LICEUL TEORETIC “PRINCIPESA NATALIA DADIANI”

LA CHIMIE

TEMA:”GRASIMILE”

A efectuat: Profesor:

Chisinau 2011

Utilizare si rol biologic 7.Formula de structura si denumiri 3.Gasirea in natura 4.Definitie 2.Proprietati chimice 6.Protectia mediului in urma utilizarii detergentilor si a sapunurilor .Sapunuri si detergenti 8.1.Proprietati fizice 5.

Grăsimile sunt amestecuri complexe naturale. Exemple de acizi grasi: acid palmitic acid stearic acid butanoic(butiric) acid oleic Exemple de grasimi: distearopalmitina dioleostearina . numiți gliceride.1. vitamine. fosfatide etc. formate în principal din esteri ai glicerinei cu acizii grași. 2. Se mai găsesc în afară de gliceride și ceruri.

În natură. Grasimi lichide nesaturate: -Plante oleaginoase: floarea soarelui (45-55%).Acestea sunt insolubile în apă. dovleacul. c. samburii de struguri (10-18%). semintele.Gust specific si sint solubile in 3 vitamine: A. cât și grăsimi solide. nesaturate (uleiuri). de bumbac (17-23%) si mac (40-50%). numite uleiuri.Nu au miros. saturate (grăsimi). b. untura ( vezi figura 2) 4.Mai usoare ca apa. inul. cacao. germenii diferitelor plante contin intr-o masura mai mare sau mai mica grasimi . migdalele. arahidele. f. există atât grăsimi lichide. ricinul. e. . fructul fagului.Grăsimile pot fi solide. d.Nu au puncte fixe de fierbere și topire pentru că sunt amestecuri. ci fierb și se topesc în intervale de temperatură. ( vezi figura 1) Grasimi solide saturate : unt.Proprietati fizice : a. nuca de cocos (34-38%). tuberculii. rapita.care in majoritate sunt lichide. germenii de porumb.3. dar sunt solubile în solvenți organic. semintele de susan (48-56%). fructele.E. lichide sau semisolide (untul). samburii.D. soia. cu care emulsionează. maslinele (20-35%).

Hidroliza/Saponificarea Hidroliza poate avea loc în mediu acid sau în mediu bazic. Adiția H2 Reacția este posibilă doar la uleiuri și este similară cu cea de adiție a halogenilor. E importantă pentru că se deduce gradul de nesaturare a grăsimilor prin așa-numita cifră de brom/iod. presiune și temperatură înalte. într-un mediu acid. Sicativarea La această reacție participă doar uleiurile. care sunt esteri. indiferent de natura lor. Sărurile se folosesc ca săpunuri. Se practică la scară industrială și stă la baza obținerii margarinei din uleiul vegetal. La hidroliza cu bază participă toate grăsimile. I2) Această reacție are loc numai la uleiuri (grăsimi nesaturate). grăsimile vor avea proprietățile chimice ale esterilor. care exprimă cantitatea în grame de brom/iod adiționat la 100gr de grăsime.1 Ulei de floarea-soarelui Fig. Reacția este de fapt un proces de polimerizare (adiție repetată) care are loc la nivelul dublelor legături din molecula gliceridei și care se produce . . Proprietati chimice: Fiind amestecuri de gliceride. de aceea reacția se numește și saponificare.Fig. Are loc în prezență de nichel (care are rol de catalizatori in pulicuta. Adiția X2 (Br2.2 Untul-grasime solida saturate 5.

Depunerile de grasime in organism sint straturi termoizolatoare. transparente și rezistente la intemperii (figura3). Fig.de porumb. formează pelicule aderente. In organism au loc trei procese de importanta vitala: Hidroliza enzimatica a grasimilor.3 Uleiuri de sicativ 6. Se concretizează prin faptul că anumite uleiuri. Oxidarea unei parti a produsilor de hidroliza. Grasimile au rol de solvent in cazul unor vitamine. Ele au de asemenea o larga utilizare in industria sapunurilor si luminarilor. a preparatelor medicinal si cosmetic.Fiind depuse in strat subtire.al produselor de dau gust si culoare alimentelor.formind in aer pelicule transparente. grasimile intretin procesele ce stau la baza functionarii intregului organism.a.de cinepa.fiind de doua ori mai calorice decit proteinele si decit hidratii de carbon..s.sub acțiunea oxigenuluidiatomic din aer. Utilizarea si rolul biologic Grasimile sint una dintre sursele de alimentare a organismului. In calitate de sursa energetica.elastic si stabile la actiunea factorilor externi (uleiuri sicative).Capacitatea grasimilor de a se polimeriza are. cu timpul se usuca. de asemenea. uleiurile de floarea-soarelui. . întinse pe suprafețe.de in. o aplicare practica.

Sapunuri si detergenti Săpunurile(vezi figura 4) sunt săruri cu diferite metale (sodiu. potasiu și altele) ale acizilor grași cu cel puțin opt atomi de carbon în moleculă. calciu. se folosesc pentru prepararea unsorilor consistente și a pastelor adezive.Recombinarea restului produsilor de hidroliza. Obtinerea. iar săpunurile de calciu. Numai săpunurile care sunt solubile în apă pot fi folosite ca agenți de spălare. care sunt solide și solubile în apă. . care sunt lichide și solubile în apă. săpunul are acțiune de spălare. 7. aluminiu. Săpunurile se obțin prin hidroliza alcalină a grăsimilor. Aceștia se împart în trei categorii:    săpunuri de sodiu. bariu. mangan. Puterea de spălare se datorează faptului că moleculele de săpun aderă cu ușurință atât la moleculele nepolare (de exemplu ulei și grăsimi) cât și la moleculele polare (de exemplu apă). Din acest motiv. săpunul are proprități tensioactive ( modifica tensiunea superficială dintre faza apoasa și cea organică). bariu. aceștia având o putere de spălare inferioară detergenților. mangan. Săpunurile de sodiu se folosesc ca agenți de spălare. săpunuri de aluminiu. săpunuri de potasiu. care sunt solide și insolubile în apă. Utilizarea Datorită prezenței celor două părți net distincte în moleculă.

Fig. baze și enzime. ei sunt agenți de spălare și curățire. Astfel. reziduurile rezultate din fabricarea detergenților obișnuiți sunt antrenate de ploi. Spălări de vase de bucătărie. chiar și dincolo de pânza freatică. Majoritatea detergenților de pe piață sunt compuși din substanțe chimice rezistente la acțiunea factorilor biologici. Detergenții se produc specializat pentru folosire în diverse activități de spălare și curățire cum ar fi:     Curățiri și spălări de îmbrăcăminte. ajungând la adâncimi foarte mari. Deversate pe sol. Curățiri de pardoseli. care ajută la îndepărtarea diferitelor forme de murdărie. Spălări și curățiri de piese mecanice industriale.4 Sapun de sodiu Detergentii Detergenții (vezi figura 5) sunt produși de sinteză. Detergenti biodegradabili Biodegradabilitatea reprezintă capacitatea detergenților aflați în apele reziduale de a se descompune sub acțiunea oxigenului și a microorganismelor. . având o structură asemănătoare cu cea a săpunurilor. De aceea. Frecvent ele includ elemente și combinații chimice cu rol de substanțe curățitoare active cum ar fi: tenside. în momentul în care acești detergenți intră în contact cu apa și mediul inconjurator sunt foarte greu de eliminat și pot crea probleme serioase pentru mediul acvatic. modificând tensiunea superficială a apei de spălare. Se poate aprecia că detergenții au o putere de spălare superioară săpunurilor. acizi.

Protectia mediului Utilizarea zilnica si in cantitati mari a detergentilor in industrie si in gospodaria casnica a creat pericolul puluarii mediului inconjurator. pe langă pesticide. Detergenții biodegradabili conțin ingrediente active care nu deteriorează suprafețele. aceștia stimulează inmulțirea algelor.5 Detergenti Utilizari Ca materie primă pentru obținerea detergenților se folosesc substanțe de origine petrochimică: arene. acela că nu sunt biodegradabili. aceștia nu se descompun sub influența microorganismelor din apă în substanțe nenocive. amine etc. cu sulfat de alchilbenzen.in bazine acvatice. Fig. alchilarene. Spre deosebire. riscul . Aceste probleme ar putea fi eliminate total dacă s-ar utiliza la scară largă numai detergenți biodegradabili. cercetatorii au avertizat în mai multe randuri ca solurile agricole sunt tot mai infectate. făcând imposibilă viața faunei acvatice. cei mai bine vânduti la nivel mondial. Mai mult de atât. substanță intalnită în detergenții anionici.Pentru creșterea performanțelor detergenților. se dizolvă ușor și nu sunt toxice pentru mediul inconjurator. Ajunși în apele reziduale. cei neionici sunt avantajoși pentru că sunt biodegradabili. în compoziția acestora se adaugă nitriți și fosfați. 8. aceste două tipuri au acțiune poluantă puternică. care au ca efect reducerea duritații apei. ceea ce duce la scaderea conținutului de oxigen în apă.Apele reziduale se scurg in riuri. in mod indirect. Ajunși în mediul acvatic.poluind solul si apele si sporind. Detergenții anionici și cationici prezintă un mare dezavantaj. Așadar.

.trebuie sa fie create noi tipuri de detergent cu o capacitate pronuntata de biodegradare. tratarea carora este dificila. . Iata de ce este important sa fie asigurate conditiile necesare de mentinere a mediului ecologic pur: -apele de spalare trebuie sa fie accumulate in bazine cu detinatie speciala. a alergiilor cornice. contin si alte component care.in cantitati mari. actioneaza asupre organelor olfactive ale omului si animalelor. contribuind la aparitia bolilor de astm.intoxicarii organismelor vii.alaturi de substantele tensioactive.Detergentii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful