LICEUL TEORETIC “PRINCIPESA NATALIA DADIANI”

LA CHIMIE

TEMA:”GRASIMILE”

A efectuat: Profesor:

Chisinau 2011

Proprietati chimice 6.Gasirea in natura 4.1.Sapunuri si detergenti 8.Formula de structura si denumiri 3.Protectia mediului in urma utilizarii detergentilor si a sapunurilor .Utilizare si rol biologic 7.Proprietati fizice 5.Definitie 2.

Exemple de acizi grasi: acid palmitic acid stearic acid butanoic(butiric) acid oleic Exemple de grasimi: distearopalmitina dioleostearina . fosfatide etc. numiți gliceride.1. 2. Se mai găsesc în afară de gliceride și ceruri. formate în principal din esteri ai glicerinei cu acizii grași. vitamine.Grăsimile sunt amestecuri complexe naturale.

E. Grasimi lichide nesaturate: -Plante oleaginoase: floarea soarelui (45-55%). d. cu care emulsionează.Nu au puncte fixe de fierbere și topire pentru că sunt amestecuri. fructele. semintele. semintele de susan (48-56%). rapita. nesaturate (uleiuri).Gust specific si sint solubile in 3 vitamine: A. soia. lichide sau semisolide (untul). maslinele (20-35%). fructul fagului. cât și grăsimi solide.D. f. samburii de struguri (10-18%). numite uleiuri. germenii de porumb. migdalele.Mai usoare ca apa. cacao. e.3. de bumbac (17-23%) si mac (40-50%).Proprietati fizice : a. c. există atât grăsimi lichide.Nu au miros. b.Acestea sunt insolubile în apă. ci fierb și se topesc în intervale de temperatură.Grăsimile pot fi solide. tuberculii. . În natură. ricinul. ( vezi figura 1) Grasimi solide saturate : unt. dovleacul. samburii. dar sunt solubile în solvenți organic. nuca de cocos (34-38%). arahidele.care in majoritate sunt lichide. germenii diferitelor plante contin intr-o masura mai mare sau mai mica grasimi . inul. untura ( vezi figura 2) 4. saturate (grăsimi).

care sunt esteri. Sărurile se folosesc ca săpunuri. Are loc în prezență de nichel (care are rol de catalizatori in pulicuta. Sicativarea La această reacție participă doar uleiurile. care exprimă cantitatea în grame de brom/iod adiționat la 100gr de grăsime. Adiția H2 Reacția este posibilă doar la uleiuri și este similară cu cea de adiție a halogenilor. . indiferent de natura lor. într-un mediu acid. de aceea reacția se numește și saponificare.2 Untul-grasime solida saturate 5.Fig. La hidroliza cu bază participă toate grăsimile. Reacția este de fapt un proces de polimerizare (adiție repetată) care are loc la nivelul dublelor legături din molecula gliceridei și care se produce . Proprietati chimice: Fiind amestecuri de gliceride. Se practică la scară industrială și stă la baza obținerii margarinei din uleiul vegetal. E importantă pentru că se deduce gradul de nesaturare a grăsimilor prin așa-numita cifră de brom/iod.1 Ulei de floarea-soarelui Fig. presiune și temperatură înalte. Adiția X2 (Br2. Hidroliza/Saponificarea Hidroliza poate avea loc în mediu acid sau în mediu bazic. I2) Această reacție are loc numai la uleiuri (grăsimi nesaturate). grăsimile vor avea proprietățile chimice ale esterilor.

întinse pe suprafețe. a preparatelor medicinal si cosmetic.Capacitatea grasimilor de a se polimeriza are. Oxidarea unei parti a produsilor de hidroliza. o aplicare practica.de in. transparente și rezistente la intemperii (figura3). In organism au loc trei procese de importanta vitala: Hidroliza enzimatica a grasimilor. Se concretizează prin faptul că anumite uleiuri. grasimile intretin procesele ce stau la baza functionarii intregului organism. Ele au de asemenea o larga utilizare in industria sapunurilor si luminarilor.sub acțiunea oxigenuluidiatomic din aer.Fiind depuse in strat subtire. Utilizarea si rolul biologic Grasimile sint una dintre sursele de alimentare a organismului. Fig. uleiurile de floarea-soarelui.de cinepa.fiind de doua ori mai calorice decit proteinele si decit hidratii de carbon.elastic si stabile la actiunea factorilor externi (uleiuri sicative).al produselor de dau gust si culoare alimentelor.de porumb.a. cu timpul se usuca.3 Uleiuri de sicativ 6. formează pelicule aderente. In calitate de sursa energetica.. Grasimile au rol de solvent in cazul unor vitamine.s. .formind in aer pelicule transparente. de asemenea.Depunerile de grasime in organism sint straturi termoizolatoare.

