LICEUL TEORETIC “PRINCIPESA NATALIA DADIANI”

LA CHIMIE

TEMA:”GRASIMILE”

A efectuat: Profesor:

Chisinau 2011

Proprietati fizice 5.Sapunuri si detergenti 8.Formula de structura si denumiri 3.Definitie 2.Utilizare si rol biologic 7.Gasirea in natura 4.1.Protectia mediului in urma utilizarii detergentilor si a sapunurilor .Proprietati chimice 6.

2. formate în principal din esteri ai glicerinei cu acizii grași. Exemple de acizi grasi: acid palmitic acid stearic acid butanoic(butiric) acid oleic Exemple de grasimi: distearopalmitina dioleostearina .1. Se mai găsesc în afară de gliceride și ceruri. fosfatide etc. vitamine.Grăsimile sunt amestecuri complexe naturale. numiți gliceride.

f.D. samburii de struguri (10-18%).Nu au puncte fixe de fierbere și topire pentru că sunt amestecuri. d. c. fructul fagului.Proprietati fizice : a. tuberculii. ricinul. ( vezi figura 1) Grasimi solide saturate : unt. soia. fructele. . maslinele (20-35%). cu care emulsionează. nuca de cocos (34-38%).Nu au miros.care in majoritate sunt lichide.Gust specific si sint solubile in 3 vitamine: A.Acestea sunt insolubile în apă. În natură. b. e. cacao. cât și grăsimi solide. migdalele. untura ( vezi figura 2) 4. semintele de susan (48-56%). nesaturate (uleiuri). germenii de porumb.E. saturate (grăsimi). numite uleiuri. dar sunt solubile în solvenți organic. samburii. germenii diferitelor plante contin intr-o masura mai mare sau mai mica grasimi .Grăsimile pot fi solide. arahidele. inul. lichide sau semisolide (untul). Grasimi lichide nesaturate: -Plante oleaginoase: floarea soarelui (45-55%).Mai usoare ca apa. ci fierb și se topesc în intervale de temperatură. semintele. există atât grăsimi lichide.3. rapita. dovleacul. de bumbac (17-23%) si mac (40-50%).

.Fig. Are loc în prezență de nichel (care are rol de catalizatori in pulicuta. într-un mediu acid. grăsimile vor avea proprietățile chimice ale esterilor. Adiția X2 (Br2. Sicativarea La această reacție participă doar uleiurile. indiferent de natura lor.2 Untul-grasime solida saturate 5. Se practică la scară industrială și stă la baza obținerii margarinei din uleiul vegetal. Reacția este de fapt un proces de polimerizare (adiție repetată) care are loc la nivelul dublelor legături din molecula gliceridei și care se produce . Hidroliza/Saponificarea Hidroliza poate avea loc în mediu acid sau în mediu bazic. presiune și temperatură înalte. E importantă pentru că se deduce gradul de nesaturare a grăsimilor prin așa-numita cifră de brom/iod. La hidroliza cu bază participă toate grăsimile. de aceea reacția se numește și saponificare. I2) Această reacție are loc numai la uleiuri (grăsimi nesaturate). Adiția H2 Reacția este posibilă doar la uleiuri și este similară cu cea de adiție a halogenilor. Sărurile se folosesc ca săpunuri. care exprimă cantitatea în grame de brom/iod adiționat la 100gr de grăsime. Proprietati chimice: Fiind amestecuri de gliceride.1 Ulei de floarea-soarelui Fig. care sunt esteri.

transparente și rezistente la intemperii (figura3).de in. uleiurile de floarea-soarelui. In organism au loc trei procese de importanta vitala: Hidroliza enzimatica a grasimilor. .formind in aer pelicule transparente. formează pelicule aderente. cu timpul se usuca.de porumb. Ele au de asemenea o larga utilizare in industria sapunurilor si luminarilor. de asemenea. întinse pe suprafețe. Grasimile au rol de solvent in cazul unor vitamine.elastic si stabile la actiunea factorilor externi (uleiuri sicative). Se concretizează prin faptul că anumite uleiuri..Depunerile de grasime in organism sint straturi termoizolatoare.Fiind depuse in strat subtire.sub acțiunea oxigenuluidiatomic din aer. Utilizarea si rolul biologic Grasimile sint una dintre sursele de alimentare a organismului.al produselor de dau gust si culoare alimentelor.3 Uleiuri de sicativ 6.fiind de doua ori mai calorice decit proteinele si decit hidratii de carbon.Capacitatea grasimilor de a se polimeriza are.a. a preparatelor medicinal si cosmetic. Oxidarea unei parti a produsilor de hidroliza.de cinepa. Fig. grasimile intretin procesele ce stau la baza functionarii intregului organism. In calitate de sursa energetica. o aplicare practica.s.

Sapunuri si detergenti Săpunurile(vezi figura 4) sunt săruri cu diferite metale (sodiu. care sunt solide și insolubile în apă. săpunul are proprități tensioactive ( modifica tensiunea superficială dintre faza apoasa și cea organică). bariu. Puterea de spălare se datorează faptului că moleculele de săpun aderă cu ușurință atât la moleculele nepolare (de exemplu ulei și grăsimi) cât și la moleculele polare (de exemplu apă). care sunt solide și solubile în apă. potasiu și altele) ale acizilor grași cu cel puțin opt atomi de carbon în moleculă. săpunul are acțiune de spălare. bariu. calciu. Săpunurile se obțin prin hidroliza alcalină a grăsimilor. se folosesc pentru prepararea unsorilor consistente și a pastelor adezive. . aceștia având o putere de spălare inferioară detergenților. Săpunurile de sodiu se folosesc ca agenți de spălare. aluminiu.Recombinarea restului produsilor de hidroliza. 7. săpunuri de potasiu. iar săpunurile de calciu. Utilizarea Datorită prezenței celor două părți net distincte în moleculă. Numai săpunurile care sunt solubile în apă pot fi folosite ca agenți de spălare. Aceștia se împart în trei categorii:    săpunuri de sodiu. săpunuri de aluminiu. mangan. care sunt lichide și solubile în apă. mangan. Obtinerea. Din acest motiv.

Detergenti biodegradabili Biodegradabilitatea reprezintă capacitatea detergenților aflați în apele reziduale de a se descompune sub acțiunea oxigenului și a microorganismelor. în momentul în care acești detergenți intră în contact cu apa și mediul inconjurator sunt foarte greu de eliminat și pot crea probleme serioase pentru mediul acvatic. Spălări de vase de bucătărie.4 Sapun de sodiu Detergentii Detergenții (vezi figura 5) sunt produși de sinteză. De aceea. Se poate aprecia că detergenții au o putere de spălare superioară săpunurilor. Curățiri de pardoseli.Fig. Deversate pe sol. ajungând la adâncimi foarte mari. având o structură asemănătoare cu cea a săpunurilor. baze și enzime. reziduurile rezultate din fabricarea detergenților obișnuiți sunt antrenate de ploi. chiar și dincolo de pânza freatică. acizi. care ajută la îndepărtarea diferitelor forme de murdărie. Astfel. ei sunt agenți de spălare și curățire. Spălări și curățiri de piese mecanice industriale. . Detergenții se produc specializat pentru folosire în diverse activități de spălare și curățire cum ar fi:     Curățiri și spălări de îmbrăcăminte. Frecvent ele includ elemente și combinații chimice cu rol de substanțe curățitoare active cum ar fi: tenside. modificând tensiunea superficială a apei de spălare. Majoritatea detergenților de pe piață sunt compuși din substanțe chimice rezistente la acțiunea factorilor biologici.

8. Ajunși în mediul acvatic. Detergenții biodegradabili conțin ingrediente active care nu deteriorează suprafețele. Fig.Pentru creșterea performanțelor detergenților. cu sulfat de alchilbenzen. Ajunși în apele reziduale. Spre deosebire. Așadar. cei mai bine vânduti la nivel mondial.5 Detergenti Utilizari Ca materie primă pentru obținerea detergenților se folosesc substanțe de origine petrochimică: arene. aceste două tipuri au acțiune poluantă puternică. pe langă pesticide.Apele reziduale se scurg in riuri.in bazine acvatice. Aceste probleme ar putea fi eliminate total dacă s-ar utiliza la scară largă numai detergenți biodegradabili. cei neionici sunt avantajoși pentru că sunt biodegradabili. acela că nu sunt biodegradabili.poluind solul si apele si sporind. în compoziția acestora se adaugă nitriți și fosfați. cercetatorii au avertizat în mai multe randuri ca solurile agricole sunt tot mai infectate. se dizolvă ușor și nu sunt toxice pentru mediul inconjurator. Mai mult de atât. care au ca efect reducerea duritații apei. riscul . substanță intalnită în detergenții anionici. aceștia stimulează inmulțirea algelor. in mod indirect. ceea ce duce la scaderea conținutului de oxigen în apă. făcând imposibilă viața faunei acvatice. alchilarene. Detergenții anionici și cationici prezintă un mare dezavantaj.Protectia mediului Utilizarea zilnica si in cantitati mari a detergentilor in industrie si in gospodaria casnica a creat pericolul puluarii mediului inconjurator. aceștia nu se descompun sub influența microorganismelor din apă în substanțe nenocive. amine etc.

Detergentii. . Iata de ce este important sa fie asigurate conditiile necesare de mentinere a mediului ecologic pur: -apele de spalare trebuie sa fie accumulate in bazine cu detinatie speciala. tratarea carora este dificila.intoxicarii organismelor vii.alaturi de substantele tensioactive. contin si alte component care. actioneaza asupre organelor olfactive ale omului si animalelor. .in cantitati mari.trebuie sa fie create noi tipuri de detergent cu o capacitate pronuntata de biodegradare. a alergiilor cornice. contribuind la aparitia bolilor de astm.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful