Tema:

Studierea proprietăților grăsimilor, solubilitatea,

nesaturarea grăsimilor, hidroliza alcalină (saponificarea)
unei grăsimi. Extragerea uleiului din semințe. Studierea
proprietăților celulozei, amidonului și a zaharozei.

Elevul Liceului Teoretic Republican „Aristotel”

Burcovschi Victor
 Scopul lucrării:
 Studierea proprietăților grăsimilor animale si vegetale
 Efectuarea reacției de saponificare
 Studierea teoretica a grăsimilor si punerea teoriei practice in aplicare
 Studierea proprietăților amidonului , zaharozei si celulozei.

Materiale utilizate
 Ulei  Bagheta
 Slănina  Clește
 Semințe de floarea soarelui  Mojar
 Unt  Apa distilata
 Eprubete  Benzina
 Spirtiera

Mersul lucrării
1) Repartizarea grăsimilor pe care le avem la dispoziție(ulei, slănina, unt, ulei din semințele de
floarea soarelui) in cate 3 eprubete unde punem solvenți diferiți. De aici putem deduce ca
grăsimile nu se dizolva in solvenți precum apa dar se dizolva in solvenți precum benzina sau
acetona.
2) Pentru a obține săpun avem nevoie da grăsimi si de NaOH. Punem grăsimea in pahar si o
încălzim iar apoi punem NaOH si amestecam sub flacăra. După o perioada de timp punem
soluție da sare de cupru pentru a identifica glicerolul. Daca nu se obținem un sediment de
culoarea albastru închis însemna ca soluția mai trebuie încălzita. Daca se obține însemna ca o
fost încălzita destul sa ca putem sa o trecem prin hârtie de filtru iar ceea cu ce rămânem s
săpun.
Rolul grăsimilor in viața de zi cu zi: Grăsimile joaca mai multe roluri importante in viața de zi cu zi,
fiind un nutrient esențial pentru sănătatea si bunăstarea corpului uman. Iată cateva dintre rolurile
lor:

 Furnizarea de energie: Grasimile sunt o sursa importanta de energie pentru organismul

uman. O gram de grasime contine mai multe calorii decat o gram de carbohidrati sau
proteine. Astfel, grasimile sunt utilizate ca sursa de energie in cazul in care organismul nu
dispune de suficiente carbohidrati sau proteine.
 Absorbtia vitaminelor liposolubile: Vitaminele liposolubile (A, D, E si K) necesita grasimi
pentru a fi absorbite si utilizate in organism. Grasimile joaca, deci, un rol important in
transportul acestor vitamine in organism.
 Protejarea organelor interne: Grasimile furnizeaza o protectie pentru organele interne, cum
ar fi rinichii si ficatul, prin depozitarea in jurul acestora.
 Isolarea termica: Grasimile joaca un rol important in izolarea termica, ceea ce ajuta la
mentinerea temperaturii corpului si la prevenirea pierderii de caldura.
 Asigurarea de acizi grasi esentiali: Corpul uman nu poate produce toti acizii grasi de care are
nevoie, asa ca trebuie sa-i obtina din alimente. Grasimile sunt o sursa importanta de acizi
grasi esentiali, care sunt necesari pentru functionarea normala a corpului.

3) Am efectuat niște reacții pentru a demonstra proprietățile amidonului, zaharozei si celulozei :

Celuloza

O reacție chimica care arata proprietățile celulozei poate fi hidroliza celulozei cu acid sulfuric
concentrat. Aceasta reacție arata cum celuloza este compusa din molecule lungi de glucoza legate
prin legături glicozidei si cum poate fi descompusa in zaharuri mai simple. Reacția este următoarea:

(C6H10O5)n (celuloza) + nH2SO4 → nC6H12O6 (glucoza) + n H2SO4 (acid sulfuric)

In aceasta reacție, moleculele de celuloza sunt hidrolizate in prezenta acidului sulfuric concentrat, iar
legăturile glicozidice dintre moleculele de glucoza sunt desfăcute. Rezultatul este obținerea de
molecule mai simple de glucoza, care pot fi detectate prin teste chimice specifice.

Aceasta reacție arata ca celuloza este un polizaharida format din molecule lungi de glucoza legate
prin legături glicozidei. De asemenea, arata cum celuloza poate fi descompusa in zaharuri mai simple,
ceea ce este important in procesele industriale care utilizează celuloza pentru producerea de hârtie,
țesături si alte produse.

Amidon

O reacție chimica care arata proprietățile amidonului este reacția de iodurare a amidonului. Aceasta
reacție este utilizata pentru a detecta prezenta amidonului si pentru a evidenta structura sa
macromoleculara. Reacția este următoarea:

(n C6H10O5) (amidon) + I2 (iod) → (C6H10O5I)n (complex amidon-iod)

In aceasta reacție, iodul se combina cu amiloza si amilopectina (componentele principale ale

amidonului) formând complexul amidon-iod. Complexul este de culoare albastra si poate fi detectat
vizual.

Aceasta reacție arata ca amidonul este un polizaharid format din molecule de glucoza, legate prin
legături glicozidice. Reacția arata, de asemenea, ca amidonul are o structura macromoleculara, ceea
ce ii conferă proprietăți specifice si o face util in multe aplicații industriale, cum ar fi producerea de
alimente, hârtie sau materiale textile.

Zaharoza

O reacție chimica care arata proprietățile zaharozei este reacția de caramelizare a zaharozei prin
încălzire. Aceasta reacție arata cum zaharoza se descompune termic la temperaturi ridicate, formând
noi compuși cu culoare si aroma specifice. Reacția este următoarea:

C12H22O11 (zaharoza) → C12H20O10 (caramel) + H2O (apa)

In aceasta reacție, zaharoza este încălzita la temperaturi ridicate, ceea ce duce la descompunerea sa
termica si formarea de noi compuși. Produsul final este caramelul, un amestec de compuși cu culoare
si aroma specifice.

Aceasta reacție arata ca zaharoza este un compus chimic stabil la temperatura camerei, dar care se
descompune la temperaturi ridicate. De asemenea, arata cum zaharoza poate fi utilizata pentru a
produce alte compuși cu proprietăți si caracteristici noi, cum ar fi aroma si culoarea caramelului.

Concluzii: Pe parcursul lunii in care am făcut experimentele, am determinat proprietățile grăsimilor si

a hidraților de carbon: glucoza, celuloza și amidonul. Experimentele care au fost împărțite astfel încât
sa lucram cu grăsimile 2 săptămâni si cu hidrații de carbon celelalte doua au fost un succes deoarece
lucrând separat cu substanțele date am reușit sa înțelegem mai bine proprietățile lor. În cadrul
grăsimilor, am determinat care sunt solubile și care nu sunt, iar în partea a doua am realizat
experimente cu hidrații de carbon. În paralel cu partea practică, am studiat si teoria din spatele
substanțelor date pentru a putea face reacțiile necesare. În concluzie, această lucrare ne-a ajutat să
înțelegem mecanismul unor reacții specifice substanțelor discutate mai sus. Prin practică am reușit sa
memoram reacții si proprietăți pe care le vom tine minte cel puțin un an(sper). Deși lucrarea data a
ținut o luna nu pot spune ca a fost plictisitoare deoarece am fost mereu in căutare de reacții posibile
ceea ce a fost un mare plus. La sfârșit pot spune cu certitudine ca lucrarea data este una necesara pe
care elevii din generațiile viitoare ar fi bine sa o facă.