mangan. bariu. mangan. săpunuri de potasiu. se folosesc pentru prepararea unsorilor consistente și a pastelor adezive. bariu. calciu. aluminiu. Din acest motiv. Aceștia se împart în trei categorii:    săpunuri de sodiu. săpunuri de aluminiu. . care sunt lichide și solubile în apă. Obtinerea. Puterea de spălare se datorează faptului că moleculele de săpun aderă cu ușurință atât la moleculele nepolare (de exemplu ulei și grăsimi) cât și la moleculele polare (de exemplu apă). care sunt solide și solubile în apă. săpunul are acțiune de spălare. Săpunurile se obțin prin hidroliza alcalină a grăsimilor. iar săpunurile de calciu. potasiu și altele) ale acizilor grași cu cel puțin opt atomi de carbon în moleculă. Sapunuri si detergenti Săpunurile(vezi figura 4) sunt săruri cu diferite metale (sodiu.Recombinarea restului produsilor de hidroliza. Săpunurile de sodiu se folosesc ca agenți de spălare. aceștia având o putere de spălare inferioară detergenților. Numai săpunurile care sunt solubile în apă pot fi folosite ca agenți de spălare. Utilizarea Datorită prezenței celor două părți net distincte în moleculă. săpunul are proprități tensioactive ( modifica tensiunea superficială dintre faza apoasa și cea organică). 7. care sunt solide și insolubile în apă.

modificând tensiunea superficială a apei de spălare. având o structură asemănătoare cu cea a săpunurilor. ei sunt agenți de spălare și curățire. Majoritatea detergenților de pe piață sunt compuși din substanțe chimice rezistente la acțiunea factorilor biologici. . reziduurile rezultate din fabricarea detergenților obișnuiți sunt antrenate de ploi. Se poate aprecia că detergenții au o putere de spălare superioară săpunurilor. chiar și dincolo de pânza freatică. baze și enzime.Fig. acizi. ajungând la adâncimi foarte mari. Detergenții se produc specializat pentru folosire în diverse activități de spălare și curățire cum ar fi:     Curățiri și spălări de îmbrăcăminte. Spălări de vase de bucătărie. Spălări și curățiri de piese mecanice industriale. care ajută la îndepărtarea diferitelor forme de murdărie. Detergenti biodegradabili Biodegradabilitatea reprezintă capacitatea detergenților aflați în apele reziduale de a se descompune sub acțiunea oxigenului și a microorganismelor. Frecvent ele includ elemente și combinații chimice cu rol de substanțe curățitoare active cum ar fi: tenside. Astfel. în momentul în care acești detergenți intră în contact cu apa și mediul inconjurator sunt foarte greu de eliminat și pot crea probleme serioase pentru mediul acvatic.4 Sapun de sodiu Detergentii Detergenții (vezi figura 5) sunt produși de sinteză. Deversate pe sol. De aceea. Curățiri de pardoseli.

Protectia mediului Utilizarea zilnica si in cantitati mari a detergentilor in industrie si in gospodaria casnica a creat pericolul puluarii mediului inconjurator. Spre deosebire. Mai mult de atât. alchilarene. amine etc. Așadar. acela că nu sunt biodegradabili. substanță intalnită în detergenții anionici.Apele reziduale se scurg in riuri. aceștia nu se descompun sub influența microorganismelor din apă în substanțe nenocive. care au ca efect reducerea duritații apei. riscul . aceștia stimulează inmulțirea algelor. Ajunși în apele reziduale. Detergenții anionici și cationici prezintă un mare dezavantaj.poluind solul si apele si sporind. cercetatorii au avertizat în mai multe randuri ca solurile agricole sunt tot mai infectate. cu sulfat de alchilbenzen. făcând imposibilă viața faunei acvatice. aceste două tipuri au acțiune poluantă puternică. pe langă pesticide. cei neionici sunt avantajoși pentru că sunt biodegradabili.5 Detergenti Utilizari Ca materie primă pentru obținerea detergenților se folosesc substanțe de origine petrochimică: arene. in mod indirect. Aceste probleme ar putea fi eliminate total dacă s-ar utiliza la scară largă numai detergenți biodegradabili. Detergenții biodegradabili conțin ingrediente active care nu deteriorează suprafețele. Fig. în compoziția acestora se adaugă nitriți și fosfați.in bazine acvatice. cei mai bine vânduti la nivel mondial. Ajunși în mediul acvatic. 8. ceea ce duce la scaderea conținutului de oxigen în apă.Pentru creșterea performanțelor detergenților. se dizolvă ușor și nu sunt toxice pentru mediul inconjurator.

tratarea carora este dificila.Detergentii. actioneaza asupre organelor olfactive ale omului si animalelor.in cantitati mari.intoxicarii organismelor vii. . contribuind la aparitia bolilor de astm. a alergiilor cornice. .trebuie sa fie create noi tipuri de detergent cu o capacitate pronuntata de biodegradare.alaturi de substantele tensioactive. contin si alte component care. Iata de ce este important sa fie asigurate conditiile necesare de mentinere a mediului ecologic pur: -apele de spalare trebuie sa fie accumulate in bazine cu detinatie speciala.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful