LICEUL TEORETIC “PRINCIPESA NATALIA DADIANI”

LA CHIMIE

TEMA:”GRASIMILE”

A efectuat: Profesor:

Chisinau 2011

1.Sapunuri si detergenti 8.Proprietati chimice 6.Gasirea in natura 4.Protectia mediului in urma utilizarii detergentilor si a sapunurilor .Formula de structura si denumiri 3.Definitie 2.Utilizare si rol biologic 7.Proprietati fizice 5.

numiți gliceride. fosfatide etc. Se mai găsesc în afară de gliceride și ceruri. 2.Grăsimile sunt amestecuri complexe naturale. Exemple de acizi grasi: acid palmitic acid stearic acid butanoic(butiric) acid oleic Exemple de grasimi: distearopalmitina dioleostearina . vitamine. formate în principal din esteri ai glicerinei cu acizii grași.1.

D. germenii de porumb.care in majoritate sunt lichide. soia. cu care emulsionează. fructul fagului.Mai usoare ca apa. dovleacul. . nuca de cocos (34-38%).Nu au puncte fixe de fierbere și topire pentru că sunt amestecuri.Gust specific si sint solubile in 3 vitamine: A. maslinele (20-35%). saturate (grăsimi). c. untura ( vezi figura 2) 4. ci fierb și se topesc în intervale de temperatură. e.Acestea sunt insolubile în apă.E.Proprietati fizice : a. inul. d. ricinul. dar sunt solubile în solvenți organic. tuberculii. germenii diferitelor plante contin intr-o masura mai mare sau mai mica grasimi . migdalele.3. de bumbac (17-23%) si mac (40-50%). cât și grăsimi solide. fructele. arahidele. f.Nu au miros. cacao. În natură. rapita. samburii. numite uleiuri.Grăsimile pot fi solide. semintele. Grasimi lichide nesaturate: -Plante oleaginoase: floarea soarelui (45-55%). semintele de susan (48-56%). există atât grăsimi lichide. ( vezi figura 1) Grasimi solide saturate : unt. samburii de struguri (10-18%). nesaturate (uleiuri). b. lichide sau semisolide (untul).

. presiune și temperatură înalte.1 Ulei de floarea-soarelui Fig. Se practică la scară industrială și stă la baza obținerii margarinei din uleiul vegetal. Reacția este de fapt un proces de polimerizare (adiție repetată) care are loc la nivelul dublelor legături din molecula gliceridei și care se produce . indiferent de natura lor. I2) Această reacție are loc numai la uleiuri (grăsimi nesaturate). care sunt esteri. de aceea reacția se numește și saponificare. Proprietati chimice: Fiind amestecuri de gliceride. Adiția H2 Reacția este posibilă doar la uleiuri și este similară cu cea de adiție a halogenilor.Fig. într-un mediu acid.2 Untul-grasime solida saturate 5. Are loc în prezență de nichel (care are rol de catalizatori in pulicuta. Adiția X2 (Br2. Sicativarea La această reacție participă doar uleiurile. grăsimile vor avea proprietățile chimice ale esterilor. Hidroliza/Saponificarea Hidroliza poate avea loc în mediu acid sau în mediu bazic. Sărurile se folosesc ca săpunuri. care exprimă cantitatea în grame de brom/iod adiționat la 100gr de grăsime. E importantă pentru că se deduce gradul de nesaturare a grăsimilor prin așa-numita cifră de brom/iod. La hidroliza cu bază participă toate grăsimile.

Ele au de asemenea o larga utilizare in industria sapunurilor si luminarilor. a preparatelor medicinal si cosmetic..al produselor de dau gust si culoare alimentelor.Depunerile de grasime in organism sint straturi termoizolatoare.s. Utilizarea si rolul biologic Grasimile sint una dintre sursele de alimentare a organismului.Fiind depuse in strat subtire. formează pelicule aderente.de porumb. In calitate de sursa energetica.de cinepa. uleiurile de floarea-soarelui. Fig. .de in. de asemenea.3 Uleiuri de sicativ 6. In organism au loc trei procese de importanta vitala: Hidroliza enzimatica a grasimilor. întinse pe suprafețe. Oxidarea unei parti a produsilor de hidroliza. grasimile intretin procesele ce stau la baza functionarii intregului organism. Grasimile au rol de solvent in cazul unor vitamine.Capacitatea grasimilor de a se polimeriza are. Se concretizează prin faptul că anumite uleiuri. cu timpul se usuca.formind in aer pelicule transparente.a.sub acțiunea oxigenuluidiatomic din aer.elastic si stabile la actiunea factorilor externi (uleiuri sicative).fiind de doua ori mai calorice decit proteinele si decit hidratii de carbon. transparente și rezistente la intemperii (figura3). o aplicare practica.

