P. 1
referat chimie

referat chimie

|Views: 1,318|Likes:
Published by CRISTINA

More info:

Published by: CRISTINA on Feb 16, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/07/2014

pdf

text

original

LICEUL TEORETIC “PRINCIPESA NATALIA DADIANI”

LA CHIMIE

TEMA:”GRASIMILE”

A efectuat: Profesor:

Chisinau 2011

Definitie 2.Formula de structura si denumiri 3.Gasirea in natura 4.Utilizare si rol biologic 7.Proprietati fizice 5.Protectia mediului in urma utilizarii detergentilor si a sapunurilor .1.Sapunuri si detergenti 8.Proprietati chimice 6.

1. numiți gliceride. formate în principal din esteri ai glicerinei cu acizii grași. fosfatide etc. vitamine. Se mai găsesc în afară de gliceride și ceruri. Exemple de acizi grasi: acid palmitic acid stearic acid butanoic(butiric) acid oleic Exemple de grasimi: distearopalmitina dioleostearina . 2.Grăsimile sunt amestecuri complexe naturale.

e. de bumbac (17-23%) si mac (40-50%). cacao. ci fierb și se topesc în intervale de temperatură. rapita.3. f. b.Mai usoare ca apa.Acestea sunt insolubile în apă. lichide sau semisolide (untul).Nu au puncte fixe de fierbere și topire pentru că sunt amestecuri. ( vezi figura 1) Grasimi solide saturate : unt. arahidele. numite uleiuri.D. germenii de porumb. Grasimi lichide nesaturate: -Plante oleaginoase: floarea soarelui (45-55%).Gust specific si sint solubile in 3 vitamine: A. samburii de struguri (10-18%). fructele. maslinele (20-35%). semintele de susan (48-56%). tuberculii. există atât grăsimi lichide. c.E. dovleacul. ricinul. cu care emulsionează. fructul fagului. samburii. cât și grăsimi solide. semintele. nuca de cocos (34-38%).care in majoritate sunt lichide. saturate (grăsimi). d. germenii diferitelor plante contin intr-o masura mai mare sau mai mica grasimi . soia. .Proprietati fizice : a. În natură. migdalele. nesaturate (uleiuri).Nu au miros. dar sunt solubile în solvenți organic. untura ( vezi figura 2) 4.Grăsimile pot fi solide. inul.

Sicativarea La această reacție participă doar uleiurile. Se practică la scară industrială și stă la baza obținerii margarinei din uleiul vegetal.1 Ulei de floarea-soarelui Fig. La hidroliza cu bază participă toate grăsimile. care exprimă cantitatea în grame de brom/iod adiționat la 100gr de grăsime. care sunt esteri. I2) Această reacție are loc numai la uleiuri (grăsimi nesaturate). grăsimile vor avea proprietățile chimice ale esterilor. E importantă pentru că se deduce gradul de nesaturare a grăsimilor prin așa-numita cifră de brom/iod. Sărurile se folosesc ca săpunuri. Are loc în prezență de nichel (care are rol de catalizatori in pulicuta. într-un mediu acid. Reacția este de fapt un proces de polimerizare (adiție repetată) care are loc la nivelul dublelor legături din molecula gliceridei și care se produce . Proprietati chimice: Fiind amestecuri de gliceride. Adiția X2 (Br2. Hidroliza/Saponificarea Hidroliza poate avea loc în mediu acid sau în mediu bazic. indiferent de natura lor. presiune și temperatură înalte. .Fig. de aceea reacția se numește și saponificare. Adiția H2 Reacția este posibilă doar la uleiuri și este similară cu cea de adiție a halogenilor.2 Untul-grasime solida saturate 5.

.fiind de doua ori mai calorice decit proteinele si decit hidratii de carbon.formind in aer pelicule transparente.sub acțiunea oxigenuluidiatomic din aer. cu timpul se usuca. uleiurile de floarea-soarelui. transparente și rezistente la intemperii (figura3). In organism au loc trei procese de importanta vitala: Hidroliza enzimatica a grasimilor.de in. Utilizarea si rolul biologic Grasimile sint una dintre sursele de alimentare a organismului. grasimile intretin procesele ce stau la baza functionarii intregului organism.Depunerile de grasime in organism sint straturi termoizolatoare.elastic si stabile la actiunea factorilor externi (uleiuri sicative). Oxidarea unei parti a produsilor de hidroliza. o aplicare practica.. formează pelicule aderente.de porumb. Se concretizează prin faptul că anumite uleiuri. de asemenea.Capacitatea grasimilor de a se polimeriza are.Fiind depuse in strat subtire.s. Ele au de asemenea o larga utilizare in industria sapunurilor si luminarilor. Fig. întinse pe suprafețe.3 Uleiuri de sicativ 6.de cinepa.a. In calitate de sursa energetica. Grasimile au rol de solvent in cazul unor vitamine. a preparatelor medicinal si cosmetic.al produselor de dau gust si culoare alimentelor.

mangan. Numai săpunurile care sunt solubile în apă pot fi folosite ca agenți de spălare. mangan. Puterea de spălare se datorează faptului că moleculele de săpun aderă cu ușurință atât la moleculele nepolare (de exemplu ulei și grăsimi) cât și la moleculele polare (de exemplu apă). săpunuri de aluminiu. Utilizarea Datorită prezenței celor două părți net distincte în moleculă. săpunul are acțiune de spălare. săpunul are proprități tensioactive ( modifica tensiunea superficială dintre faza apoasa și cea organică). Aceștia se împart în trei categorii:    săpunuri de sodiu. bariu. aluminiu.Recombinarea restului produsilor de hidroliza. aceștia având o putere de spălare inferioară detergenților. săpunuri de potasiu. Obtinerea. 7. iar săpunurile de calciu. se folosesc pentru prepararea unsorilor consistente și a pastelor adezive. Săpunurile se obțin prin hidroliza alcalină a grăsimilor. care sunt solide și solubile în apă. calciu. potasiu și altele) ale acizilor grași cu cel puțin opt atomi de carbon în moleculă. Săpunurile de sodiu se folosesc ca agenți de spălare. care sunt lichide și solubile în apă. Sapunuri si detergenti Săpunurile(vezi figura 4) sunt săruri cu diferite metale (sodiu. Din acest motiv. bariu. care sunt solide și insolubile în apă. .

Se poate aprecia că detergenții au o putere de spălare superioară săpunurilor. Frecvent ele includ elemente și combinații chimice cu rol de substanțe curățitoare active cum ar fi: tenside. Spălări și curățiri de piese mecanice industriale. Astfel. ei sunt agenți de spălare și curățire. în momentul în care acești detergenți intră în contact cu apa și mediul inconjurator sunt foarte greu de eliminat și pot crea probleme serioase pentru mediul acvatic.Fig. modificând tensiunea superficială a apei de spălare. De aceea. având o structură asemănătoare cu cea a săpunurilor. acizi. Detergenții se produc specializat pentru folosire în diverse activități de spălare și curățire cum ar fi:     Curățiri și spălări de îmbrăcăminte. baze și enzime. care ajută la îndepărtarea diferitelor forme de murdărie. Curățiri de pardoseli. Detergenti biodegradabili Biodegradabilitatea reprezintă capacitatea detergenților aflați în apele reziduale de a se descompune sub acțiunea oxigenului și a microorganismelor. chiar și dincolo de pânza freatică. reziduurile rezultate din fabricarea detergenților obișnuiți sunt antrenate de ploi. Deversate pe sol. ajungând la adâncimi foarte mari.4 Sapun de sodiu Detergentii Detergenții (vezi figura 5) sunt produși de sinteză. . Spălări de vase de bucătărie. Majoritatea detergenților de pe piață sunt compuși din substanțe chimice rezistente la acțiunea factorilor biologici.

se dizolvă ușor și nu sunt toxice pentru mediul inconjurator. acela că nu sunt biodegradabili. Spre deosebire. cei neionici sunt avantajoși pentru că sunt biodegradabili. cercetatorii au avertizat în mai multe randuri ca solurile agricole sunt tot mai infectate. in mod indirect. Mai mult de atât. amine etc. făcând imposibilă viața faunei acvatice. riscul . 8. Fig.Pentru creșterea performanțelor detergenților. care au ca efect reducerea duritații apei.Protectia mediului Utilizarea zilnica si in cantitati mari a detergentilor in industrie si in gospodaria casnica a creat pericolul puluarii mediului inconjurator. aceștia nu se descompun sub influența microorganismelor din apă în substanțe nenocive.in bazine acvatice. substanță intalnită în detergenții anionici. aceștia stimulează inmulțirea algelor. aceste două tipuri au acțiune poluantă puternică. Detergenții biodegradabili conțin ingrediente active care nu deteriorează suprafețele. pe langă pesticide. Aceste probleme ar putea fi eliminate total dacă s-ar utiliza la scară largă numai detergenți biodegradabili. cei mai bine vânduti la nivel mondial. în compoziția acestora se adaugă nitriți și fosfați.Apele reziduale se scurg in riuri. ceea ce duce la scaderea conținutului de oxigen în apă. alchilarene. Așadar. Ajunși în apele reziduale. Detergenții anionici și cationici prezintă un mare dezavantaj. Ajunși în mediul acvatic. cu sulfat de alchilbenzen.poluind solul si apele si sporind.5 Detergenti Utilizari Ca materie primă pentru obținerea detergenților se folosesc substanțe de origine petrochimică: arene.

tratarea carora este dificila.intoxicarii organismelor vii. actioneaza asupre organelor olfactive ale omului si animalelor. contribuind la aparitia bolilor de astm.in cantitati mari. . Iata de ce este important sa fie asigurate conditiile necesare de mentinere a mediului ecologic pur: -apele de spalare trebuie sa fie accumulate in bazine cu detinatie speciala. contin si alte component care.alaturi de substantele tensioactive. a alergiilor cornice.trebuie sa fie create noi tipuri de detergent cu o capacitate pronuntata de biodegradare. .Detergentii.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->