță , Succesiunile, op. cit., p. 124
8
M. Eliescu, Moștenirea și devoluțiunea ei…,op. cit., p. 269
9
Art 1069 alin (2) C. civ. -Revocarea judecătorească a legatului poate fi solicitată şi pentru ingratitudine în
următoarele cazuri:
a) dacă legatarul a atentat la viaţa testatorului, a unei persoane apropiate lui sau, ştiind că alţii intenţionează să
atenteze, nu l-a înştiinţat;
b) dacă legatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave faţă de testator ori de injurii grave la
adresa memoriei testatorului.

10
Injuria trebuie să fie gravă pentru a legitima revocarea. De exemplu, infidelitatea soțului constituie o injurie
gravă.

8
INEFICACITATEA LEGATELOR Neculoiu Paula Elena
Ioviță Larisa Diana

Caducitatea legatelor este o cauză de ineficacitate, care constă în imposibilitatea de

executare a legatului, născut valabil şi nerevocat, din cauze ulterioare întocmirii testamentului
sau din cauza renunţării legatarului la legat după deschiderea succesiunii.
Caducitatea desfiinţează legatul cu efect retroactiv.Împrejurările care conduc la
caducitatea legatelor sunt străine de voinţa testatorului sau de culpa legatarului.
Codul civil prevede şase cazuri de caducitate a legatului:
a) predecesul legatarului
b) La fel este caducă orice dispoziţie testamentară făcută sub condiţie suspensivă când
legatarul a murit înaintea îndeplinirii condiţiei dacă aceasta avea caracter pur personal.
c) incapacitatea legatarului de a primi legatul la data deschiderii succesiunii
d) legatarul renunţă la moştenire
e) legatarul este nedemn
f) bunul ce formează obiectul legatului cu titlu particular a pierit în totalitate din motive care
nu ţin de voinţa testatorului, în timpul vieţii testatorului sau înaintea împlinirii condiţiei
suspensive ce afectează legatul.
Pieirea obiectului legatului trebuie să fie totală. Pieirea parţială a obiectului legatului nu
conduce la caducitatea acestuia, ci doar la micşorarea emolumentului, legatarul având dreptul şi
la despăgubiri sau la indemnizaţia de asigurare.
Dacă bunul era pierit în momentul întocmirii testamentului, legatul este nul, şi nu caduc,
pentru că obiectul său nu există.
Dacă bunul legat piere după decesul testatorului, legatul nu este caduc, ci este valabil, dar
legatarul care dobândeşte bunul în proprietate din momentul deschiderii succesiunii suportă
riscul pieirii, dacă pieirea a fost fortuită (res perit domino) sau dacă este rezultatul unei fapte
culpabile a unui terţ, are dreptul la despăgubiri de la acesta.

2.5. Legatul conjunctiv și dreptul de acrescământ

Tot în legatura cu ineficacitatea legatelor se pune și întrebarea: ce se întâmplă cu
bunurile ce făceau obiectul legatului care nu își produce efectele?

9
INEFICACITATEA LEGATELOR Neculoiu Paula Elena
Ioviță Larisa Diana

Potrivit art. 1072 C. civ., de ineficacitatea legatului profit moștenitorii “ale căror drepturi
succesorale ar fi fost micșorate sau, după caz, înlăturate prin existența legatului sau care aveau
obligaţia să execute legatul”.
Moștenitorii care profită de ineficacitatea legatului sunt: Moștenitorii legale, legatarii
universali, legatarii cu titlu universal și chiar legatarii cu titlu particular (dar numai dacă au fost
însărcinați cu executarea legatului în cauză). De exemplu, testatorul a desemnat doi legatari
universali, iar unul nu acceptă legatul; rezulta că al doilea legatar universal profită, culegând și
cealaltă parte, întrucât are vocație la întreaga moștenire. Dacă ambii renunță, moștenirea va fi
culeasă de Moștenitorii legali.
De la principiul de mai sus, Codul civil se abate în două cazuri, când de ineficacitatea
legatului profită alte persoane:
- În cazul substituției vulgare, când de ineficacitatea legatului profită persoana stabilită
subsidar de către testator;
- În cazul legatului conjunctiv, când operează dreptul de acrescământ (sau de adăugire) în
favoarea colegatarului.
Legatul conjunctiv este cel al cărui bun (determinat individual sau generic) este lăsat mai
multor legatari, fără ca testatorul să indice partea fiecăruia, colegatarii având chemare
(eventuală) la întregul obiect (art. 1065 alin. 1 C. civ.).
În cazul legatului conjunctiv se pot ivi două situaţii:
- Toți legatarii acceptă legatul, caz în care chemarea la întreg a fiecăruia va fi limitată la o
parte din bun, iar bunul se va împărți în părţi egale;
- Unul sau mai mulți legatari nu pot sau nu doresc să primească legatul, caz în care părțile
acestora se vor cuveni celorlalți colegatari care primesc legatul și ale căror părți vor crește în
mod corespunzător (art. 1065 alin. 2 C. civ.); astfel, operează dreptul de acrescământ (sau de
adăugire).11
Precizăm că dreptul de acrescământ operează numai dacă legatul este conjunctiv.
Caracterul conjunctiv al legatului poate fi rezultatul exclusiv al voinței testatorului.12

Pentru ca dreptul de acrescământ să opereze, trebuie întrunite următoarele condiții:

11
Dreptul de acrescământ operează “și atunci când obiectul legatului conjunctiv îl constituie un dezmembrământ al
dreptului de proprietate” (art. 1065 alin. 3 C. civ.).
12
Dreptul de acrescământ, întemeindu-se pe voința testatorului, poate fi acordat cu ajutorul substituției vulgare sau
poate fi înlăturat, chiar în cazul când legea îl admite.

10
INEFICACITATEA LEGATELOR Neculoiu Paula Elena
Ioviță Larisa Diana

- Să existe o pluralitate de legatari;

- Dispozițiile făcute în favoarea lor să aibă același obiect;
- Să existe intenția testatorului de a conferi fiecărui colegatar o vocație la întregul obiect, și
nu o vocație fracționată;
- Unul sau mai mulți colegatari să nu poată sau să nu dorească să primească legatul.
În literatura de specialitate și în practica judecătorească s-a pus problema dacă dreptul de
acrescământ operează facultativ sau obligatoriu (dacă sunt obligați colegatarii ce primesc legatul
să primească adaosul sau ar putea să îl refuze, păstrând totodată din legat ce li s-ar cuveni în lipsa
acrescământului).
Soluția este că dreptul de acrescământ operează obligatoriu și întotdeauna cu sarcini. 13
Astfel, în toate cazurile, dreptul de acrescământ are la bază vocația la întregul obiect al legatului
(când colegatarii acceptă legatul, ei acceptă pentru întreg, și nu pentru o parte a legatului).
În lipsa unei stipulații contrare a testatorului, colegatarii care primesc legatul sunt obligați
să execute sarcinile care reveneau colegatarilor care nu au putut ori nu au dorit să primească
legatul (cu excepția sarcinilor cu caracter personal). De exemplu, testatorul a lăsat ½ din
moștenire la trei legatari; dacă toți acceptă, va reveni fiecăruia câte 1/6 din moștenire, dacă însă
unul nu poate sau nu dorește să primească legatul, ceilalți doi nu pot refuza surplusul, deoarece ei
au acceptat legatul (de asemenea, vor suporta și datoriile); rezultă că fiecare dintre cei doi va
primi ¼ din moștenire.
Dreptul de acrescământ se aplică și în cazul moștenirii legale.
Dacă moștenirea este diferită mai multor moștenitori legali, partea celui care, fiind renunțător,
nu dorește să vină la moștenire sau care, fiind nevrednic, este îndepărtat de la moștenire prin
puterea legii se va dobândi de ceilalți moștenitori legali care au vocație la întreaga moștenire,
fiecare profitând potrivit cotelor prevăzute de lege. În cazul reprezentării, partea reprezentatului
decedat se împarte între reprezentanții lui.
Dreptul de acrescământ operează și în cazul moștenirii legale (întotdeauna obligatoriu și cu
sarcini).

3.Concluzii
13
A se vedea M. Eliescu, op. Cit., p. 282; Fr. Deak, St. Cărpenaru, op. Cit. (1983), p. 455.

11
INEFICACITATEA LEGATELOR Neculoiu Paula Elena
Ioviță Larisa Diana

Noţiunea generală de „ineficacitate a legatelor” desemnează ipotezele în care dispoziţia

testamentară prin care testatorul a instituit unul sau mai multe legate este lipsită de efecte
juridice din cauze prevăzute de lege.

1. Prima cauză de ineficacitate la care ne vom referi este nulitatea absolută sau relativă
a testamentului.
Aceasta intervine în caz de nerespectare a regulilor de formă sau de fond prevăzute de lege
pentru validitatea lor, de exemplu bunul care formează obiectul testamentului nu mai există în
momentul întocmirii actului, testatorul nu mai avea capacitatea de a dispune etc. Anularea sau
constatarea nulităţii testamentului urmează regimul de drept comun al nulităţilor iar acţiunea
având acest obiect se introduce la instanţele de judecată în termen de 18 luni de la data
deschiderii moştenirii.

2. Testamentul născut în mod valabil poate deveni ineficace prin efectul revocării lui
exprese sau tacite făcute de către testator.
Revocarea expresă a legatului poate fi făcută de testator până în ultima clipă a vieţii, în tot sau în
parte, printr-un act notarial sau prin alt testament ulterior.
Revocarea tacită rezultă indirect, dar neîndoielnic, din anumite fapte sau acte săvârșite de testator
sau cunoscute de el. De exemplu, ulterior întocmirii testamentului care are ca obiect un bun
imobil, testatorul înstrăinează bunul respectiv sau testatorul distruge voit bunul pe care îl testase
anterior.

3. Revocarea testamentului poate fi făcuta şi pe cale judecătorească, dar de data aceasta

titularii acțiunii pot fi doar persoanele care, în caz de admitere urmează să beneficieze de
moștenire, de exemplu moștenitorii legali sau creditorii defunctului.
Potrivit legii, revocarea judecătorească poate fi pronunțată, de exemplu, în cazul în care legatarul
a atentat la viața testatorului, a unei persoane apropiate lui ori când se face vinovat de fapte
penale săvârșite împotriva persoanei testatorului sau a patrimoniului acestuia etc. Dreptul la
acțiunea în revocarea judecătorească a legatului pentru ingratitudine se prescrie în termen de un
an de la data la care moștenitorul a cunoscut fapta de ingratitudine.

12
INEFICACITATEA LEGATELOR Neculoiu Paula Elena
Ioviță Larisa Diana

4. Caducitatea legatelor este o altă cauză de ineficacitate şi constă într-o imposibilitate de

executare a testamentului, instituit valabil de către testator şi nerevocat de acesta, ca urmare a
unor împrejurări străine de voința testatorului. Cauzele de caducitate a testamentului sunt
limitativ prevăzute de lege: legatarul nu mai este în viața la data deschiderii moștenirii; legatarul
este incapabilitate a primi legatul la data deschiderii moștenirii; legatarul este nedemn; legatarul
renunță la legat; legatarul decedează înainte de îndeplinirea condiției suspensive ce afectează
legatul, dacă acesta avea un caracter pur personal; bunul care formează obiectul legatului cu titlu
particular a pierit în totalitate în timpul vieţii testatorului şi din motive care nu țin de voința
acestuia.

BIBLIOGRAFIE

13
INEFICACITATEA LEGATELOR Neculoiu Paula Elena
Ioviță Larisa Diana

- Doctrină –

 Nicolae Ioana, Devoluțiunea legală și testamentară,București,Editura Hamangiu,2016

 Liviu Stănciulescu,Curs de drept civil.Succesiuni,București,Editura Hamangiu 2012

 Gabriel Boroi și Liviu Stănciulescu,Instituții de drept civil în reglementarea noului Cod

civil ,București,Editura Hamangiu, 2012

- Legislaţie –

 Codul Civil,cu modificările și completările ulterioare

- Alte documente –

 Notari publici,Ioana Surdescu și Oana Surdescu ,Caducitatea legatelor ,document dispibil

la adresa : https://notariat-tineretului.net/dictionar-juridic-dex/caducitatea-legatului , consultat
la data de 27.05.2020

14