Recombinarea restului produsilor de hidroliza. aluminiu. mangan. săpunuri de potasiu. bariu. care sunt solide și insolubile în apă. mangan. aceștia având o putere de spălare inferioară detergenților. săpunul are acțiune de spălare. săpunul are proprități tensioactive ( modifica tensiunea superficială dintre faza apoasa și cea organică). Obtinerea. Numai săpunurile care sunt solubile în apă pot fi folosite ca agenți de spălare. calciu. Din acest motiv. bariu. potasiu și altele) ale acizilor grași cu cel puțin opt atomi de carbon în moleculă. Sapunuri si detergenti Săpunurile(vezi figura 4) sunt săruri cu diferite metale (sodiu. Săpunurile de sodiu se folosesc ca agenți de spălare. 7. care sunt solide și solubile în apă. săpunuri de aluminiu. Puterea de spălare se datorează faptului că moleculele de săpun aderă cu ușurință atât la moleculele nepolare (de exemplu ulei și grăsimi) cât și la moleculele polare (de exemplu apă). Săpunurile se obțin prin hidroliza alcalină a grăsimilor. iar săpunurile de calciu. care sunt lichide și solubile în apă. . Utilizarea Datorită prezenței celor două părți net distincte în moleculă. Aceștia se împart în trei categorii:    săpunuri de sodiu. se folosesc pentru prepararea unsorilor consistente și a pastelor adezive.

Frecvent ele includ elemente și combinații chimice cu rol de substanțe curățitoare active cum ar fi: tenside. Spălări și curățiri de piese mecanice industriale. Detergenti biodegradabili Biodegradabilitatea reprezintă capacitatea detergenților aflați în apele reziduale de a se descompune sub acțiunea oxigenului și a microorganismelor. în momentul în care acești detergenți intră în contact cu apa și mediul inconjurator sunt foarte greu de eliminat și pot crea probleme serioase pentru mediul acvatic. având o structură asemănătoare cu cea a săpunurilor. ei sunt agenți de spălare și curățire. modificând tensiunea superficială a apei de spălare. De aceea. Majoritatea detergenților de pe piață sunt compuși din substanțe chimice rezistente la acțiunea factorilor biologici. . Astfel. Curățiri de pardoseli. Se poate aprecia că detergenții au o putere de spălare superioară săpunurilor. chiar și dincolo de pânza freatică. acizi. reziduurile rezultate din fabricarea detergenților obișnuiți sunt antrenate de ploi.Fig. Detergenții se produc specializat pentru folosire în diverse activități de spălare și curățire cum ar fi:     Curățiri și spălări de îmbrăcăminte.4 Sapun de sodiu Detergentii Detergenții (vezi figura 5) sunt produși de sinteză. baze și enzime. Spălări de vase de bucătărie. care ajută la îndepărtarea diferitelor forme de murdărie. ajungând la adâncimi foarte mari. Deversate pe sol.

ceea ce duce la scaderea conținutului de oxigen în apă. 8. Ajunși în apele reziduale.poluind solul si apele si sporind.Protectia mediului Utilizarea zilnica si in cantitati mari a detergentilor in industrie si in gospodaria casnica a creat pericolul puluarii mediului inconjurator.Apele reziduale se scurg in riuri. aceste două tipuri au acțiune poluantă puternică. care au ca efect reducerea duritații apei. se dizolvă ușor și nu sunt toxice pentru mediul inconjurator. aceștia stimulează inmulțirea algelor. Detergenții anionici și cationici prezintă un mare dezavantaj. cei mai bine vânduti la nivel mondial. pe langă pesticide. in mod indirect. cu sulfat de alchilbenzen.Pentru creșterea performanțelor detergenților. Detergenții biodegradabili conțin ingrediente active care nu deteriorează suprafețele. alchilarene. Aceste probleme ar putea fi eliminate total dacă s-ar utiliza la scară largă numai detergenți biodegradabili. amine etc. cercetatorii au avertizat în mai multe randuri ca solurile agricole sunt tot mai infectate. în compoziția acestora se adaugă nitriți și fosfați. Așadar.in bazine acvatice. riscul .5 Detergenti Utilizari Ca materie primă pentru obținerea detergenților se folosesc substanțe de origine petrochimică: arene. făcând imposibilă viața faunei acvatice. Fig. Spre deosebire. substanță intalnită în detergenții anionici. aceștia nu se descompun sub influența microorganismelor din apă în substanțe nenocive. acela că nu sunt biodegradabili. Ajunși în mediul acvatic. Mai mult de atât. cei neionici sunt avantajoși pentru că sunt biodegradabili.

tratarea carora este dificila. . a alergiilor cornice.intoxicarii organismelor vii. contin si alte component care. contribuind la aparitia bolilor de astm.Detergentii. actioneaza asupre organelor olfactive ale omului si animalelor. . Iata de ce este important sa fie asigurate conditiile necesare de mentinere a mediului ecologic pur: -apele de spalare trebuie sa fie accumulate in bazine cu detinatie speciala.alaturi de substantele tensioactive.trebuie sa fie create noi tipuri de detergent cu o capacitate pronuntata de biodegradare.in cantitati mari.