LICEUL TEORETIC “PRINCIPESA NATALIA DADIANI”

LA CHIMIE

TEMA:”GRASIMILE”

A efectuat: Profesor:

Chisinau 2011

Gasirea in natura 4.Definitie 2.Sapunuri si detergenti 8.Proprietati fizice 5.1.Utilizare si rol biologic 7.Proprietati chimice 6.Formula de structura si denumiri 3.Protectia mediului in urma utilizarii detergentilor si a sapunurilor .

vitamine. Se mai găsesc în afară de gliceride și ceruri. formate în principal din esteri ai glicerinei cu acizii grași. fosfatide etc.1. Exemple de acizi grasi: acid palmitic acid stearic acid butanoic(butiric) acid oleic Exemple de grasimi: distearopalmitina dioleostearina . numiți gliceride.Grăsimile sunt amestecuri complexe naturale. 2.

D. f. fructele.Nu au miros. soia. germenii de porumb. semintele. saturate (grăsimi). lichide sau semisolide (untul). . germenii diferitelor plante contin intr-o masura mai mare sau mai mica grasimi .Gust specific si sint solubile in 3 vitamine: A. În natură. c. maslinele (20-35%). d. rapita.Acestea sunt insolubile în apă. semintele de susan (48-56%). există atât grăsimi lichide.3. inul. untura ( vezi figura 2) 4.Grăsimile pot fi solide.care in majoritate sunt lichide. cacao. e. b.Mai usoare ca apa. fructul fagului.Proprietati fizice : a. samburii. dovleacul. de bumbac (17-23%) si mac (40-50%). numite uleiuri. migdalele. arahidele. ci fierb și se topesc în intervale de temperatură. ( vezi figura 1) Grasimi solide saturate : unt. tuberculii. samburii de struguri (10-18%).Nu au puncte fixe de fierbere și topire pentru că sunt amestecuri. cât și grăsimi solide. cu care emulsionează. nuca de cocos (34-38%). ricinul. dar sunt solubile în solvenți organic.E. Grasimi lichide nesaturate: -Plante oleaginoase: floarea soarelui (45-55%). nesaturate (uleiuri).

de aceea reacția se numește și saponificare. într-un mediu acid. Adiția X2 (Br2.Fig. Sicativarea La această reacție participă doar uleiurile.1 Ulei de floarea-soarelui Fig. grăsimile vor avea proprietățile chimice ale esterilor. . Are loc în prezență de nichel (care are rol de catalizatori in pulicuta. I2) Această reacție are loc numai la uleiuri (grăsimi nesaturate). Adiția H2 Reacția este posibilă doar la uleiuri și este similară cu cea de adiție a halogenilor. Se practică la scară industrială și stă la baza obținerii margarinei din uleiul vegetal. Proprietati chimice: Fiind amestecuri de gliceride. Hidroliza/Saponificarea Hidroliza poate avea loc în mediu acid sau în mediu bazic. presiune și temperatură înalte. Sărurile se folosesc ca săpunuri. indiferent de natura lor. care exprimă cantitatea în grame de brom/iod adiționat la 100gr de grăsime. E importantă pentru că se deduce gradul de nesaturare a grăsimilor prin așa-numita cifră de brom/iod. La hidroliza cu bază participă toate grăsimile. Reacția este de fapt un proces de polimerizare (adiție repetată) care are loc la nivelul dublelor legături din molecula gliceridei și care se produce . care sunt esteri.2 Untul-grasime solida saturate 5.

o aplicare practica. grasimile intretin procesele ce stau la baza functionarii intregului organism. uleiurile de floarea-soarelui. Ele au de asemenea o larga utilizare in industria sapunurilor si luminarilor. Oxidarea unei parti a produsilor de hidroliza. In calitate de sursa energetica.sub acțiunea oxigenuluidiatomic din aer.3 Uleiuri de sicativ 6. formează pelicule aderente.a. In organism au loc trei procese de importanta vitala: Hidroliza enzimatica a grasimilor. transparente și rezistente la intemperii (figura3). Se concretizează prin faptul că anumite uleiuri.s. Utilizarea si rolul biologic Grasimile sint una dintre sursele de alimentare a organismului.de in.Fiind depuse in strat subtire.formind in aer pelicule transparente.de porumb. de asemenea.elastic si stabile la actiunea factorilor externi (uleiuri sicative). cu timpul se usuca. Grasimile au rol de solvent in cazul unor vitamine.fiind de doua ori mai calorice decit proteinele si decit hidratii de carbon. .Capacitatea grasimilor de a se polimeriza are.de cinepa. Fig.al produselor de dau gust si culoare alimentelor. întinse pe suprafețe.Depunerile de grasime in organism sint straturi termoizolatoare. a preparatelor medicinal si cosmetic..

calciu. Aceștia se împart în trei categorii:    săpunuri de sodiu. mangan. care sunt solide și insolubile în apă. săpunul are acțiune de spălare. Puterea de spălare se datorează faptului că moleculele de săpun aderă cu ușurință atât la moleculele nepolare (de exemplu ulei și grăsimi) cât și la moleculele polare (de exemplu apă). bariu. săpunul are proprități tensioactive ( modifica tensiunea superficială dintre faza apoasa și cea organică). Săpunurile de sodiu se folosesc ca agenți de spălare. iar săpunurile de calciu. se folosesc pentru prepararea unsorilor consistente și a pastelor adezive. aluminiu. Utilizarea Datorită prezenței celor două părți net distincte în moleculă. care sunt lichide și solubile în apă. Numai săpunurile care sunt solubile în apă pot fi folosite ca agenți de spălare. Obtinerea. care sunt solide și solubile în apă. . potasiu și altele) ale acizilor grași cu cel puțin opt atomi de carbon în moleculă. săpunuri de potasiu. mangan.Recombinarea restului produsilor de hidroliza. aceștia având o putere de spălare inferioară detergenților. Săpunurile se obțin prin hidroliza alcalină a grăsimilor. bariu. Din acest motiv. 7. Sapunuri si detergenti Săpunurile(vezi figura 4) sunt săruri cu diferite metale (sodiu. săpunuri de aluminiu.

Fig. Curățiri de pardoseli. Majoritatea detergenților de pe piață sunt compuși din substanțe chimice rezistente la acțiunea factorilor biologici. reziduurile rezultate din fabricarea detergenților obișnuiți sunt antrenate de ploi. modificând tensiunea superficială a apei de spălare. ei sunt agenți de spălare și curățire. având o structură asemănătoare cu cea a săpunurilor. baze și enzime. în momentul în care acești detergenți intră în contact cu apa și mediul inconjurator sunt foarte greu de eliminat și pot crea probleme serioase pentru mediul acvatic. Astfel. acizi. Detergenti biodegradabili Biodegradabilitatea reprezintă capacitatea detergenților aflați în apele reziduale de a se descompune sub acțiunea oxigenului și a microorganismelor. Deversate pe sol. Detergenții se produc specializat pentru folosire în diverse activități de spălare și curățire cum ar fi:     Curățiri și spălări de îmbrăcăminte.4 Sapun de sodiu Detergentii Detergenții (vezi figura 5) sunt produși de sinteză. care ajută la îndepărtarea diferitelor forme de murdărie. Se poate aprecia că detergenții au o putere de spălare superioară săpunurilor. . Spălări și curățiri de piese mecanice industriale. Spălări de vase de bucătărie. De aceea. ajungând la adâncimi foarte mari. Frecvent ele includ elemente și combinații chimice cu rol de substanțe curățitoare active cum ar fi: tenside. chiar și dincolo de pânza freatică.

in bazine acvatice. aceștia nu se descompun sub influența microorganismelor din apă în substanțe nenocive. făcând imposibilă viața faunei acvatice. Ajunși în apele reziduale. Detergenții biodegradabili conțin ingrediente active care nu deteriorează suprafețele. Ajunși în mediul acvatic. ceea ce duce la scaderea conținutului de oxigen în apă. aceste două tipuri au acțiune poluantă puternică. 8.Pentru creșterea performanțelor detergenților. în compoziția acestora se adaugă nitriți și fosfați. aceștia stimulează inmulțirea algelor. se dizolvă ușor și nu sunt toxice pentru mediul inconjurator. cei mai bine vânduti la nivel mondial. Așadar. acela că nu sunt biodegradabili. cercetatorii au avertizat în mai multe randuri ca solurile agricole sunt tot mai infectate. riscul . Detergenții anionici și cationici prezintă un mare dezavantaj. Fig. cei neionici sunt avantajoși pentru că sunt biodegradabili. alchilarene. pe langă pesticide. care au ca efect reducerea duritații apei. cu sulfat de alchilbenzen.5 Detergenti Utilizari Ca materie primă pentru obținerea detergenților se folosesc substanțe de origine petrochimică: arene. amine etc. Aceste probleme ar putea fi eliminate total dacă s-ar utiliza la scară largă numai detergenți biodegradabili. in mod indirect. Mai mult de atât.Apele reziduale se scurg in riuri.poluind solul si apele si sporind. Spre deosebire. substanță intalnită în detergenții anionici.Protectia mediului Utilizarea zilnica si in cantitati mari a detergentilor in industrie si in gospodaria casnica a creat pericolul puluarii mediului inconjurator.

contribuind la aparitia bolilor de astm.intoxicarii organismelor vii. tratarea carora este dificila. a alergiilor cornice. contin si alte component care.Detergentii. actioneaza asupre organelor olfactive ale omului si animalelor. .trebuie sa fie create noi tipuri de detergent cu o capacitate pronuntata de biodegradare. .in cantitati mari.alaturi de substantele tensioactive. Iata de ce este important sa fie asigurate conditiile necesare de mentinere a mediului ecologic pur: -apele de spalare trebuie sa fie accumulate in bazine cu detinatie speciala.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful