DEFINIREA CHIMIEI FARMACEUTICE

Chimia farmaceutică se ocupă cu studiul substanţelor de natură minerală şi

organică folosite ca madicamente, precum şi cu materiile prime care servesc la
prepararea şi condiţionarea lor.
După natura lor substanţele pe care le studiem se împart în substanţe de natură
anorganică (minerală) şi organică.
Chimia farmaceutică studiază sinteza (obţinerea), proprietăţile fizico-chimice,
acţiunile terapeutice, indicaţiile terapeutice, modul de administrare, reacţii adverse,
contraindicaţii, condiţii de conservare.
CURS 1
COMPUŞII HALOGENILOR
Halogenii sunt elemente componente ale grupei a VII-a (grupa a XVII –a) care se
intâlnesc într-un număr foarte mare de forme medicamentoase. Aceştia sunt : F, Cl,
Br, I.

FLUORUL ŞI COMPUŞI SĂI

FLUORUL
Poziţia în Sistemul Periodic: grupa a VII-a (grupa aXVII-a) perioada a 2 –a.
Este cel mai electronegativ nemetal. Nu se găseşte liber în natură, ci numai sub
formă de combinaţii. Este un element cu important rol biologic în dezvoltarea
dinţilor şi, în formarea smalţului dinţilor. Se mai găseşte in cantităţi foarte mici în
sistemul osos. Din aceste motive se introduce in pastele de dinţi, sub formă de NaF.
Rol biologic
- fixarea Ca
- prevenirea cariilor
- dezvoltarea dinţilor
- formarea smalţului dentar şi a sistemului osos.
Obs. Excesul de fluor determină opacitatea dintelui
Fluorizarea apei este metoda cea mai eficientă de prevenire a cariei. La aceasta se
adaugă şi faptul că orice pastă de dinţi conţine anumite cantităţi de fluor.
Cantitatea de F din pastele de dinţi variază între 0,4-1,5mgF/1g pastă.
Dacă apa conţine mai puţin de 0.3ppm trebuie suplimentat astfel:
• 0,25mgF/zi pentru copii de la 6 luni la 3 ani
• 0,5mgF/zi pentru copii de la 3 ani la 6 ani
• 15mgF/zi pentru copii de la 6 ani la 16 ani.
La cumpărare pastele de dinţi se aleg în funcţie de: vârstă, riscul apariţiei
cariilor, cantităţi de F din apă.
De regulă la copiii sub 6 ani pasta nu trebuie să conţină mai mult de 600ppmF, iar
peste 6 ani să nu conţină mai mult de 1450ppmF/g. (părți pe/per milion sau părți
la milion)
FLORURA DE SODIU (NaF)
Sin. Natrii floridum
Prop.fiz. cristale albe incolore sau pulbere cristalină, fără miros şi cu gust sărat,
solubilă în apă (1/26), puţin solubil în alcool.
Frm.farm comprimate conţinând 0,5mg NaF, şi tablete.
.A.t.- fluorurarea apei potabile pentru a preveni cariile dentare
- conservant al sângelui proaspăt pentru a nu-l lăsa să se coaguleze
- creşterea rezistenţei smalţului dentar.
Ind.terap. profilaxia cariilor dentare
Re.adv.
- pătarea albicioasă a dinţilor
- colorarea în galben – brun a dinţilor
- erodarea dinţilor.
Contra ind. Nu este necesar la copiii sub 6 luni dacă NaF este prezent în apă în
cantităţi suficiente (mai mici de 0,3mg la litru. Nu se administrează la copiii sub 2
ani dacă apa are între 0,3-0,7mg NaF intr-un litru de apă. Nu se administrează dacă
NaF este în apă în cantitate mai mare de cca 1mg la litru.[4]
M.d.a. – oral comprimatele se sug seara la culcare. Se administrează numai
dacă în ap apotabilă se găseşte mai puţin de 0,3 mg NaF la litru.[2]
Cons. În vase de sticlă parafinate în interior bine închise, pentru a feri produsul de
umezeală.
 CLORUL ŞI COMPUŞII SĂI
CLORUL-generalităţiî
Poziţia în Sistemul Periodic : grupa a VII-a principală(grupa a XVII-a)
Răspândire în natură : este foarte reactiv, fapt pentru care nu apare liber în natură,
ci numai sub formă de combinaţii: NaCl, KCl, MgCl2, CaCl2, etc.
Clorul ca atare nu se foloseşte în farmacie; se foloseşte o soluţie apoasă 0,4-
0,5% ca reactiv la masa de analiză, numită şi «apă de clor». Apa de clor conţine:
Cl2, HCl, HClO (acid hipocloros). Acesta din urmă se descompune încet la
întuneric şi mult mai repede la lumină. Motiv pentru care apa de clor se păstrează
în sticle de culoare brună. Cu timpul amestecul devine o simplă soluţie de HCl.
Paralel cu aceasta se formează oxigen activ, soluţia are acţiune oxidantă,
antiseptică şi decolorantă şi se foloseşte pentru dezinfectarea apei de băut.[1]
ACID CLORHIDRIC (HCl)
Sin.D.C.I. Acidum hydrochloricum, acid muriatic, spirt de sare
Rol: metabolism - sucul gastric conţine 0,2-0,3% HCl
Prop. Fiz . – gaz incolor cu miros înţepător, uşor solubil în apă şi alcool.
Răspândire – liber în emanaţiile vulcanice şi în apa izvoarelor din aceste
regiuni.
Obţinere - sinteză directă din elemente
H2 + Cl2 = 2HCl
Identificare – uşor apropiind o baghetă înmuiată în NH3 de gura flaconului cu HCl
se degajă un fum alb înecăcios, dens.
Ind. terap. – hipoaciditate gastrică pentru a:
- favoriza procesele digestive.
- împiedica fermentaţiile anormale în doze de 1-3ml/24 h sub formă de sol 10 %
[1]
Cserv. – vase de sticlă cu dop rodat.[1]
SOLUŢIA DE ACID CLORHIDRIC DILUAT
D.C.I. Acidum hydrochloricum dilutum 10%
Conţine:
acidum hydrochloricum………...............……234ml
Aqua destillata ad. q. s……………………....……1000ml
Ind.terap. –hipoclorhidrie gastrică
M.d.a. 10-20 picături înainte sau după mesel principale asociat cu pepsină.[2]
SOLUŢIA DE ACID CLORHIDRIC CONCENTRAT
Sin. D.C.I. Acidum hydrochloricum concentratum, soluţie apoasă de acid
clorhidric conc. 35%.
Act.terap. –acidifiant al secreţiei gastrice
Ind.terap. –hipoclorhidrie şi anaclorhidrie
M.d.a. sub formă de soluţie diluată.
Cons. – flacoane bine închise deoarece este higroscopic (reţine un mol de apă)
CLORURA DE: SODIU, KALIU, CALCIU
CLORURA DE SODIU (NaCl)
Poziţia în Sistemul Periodic a sodiului (natriului): aparţine grupei de metale
numite alcalii, anume grupa a I-a, perioada a 3-a.
Puritatea – nu trebuie să conţină ca impurităţi: sulfaţi, bromuri, ioduri,
fier, săruri de potasiu sau de amoniu, săruri ale metalelor alcalinopământoase,
arsen, metale grele, substanţe organice.
Sin. D.C.I. Natrii chloridum, sarea Pământului, sarea de bucătărie, sare gemă,
sare rafinată (nu conţine Mg)[6].
Prop. fiz.
pulbere cristalină
cristale cubice,
albe fără miros
gust sărat
solubilă în apă şi glicerină
greu solubilă în alcool.
Aliment mineral indispensabil omului în cantităţi de 2 g pe zi.
Rol în organism
o menţinerea echilibrului osmotic al celulelor.
o restabilirea tensiunii sanguine normale în hemoragii.
o menţinerea organismului în echilibru fizic.[1]
Acţ.terap. – menţine şi reglează echilibrul osmotic al celulelor.
- stimulant al mucoasei gastrice secretorii.
Ind. terap. – hipocloremie
- hiponatremie
- vărsături incoercibile.[2]
Se foloseşte sub formă de :
a) soluţie hipotonică – ser fiziologic 0,8 – 0,9 % - izotonic cu sângele, fiind
utilizat la izotonizarea soluţiilor injectabile şi a colirelor.
b) Soluţie hipertonică 10 %, 20 %, pentru
o a înlocui pierderile datorate vomismentelor
o atenuarea efectelor toxice
o acţiunea coagulantă
o inhalaţii
o clisme
o este prezentă în apele minerale clorurate necesare în tratamentul gastritelor
o băi reumatice.
C. ind. reumaticilor deoarece reţine cantităţi mari de apă (circa 6 moli apă la un
mol sare. [2]
SERUL FIZIOLOGIC
Sin. D.C.I. Solutio natrii chloridii isotonica
Conţine :
- natrii chloridum……………………………..…0,9g
- aqua destillata……… ………………………..100g
Acţ. t. – reechilibrarea hidroelectrolitică (pierderi de ioni de Na+ şi ioni
clorură Cl- prin vărsături ).
Conser. Flacoane de sticlă (fiole ) a 10 ml, saci de masă plastică.
Obs. Nu se administrează cu moldamin, efitard sau orice alt medicament indicat
reumaticilor sau pentru combaterea internă a acestei afecţiuni. Se poate administra
extern pentru scăderea febrei în caz de răceală şi în tratamentul reumatismului
acasă sau în staţiuni.
Sacul de p.v.c. trebuie să fie atoxic, apirogen şi să aibă un volum de 250 ml,
500ml, 1000 ml de ser fiziologic. (Conţine 3,54 g. de Na+= 154 mEq şi 5,46 g
Cl-/l = 154 mEq).
Forma perfuzabilă are următoarele Acţ.t. :
- distribuie apa în organism. Dacă se administrează o cantitate prea mare de soluţie,
atunci se măreşte volemia, debitul cardiac, diureza.
Ind.t. – deficienţă clorurosodică prin ingestie, insuficienţă sau pierderi masive
(boala Adison, nefrite, diaree abuz de diuretice.)
C ind.
• hipertensiune arterială
• edeme
• sindrom de hipercorticocism.
Racţ.a. - edem dacă cantitatea de soluţie este în exces.
Mod.adm. – perfuzii lente i.v. (40-60 picături pe minut ) în cantităţi de 100-1000ml
în 24 h în funcţie de balanţa hidrolitică. Se poate asocia cu glucoză, vitamine,
electroliţi etc.
Cons. – ferit de umiditate la temperatura de 10-250C.
Valabil – 2 ani.[2]
Apele minerale clorurate sunt întrebuinţate în tratamentul gastritelor.
NaCl are acţiune excitantă asupra pielii şi este prezentă în unele amestecuri
minerale folosite în balneologie (sare de Basna,de Bălţăteşti).[1]
Este o substanţă care se cunoaşte sub denumirea de E 500 (emulgator)
CLORURA DE POTASIU (KCl)
Poziţia în Sistemul Periodic al potasiului (kaliului) – grupa a II-a, perioada a 4-
a.
Puritatea: nu trebuie să conţină impurităţile menţionate la NaCl.[2]
Sin. D.C.I. Kalii chloridum, silvină
Răspândire: zăcăminte in America Latină
Acţ.t. – electrolit intracelular, potasiu având rol în:
• o contracţia musculară de la nivelul scheletului
• o fibrei miocardului
• o muşchilor netezi
• o conductibilitatea nervoasă
• o diuretic pentru că măreşte extracţia Na din urină.
Obs. Acţiunea cardiacă este antagonizată de ionii de Na şi Ca.
Indicaţ.t. – hipopotasemie ( în special în tulburări digestive, vărsături, diaree etc.)
- miastenie
- comă diabetică
- tratamente cu ACTH, cortizon, DOCA.
- pentru uşurarea regimului desodat în nefrite, nefroze, ciroză, hipertensiune
arterială.
Cind. – stări de hiperpotasemie (anurie).
Mod.adm. – intern
–pulberi
- comprimate
Ambele forme se folosesc în doze de 0,25-0,5 g. de 4-5 ori pe zi.
- extern – soluţii injectabile 15 g%
Obs . Când se prescrie KCl nu se admit prescurtări pentru a nu se confunda
cu KClO3 (clorat de kaliu) care este foarte toxic.
Cons. – în recipiente bine închise.
Obs. În organism nu reţine apa, de aceea se foloseşte în preparatul „sare fără
sodiu” ce conţine KCl, NH4 Cl şi CaCl2, recomandată celor suferinzi de
reumatism.[1], [2].
CLORURA DE CALCIU (CaCl2)
Sin. Calcii chloridum
Puritatea : nu trebuie să conţină ca impurităţi : săruri de amoniu, fier, stronţiu,
bariu, arsen, săruri alcaline.
Prop. fiz.- solid, cristale albe, prismatice,fără miros, cu gust arzător, sărat,
higroscopic (1 mol sare reţine 6 moli apă), delicvescent (se dizolvă în propria apă
de cristalizare pe care o reţine din aer)
Acţ.t
- antiinflamator
- antialergic
- antispastic asupra musculaturii netede intestinale
- favorizează coagularea sanguină şi depunerea calciului (ionii de Ca+2 au
acţiune depresivă asupra S.N.C.)
Indicaţ.t.
o epistxis (sangerare nazala)
o hemoragie intestinală
o meno şi metroragie
o purpură
o fenomene anafilactice (edem Quinke)
o astm
o urticarie
o rinită spasmodică
o boala serului
o prurit
o edeme inflamatorii
o recalcifiant în: tuberculoză, alăptare, sarcină, colite, enterite, rahitism.
o osteomalacie
o osteoporoză
o colici biliare.
Mod.admin. soluţie 50% folosită pentru obţinerea unor amestecuri refringente în
amestec cu gheaţă deoarece în reacţie cu apa absoarbe căldura.
a) oral – 1-5g/zi – inj. i.v. – 1g/zi, s.c. şi i.m.
Cons. Recipiente bine închise pentru că este foarte higroscopic.[2],[3].
CLORURĂ DE MAGNEZIU (MgCl2)
Sin. D.C.I. Magnezii chloridum
Acţ.t.
– laxativ
- purgativ
- deprimă centrii respiratori şi alţi centrii bulbomedulari
- anticonvulsivant în intoxicaţii cu stricnină.
Indicaţ.t. - intoxicaţii cu stricnină
- tetanos
- coree (sdr. ac. sau cr. caracterizat prin miscari involuntare)
- astmă bronşic
- migrenă
- urticarie
- carenţă în magneziu – cârcei=contracturi musculare
Mod.adm.–intern
– poţiuni şi picături în doze de 0,5-1,5g/zi ca laxativ
- picături – purgativ 5g în apă.
Cons. Recipiente bine închise.[2]
BROMUL ŞI COMPUŞII SĂI
BROMUL
Poziţia în Sistemul Periodic: aparţine grupei halogenilor alături de Cl, I, mai
exact grupei a VII-a (a XVII-a) perioada a 4-a.
Răspândire: nu apare liber în natură, ci numai sub formă de săruri în saline, în apa
lacurilor şi a mărilor.[1]
Bromul ca atare nu se foloseşte in farmacie; se utilizează doar sărurile
lui anume bromuri alcaline şi alcalinoteroase, precum şi unele combinaţii organice.
[1]
BROMURA DE KALIU (KBr)
Sin. Kalii bromidum, silvina
Puritatea: nu trebuie să conţină ca impurităţi: sulfaţi, carbonaţi, sodiu, metale
grele, bromaţi, calciu, bariu.
Prop. fiz. – cristale incolore strălucitoare, sau pulbere cristalină albă, cu gust sărat,
uşor amar, solubile în apă (1/1,7), în glicerină (1/6), puţin solubilă în alcool
(1/200). Soluţia apoasă are reacţie neutră sau slab alcalină.[1]
Acţ.t. – sedativ nervos
- hipnotic (somnifer) mai puţin bun ca NaBr
- antispastic.
Indicaţ. t. –nevroze
- psihoze însoţite de insomnii
- convulsii
Racţ. adv. – tulburări digestive
- erupţii cutanate
- slăbirea memoriei.
C ind. –vârstnici cu afecţiuni cardiovasculare şi renale.
Precauţii :cardiaci şi afecţiuni renale
Mod.adm. –intern – poţiuni în: siropuri, granule, comprimate efervescente în
cantităţi de 1-2g/o dată.
- se asociază cu: NaBr, NH4Br, numit amestecuri de polibromuri.
Cons. Ferit de lumină.
Obs. – nu este compatibilă cu : acizii, sărurile acide, morfina.[1]
BROMURA DE NATRIU (NaBr)
Sin. Natrii bromidum
Puritatea nu se admit impurităţi indicate la KBr
Prop. fiz. – pulbere albă, cristalină, cu aspect mat, higroscopică, fără miros, cu gust
sărat, slab amar, solubilă în apă(1/1,2) şi în alcool (1/16).[1]
Acţ.t. – sedativ al S.N.C.
- hipnotic mai bun decât KBr
Indicaţ.t.
- urticarie
- astm
- tuse convulsivă
- insomnie
- spasme
- vărsături
- migrenă.
Cin. – tuberculoză
- arterioscleroză
Mod.adm. – intern – pulberi şi soluţii în cantităţi de 1-2g o dată.
Cons. Ferit de lumină în vase colorate şi bine închise.[2]
Obs. Nu se admit prescurtări în prescripţiile medicale.
IODUL ŞI COMPUŞII SĂI
IODUL
Poziţia în Sistemul Periodic : grupa aVII-a, perioada a 5-a
Răspândire: în natură se găseşte numai sub formă de combinaţii deoarece
sublimează uşor. Însoţeşte clorurile şi bromurile în apa mărilor, unele ape minerale
şi apele de sondă. În România se găseşte în apele de la Govora. Unele alge marine
conţin iod sub formă organică, din care se şi extrage. În cantităţi mici, sub formă de
iodat şi iodură alcalină, se găseşte în amestecuri în salpetru de Chile (NaNO3)[1]
NO3-azotat/nitrart
IODUL RESUBLIMAT (I2)
Gr.atm.=127
Prop. fiz. – cristale tabulare rombice, cu aspect de foiţe sau plăci cenuşii-
violacee cu reflexe metalice, cu un miros caracteristic pătrunzător deoarece emite
vapori violeţi, solubilitatea în apă este mică (1/3500), iar în alcool este mare (1/10),
în eter etilic (1/20), formând soluţii de culoare brună (solvenţi care conţin oxigen
în moleculă). Se dizolvă în cloroform (1/46), sulfură de carbon (1/7), benzen,
benzină formând soluţii de culoare violetă (solvenţi fără oxigen în moleculă).
Obţ. Din alge marine (Fucus, Varach ). După calcinarea acestor alge rezultă
ioduri minerale, din care se pune iodul în libertate cu ajutorul unui oxidant. În
România se obţin din apele sărate de la la Govora după procedeul elaborat de C.N.
Ionescu, care în principiu se bazează pe precipitarea iodurilor cu nitrat de argint,
uscarea precipitatului, neutralizarea soluţiei şi tratarea cu ajutorul hipocloritului de
sodiu. Iodul obţinut se purifică prin resublimare (sublimare repetată).
În prezenta soluţiei de amidon, iodul elementar formează o coloraţie albastră
care apare la rece şi dispare la cald, fiind rezultatul unui fenomen de adsorbţie.
Puritatea: produsul folosit în farmacie nu trebuie să conţină impurităţi ca:
bromuri, cloruri, sulfaţi.
Mod.adm. În farmacie, iodul serveşte la prepararea soluţiei alcoolice de iod
(numită impropriu tinctură de iod), folosită ca dezinfectant, antimicotic şi revulsiv
(tinctură de iod cu gaiacol). Este folosit, de asemenea, solubilizat în benzină pentru
dezinfectarea pielii (benzină iodată care în prezent nu se mai prepară).
Solubilizat în glicerină se întrebuinţează la badijonarea gurii şi a gâtului în
stomatite şi în faringite, precum şi în dermatologie.
Intern se administrează sub formă de soluţie obţinută prin solubilizarea cu
iodură de potasiu (soluţie Lugol)
Este incompatibil cu substanţe cu reacţie alcalină, substanţe reducătoare,
săruri ale metalelor grele, alcaloizi etc. Atacă metalele şi trebuie evitată folosirea
aparatelor şi instrumentelor de metal la manipularea lui.
Cons. Se păstrează în vase de sticlă brună, cu dop rodat pentru a evita
sublimarea sa.
SOLUŢII CU IOD
SOLUŢIA LUGOL
Sin . D.C.I. Soluţio iodo-iodatum forte
Conţin : - iodum………………………………… 5g
- Kalii iodidum…………………………………….10g
- Aqua destillata………………………………….85g
Act.t. local – caustic, antiseptic, micostatic
Intern – antiroidian şi antisclerozant
Indict.t. dermatomicoze, arterioscleroze, afecţiuni tiroidiene.
Mod.adm. – intern – picături
- extern – tamponări
Cons. În recipiente de culoare maro deoarece această culoare reţine cel mai bine
radiaţiile solare.[2]
TINCTURA DE IOD
Sin. D.C.I. Solutio iodi spirituosa, solutia alcoolica de iod – iodurat
Conţine : - iodum………………………………… 2g
- Kalii iodidum……………………………………..3g
- Alchoolum 500 q. s. ad…………………………..95g
Act.t. – caustic, antiseptic, micostatic.
Indicat.t. – unele piodermite
- revulsiv – dermatomicoze
Mod.adm. - tamponări, atingeri .
SOLUŢIA DE IOD CU GAIACOL
Sin. Soluţia de iodi spirituosa cu 10% guajacolum
Conţine : - guajacolum…………………………………………10g
- solutio iodi spirituosa………………………………………….90g
Act.t. – antiseptic, revulsiv.
Ind.t. – dureri reumatice, sciatică, nevralgii diverse.
Mod.adm. – badijonări.
Cons. – în vase de culoare închisă.[1]
SĂRURI CU IOD
IODURA DE NATRIU (NaI)
Prop. fiz. – cristale incolore, transparente, sau pulbere cristalină, albă,
higroscopică, cu gust sărat şi amar. În mediu umed şi la lumină se colorează cu o
nuanţă mai mult sau mai puţin brună (iod eliberat ). Se solubilizeză în apă (1/0,6),
alcool (1/3), glicerină (1/2).
Este incompatibil cu acizii minerali, alcaloizii, novocaina, substanţe
oxidante,săruri de argint, de mercur.
Puritatea : sarea nu trebuie să conţină impurităţile menţionate la KI
F.f. – linimente
- soluţie injectabilă – 10%
Sin. D.C.I. Natrii iodidum
Act.t. -– extern – acţiune fungicidă
- intern – activează circulaţia periferică şi viscerală
- stimulează activitatea leucocitară şi metabolismul bazal
- fluidifică secreţia bronşică
Ind.t. – sifilis
- hipertensiune arterială
- bronşită cronică
-reumatism cronic
- actinomicoză
- arterioscleroză
Este mai bine tolerată de organism decât KI
C. ind. – sensibilitate la iod
- adenom tiroidian
- tuberculoză pulmonară evolutivă
Mod.adm. – intern – 0,1-0,5g de 3 ori/zi în picături (poţiuni)
- extern – soluţii injectabile 10%
- linimente 5%
Cons. – ferit de lumină şi umiditate.[1]
IODURĂ DE KALIU (KI)
Gr.mol. 166,01
Prop. fiz. cristale incolore, transparente, anhidre, sau pulbere cristalină albă, fără
miros, cu gust sărat puţin amar. Se dizolvă în apă (1/0,75), glicerină (1/2,5), greu
solubil în alcool. Se îngălbeneşte încet la aer şi la lumină, mai ales sub influenţa
umidităţii.
Puritatea nu trebuie să conţină: săruri de sodiu, metale grele, cianuri, bariu,
oxalaţi, fosfaţi, fier, iodaţi, tiosulfat, sulfit, nitraţi, nitriţi, săruri de amoniu, arsen.
Sin. Kalii Jodidum
Act.t. – diuretic
- expectorant
- creşte secreţia glandulară
- sclerozant al varicelor
Ind.t. – varice
- actinomicoză
- profilaxia şi tratamentul curativ al guşii (boala Basedow)
- reumatism cronic
- bronşită acută
- arterioscleroză
- hipertensiune arterială
C. ind. – tuberculoză pulmonară
- adenom tiroidian toxic
- sensibilizări la iod
Mod.adm. – intern – soluţii şi poţiuni în doze de 0,1-0,5g de mai multe ori pe zi.
Cons. Ferit de lumină
Produse farmaceutice cu KI
CURSUL 2
OXIGENUL ŞI PEROXIZII
OXIGENUL
Poziţia în Sistemul Periodic : grupa aVI-a (grupa aXVI-a), perioada 2-a
Gr. Mol.=32
Răspândire : este cel mai răspândit în natură; se găseşte sub formă moleculară în
atmosferă (20-21% în volume), combinat în apă, scoarţa pământului, animal si
vegetal etc. Este elementul indispensabil vieţii.
Prop. fiz. gaz incolor, inodor şi insipid, mai greu decât aerul (d15o=1,105), solubil
în apă (1/43) în volume), în alcool (1/3,6). Nu arde dar întreţine ardera altor
substanţe care este mai vie în oxigen decât în aer.
Impurităţi nu trebuie să conţină ca impurităţi: ozon, halogeni, CO, H2O, oxizi de
azot.
Obţ. Distilarea fracţionată a aerului lichefiat sau prin electroliza apei, şi în cantităţi
mai mici prin oxidarea peroxidului de sodiu.
Sin. D.C.I. Oxygenium
Oxigenul farmaceutic contine 98-99% oxigen pur.
Act.terap. – antidot faţă de CO, H2O
• menţinerea vieţii (procese metabolice)
• antitoxic
• vasoconstrictor pulmonar
• antiseptic
Ind.terap. asfixii
- vasoconstrictor la doze mici
- dilatator la doze mari
- reanimare în amestec cu gaze anestezice
- oxigenoterapie: măşti nazale, sonde nazale, clopot, cameră cu oxigen.[2]
Cons. Sub presiune în tuburi de oţel (vopsite in albastru).
Atenţie !!! robineţii, reglatorul, manometrul nu se ung cu corpi graşi organici,
existând pericolul de explozii. [1]
APA DISTILATĂ
Prop. fiz. lichid incolor, limpede, fără miros, fără gust, cu p.f.=1000C
Obţ. – distilarea apei comune cu aparat de diferite tipuri, cu circuit continuu sau
discontinuu, metalice sau sticlă.
Puritate: trebuie să nu conţină substanţe minerale, compuşi organici, substanţe
pirogene (produse de microorganisme)
Întrebuinţări: solvent important în practica farmaceutică pentru a obţine forme
lichide. La prepararea soluţiilor injectabile nu se recomandă apa demineralizată cu
ajutorul schimbătorilor de ioni deoarece nu se înlătură complet microorganismele
şi alte substanţe pirogene. Motiv pentru care prepararea soluţiei injectabile apa
distilată trebuie obţinută recent (cel mult 24 h) pentru a evita infectarea cu
microorganisme din aer. Se indică bidistilarea (redistilarea ) are ca scop
îndepărtarea completă a urmelor de
impurităţi, îndeosebi organice, pentru a căror distrugere înainte de redistilare se
adaugă KMnO4 (0,2g permanganat de potasiu la un litru de apă)
Cons. Saci, vase de sticlă bine închise. [1]
PEROXID DE HIDROGEN(H2O2)
Masa moleculară=34
F.S. H-O-O-H
Prop.fiz. lichid limpede, incolor în strat subţire, albăstrui în strat mai gros, cu
miros asemănător acidului azotic. Este foarte puţin stabil, descompunându-se chiar
sub acţiunea urmelor de praf din aer. Prin descompunerea completă eliberează de
476 de ori volumul său de oxigen. În farmacie se foloseşte sub formă de soluţie 3%
şi respectiv 30% .
APA OXIGENATĂ
Sin . D.CI. Solutio hydrogenii peroxidi diluta
Soluţie de peroxid de hidrogen de concentrţie3%, apă oxigenată de 10
volume.Conţine :
- Solutio hydrogenii peroxidi diluta ……………………….10g
- Aqua destillata…………………………………………….90g
Prop. fiz. lichid cu gust metalic şi reacţie slab acidă.
Act.terap. antiseptic
- hemostatic local
- decolorant
- dezodorizant[2]
Ind.terap. – tratamentul local al diverselor plăgi, otite, angine (gargară)
- dermatologie
- decolorare a pielii şi a părului
Mod.adm.
–extern- la spălarea şi dezinfectarea rănilor şi la schimbarea
pansamentelor.
- intern – tablete antiseptic gastric şi pilule cheratinizate ca antiseptic intestinale
În tratamentul plăgilor deoarece nu este toxică şi nu afectează ţesuturile. În
tratamentul plăgilor, sub acţiunea catalazei din ţesuturi şi sânge, se pune în libertate
oxigen „statu nascendi”, cu mare putere dezinfectantă şi dezodorizantă.
Posedă, de asemenea, şi proprietăţi hemostatice, aplicându-se prin tamponare pe
răni .
Pentru gargară se foloseşte diluată (o lingură de soluţie apă oxigenată la un pahar
cu apă).
Cons. La rece, în flacoane cu dop rodat. [1] Se păstrează în fiole de sticlă
incolore. [1], [2].
PERHIDROL
Sin. Soluţia de peroxid de hidrogen 30%, soluţia concentrată de peroxid de
hidrogen, soluţie apoasă conţinând 30% H 2O2
Prop. fiz. Lichid limpede, miros slab caracteristic, cu acţiune caustică (albeste
imediat pielea) şi cu reacţia slab acidă. Se amestecă în orice proporţie cu apa,
alcool, eter etilic. Este un oxidant foarte puternic.
Nu se foloseşte în tehnica farmaceutică.
A.t. antiseptic
- hemostatic (prin descompunere şi în contact cu oxigenul produce
coagularea sângelui
- decolorant
- sursă de oxigen în stare născândă
Ind.t. antiseptic al plăgilor
- hemostatic local în epistaxis şi în hemoragii după extracţie dentară.
Mod.adm. – extern – sol.10%(solutio peroxidy diluta)
Cons. Flacoane parafinate cu închidere corespunzătoare, ferit de lumină, la rece. [2]
OXIZI
Compuşii oxigenului cu metale se numesc oxizi metalici, iar cu nemetale oxizi
nemetalici. Cei mai utilizaţi oxizi în farmacie sunt: MgO şi CaO.
OXID DE CALCIU (CaO)
Sin. Calcii oxidum, calcarita usta
Act.terap. – caustic - dezinfectant
Ind.terap. serveşte la prepararea soluţiei de hidroxid de calciu (Aqua calcis).
Cons. In recipiente bine închise. [2]
OXID DE MAGNEZIU (MgO)
Sin. Magnesii oxydum, magnesia usta Vezi magnesii subcarbonas
Mod.adm. – intern – ca atare sau în amestec de pulberi, în doze de 0,5-1g o dată ; -
în intoxicaţii cu acizi 10g în 200ml apă.
Cons. In recipiente bine închise. [2]
PEROXIZII
PEROXIDUL DE MAGNEZIU (MgO2)
Sin. Magnesii peroxydum
În farmacie se foloseşte un amestec de peroxid de magneziu 25% şi MgO în
proporţii variabile.
Prop. fiz. Pulbere albă, uşoară,fără miros, insolubilă în apă, nu este caustică.
Act.t. – antiseptic gastric şi intestinal
- laxativ uşor
Ind.t. – antiseptic gastric şi intestinal
- laxativ uşor
- aciditate gastrică
- fermentaţii acide intestinale
- diaree de fermentaţie
Mod.adm. – intern – tablete – antiseptic gastric
- pilule cheratinizate ca antiseptic intestinal cât şi ca laxativ
uşor., deoarece degajă apa oxigenată în mediul gastric
Cons. La rece, în vase bine închise.[1],[2].
Produse farmaceutice cu MgO 2

SULFUL ŞI COMPUŞII SĂI

SULFUL
Răspândire : - sulf nativ în minereuri
- combinaţii : sulfaţi, sulfuri, materii organice.
Prop. fiz. Pulbere galben – citrin, fără gust, miros caracteristic deoarece
sublimează uşor, p.t 1140C, insolubil în apă, greu solubil în alcool, eter, uleiuri
esenţiale, grăsimi, solubil în CS 2 (sulfura de carbon, disulfit de carbon). Cu
substanţe oxidante KClO3 (clorura de potasiu), CaOCl 2 (clorura de calciu),
KNO3(nitrat de potasiu), KMnO4 (permanganat de potasiu) formează amestecuri
explozive.
În farmacie se foloseşte S purificat fie printr-o nouă sublimare (sulf sublimat
depurat) fie prin precipitarea lui din compuşii polisulfuraţi (sulf precipitat)[1]
Reacţionează la rece cu halogenii (excepţie iodul), cu oxigenul şi la încălzire cu
majoritatea metalelor. Arde cu flacără albastră, cu formare de dioxid de sulf
SO2[1]
SULF SUBLIMAT DEPURAT
Sin. D.C.I. Sulfur sublimatum depuratum, sulf sublimat purificat
Gr. Mol. =32
Prop. fiz. Pulbere foarte fină alb-argintie, galben – deschis, fără gust, fără miros
Floarea de sulf conţine de obicei urme de compuşi de As, se purifică prin tratare cu
amoniac soluţie de NH3, cu care se lasă în contact24 h, apoi se spală până la
reacţia neutră, se usucă la temperatură moderată.
Puritate: nu trebuie să conţină arsenic As şi Se.
A.t. –antiparazitar
- dermatologie
- laxativ
- purgativ
I.t. – laxativ
- purgativ
M.d.a. – laxativ - 0,5g/zi
- purgativ – 2g/zi.
- antiparazitar sub formă de unguente
- dermatologie unguente
A.t. - detoxifiant în intoxicaţiile cu plumb şi mercur, laxativ, acţiune piretogenă (în
reumatismul cronic) .
A.t. –laxativ
- purgativ
I.t. intoxicaţii cu plumb, mercur şi arsen, reumatism cronic, artropatii diverse,
dermatoze, scabie.
– laxativ
- purgativ
Mod.adm.– extern- unguent – antiparazitar în cantitate de 5- 25g%, suspensii.
- dermatologie – acnee şi erupţii cutanate
- intern – laxativ şi purgativ în cantitate de 1-4g/zi
Obs. – efectul laxativ este datorat reducerii S sub influenţa florei intestinale la H2S
Hidrogen Sulfurat, care măreşte peristaltismul intestinal.
Cons. Ferit de lumină.[2]
SULF PRECIPITAT
Prop. fiz. Este o pulbere foarte fină, alb – argintie sau galbenă – deschis, fără gust
şi aproape fără miros.
Puritate Sulful precipitat nu trebuie să conţină: sulfiţi, sulfuri şi cloraţi.
Se foloseşte intern ca laxativ şi purgativ în doze de 0,5-2g pe zi de obicei în
amestec cu alţi compuşi.[2]
SULFAT DE SODIU (Na2SO4*10H 2O)
Sin.D.C.I. Natrii sulfas, Sarea lui Glauber E514
Răspândire : libre în natură atât anhidru, cât şi cu apă de cristalizare
Prop.fiz. cristale prismatice voluminoase, incolore, transparente, fără miros, cu
gust sărat, slab amar. La aer uscat este efluorescent, pierde apa de cristalizare şi se
transformă într-o pulbere albă. Produsul cristalizat, încălzeşte la 330C, se topeşte în
apa sa de cristalizare. Este solubil în apă (1/3), în glicerină, şi insolubil în alcool.
Este mai puţin iritant decât sulfatul de magneziu şi are acţiune coleretică. Este
incompatibil cu săruri de Ca şi Sr.
Puritatea să nu conţină : cloruri, sulfaţi, sulfiţi, nitriţi, tiosulfaţi, Ca, As, metale
grele, săruri de amoniu, substanţe reductoare. Prin uscare la 1200C pierde 52-56%
din greutatea sa (apa de cristalizare)
În farmacie se foloseşte, atât produsul cristalizat, cât şi cel anhidru (siccum)
F.f. Sarea de sodiu a acidului lactic, foarte higroscopică, se găseşte în comerţ sub
forma unor soluţii apoase concentrate din care se prepară soluţii injectabile şi
perfuzii.
Act.t. prin metabolizare se pun în libertate ioni de Na+ şi ioni carbont care sunt
necesari în sânge.
Ind.t. acidoza metabolică
- coma hepatică
- uremii
Mod.adm.soluţii izotonice (156 mval/l) îm doză de 40ml/kg/corp în caziri grave
până la 1val/l.[2]
Cons. Vase bine închise.
Produse farmaceutice cu Na 2SO4
TIOSULFAT DE SODIU (Na2S 2O 3)
Sin. D.C.I. natrii thiosulfas, hiposulfit de sodiu
Este sarea acidului hiposulfuric (H 2S 2O 3)
Prop.fiz. cristale prismatice, transparente, încolore, fără miros, cu gust sărat –
amărui, slab sulfuros, efluorescent, la are uscat şi cald, uşor delicvescent la aer
umed., uşor solubil în apă şi insolubil în alcool.
Puritate nu trebuie să conţină : cloruri, sulfaţi, sulfuri, sulfiţi, As, .Se, metale grele,
Fe.
Act.t. – desensibilizant
- antitoxic
- dermatite
- antialergic
- frunculoze
- urticarii
- toxidermii
- prurit
- antidot
- purgativ
I.t. – desensibilizant în stări alergice
- dermatoze inclusiv scabie
- intoxicaţii cu HCN
Cind. Insuficienţă renală acută şi cronică
Mod.adm. – oral sau intravenos ca desensibilizant în stări alergice, în tratamentul
diverselor dermatoze, furunculoze, urticarii, toxidermii, prurit, intoxicaţii cu HCN.
În doze de20-30g pe cale orală acţionează ca purgativ. Sub formă de loţiuni,
urmate de fricţiuni cu soluţie diluată de HCl (5%) se foloseşte în tratamentul
scabiei.
Cons. Ferit de aer şi umiditate
Obs. Este incompatibil cu substanţe acide, oxidante, săruri ale metalelor grele. [1],
[2].
Produse farmaceutice cu tiosulfat de sodiu.
SULFAT DE CALCIU (CaSO4*1/2H 2O)
Sin. Ipsos, ghips ars
Prop.fiz. pulbere alb cenşiu, fără miros. Greu solubil în apă (1/600). În amestec cu
apă formează o pastă moale albă. Dură, compactă. Prin această întărire (priză),
gipsul se transformă în dihidrat. Această priză trebuie să se facă în 4 până la 10
minute.
Puritate nu trebuie să conţină carbonaţi (efervescenţă cu acizii)şi nici hidroxid de
calciu (reacţie alcalină)
Se foloseşte în ortopedie pentru bandaje gipsate. Nu se mai utilizează în
stomatologie pentru mulaje.
Cons. Vase sau cutii de tablă bine închise şi ţinute la loc uscat. Dacă se
păstrează în mediu umed atunci absoarbe apă şi devine inutilizabil.[1]
Produse farmaceutice cu CaSO4.[2]
Produse farmaceutice cu sulfat de calciu
SULFAT DE BARIU (BaSO4*7H 2O)
Sin.Barii sulfas
Prop fiz. Pulbere amorfă albă, fără miros, insolubilă în apă, solvenţi organici,
alcalii şi acizi diluaţi. Ba are greutate moleculară mare si este opac la razele X,
motiv penrtu care sarea este lipsită de toxicitate fiind insolubilă şi se utilizează ca
substanţă de contrast în examenul radiologic al tractului gastro - duodenal.
Puritate să nu conţină săruri de bariu solubile sulfuri, sulfiţi, metale grele, As,
fosfaţi, cloruri, sulfaţi solubili, Fe, şi substanţe reductoare.
M.d.a. oral – suspensie în doze de 60, 100, 150g în 150-250g apă
Obs. Nu se admit prescurtări pentru a nu fi confundat cu sulfura de bariu (BaS)
[1],[3].
Produse farmaceutice cu sulfat de bariu.
SULFAT DE MAGNEZIU(MaSO4*7H 2O)
Sin. Magnesii sulfas, sare amară
Prop.fiz. subsanţă solidă cristalină, cu gust amar, albă, uşor solubilă în apă.
A.t. – oral – prugativ
- parental – spasmolitic, antconvulsivat, antiementizat, sedativ şi antişoc
I.t. – constipaţie
- tuburări de irigaţie cerebrală, coree, eclamsie
- intoxicaţii cu stricnină
Cind. – insuficienţă renală
- boala Addison,
- intoxicaţii cu barbiturice, curarinice şi acid nicotinic.
M.d.a. – purgativ 10-20-30g o dată
- laxativ -5g
- anticonvulsivant, soluţie injetabilă 20%
- antiemetizant în vărsăturile incoercibile din cursul sarcinii – 3ml din
soluţia 12%, cu o oră înaintea meselor.
Cons. În recipiente bine închise.[1]
Produse farmaceutice cu sare amară
AZOTUL ŞI COMPUŞII SĂI
AZOTUL
Sin. Nitrogen
Poziţia în Sistemul Periodic grupa a V-a (grupa a XV-a), perioada a 2-a
Răspândire nativ in aer 78-79% volume deoarece în condiţii normale este inert. La
temperaturi ridicate, reactivitatea sa creşte şi se poate combina direct cu H formând
amoniacul, iar cu O generează o serie de oxizi, care la rândul lor sunt materii prime
pentru obţinerea acidului azotic.
În tehnica farmaceutică azotul se foloseşte în unele cazuri pentru a crea o
atmosferă inertă în fiole care conţin substanţe sau soluţii injectabile uşor oxidabile
sub influenţa aerului.
AMONIAC (NH3)
M. mol. 17
Prop. fiz. Gaz incolor, cu miros puternic înţepător, sufocant, lacrimogen, uşor
lichefiabil, foarte solubil în apă, solubil în alcool.
Obţ. Sinteza directă din elemente la 650-7000C sub presiune de 200 atm şi in
prezenţa unui catalizator (Fe, Mo, Ni, W)
Se foloseşte soluţia de amoniac. Soluţiile de amoniac au densităţi cu atât mai mici
cu cât concentraţia este mai mare ( de pildă sol. 10% are densitatea de 0,957-
0,960, iar soluţia de conc. 25% are densitatea de 0,91 şi cea de 30% are densitatea
de 0,892. Acestă soluţie are un miros caracteristic de amoniac.
Act.t. revulsiv/antinflamator
- accelerarea ritmului cardiac
Ind.t. antiacid
- revulsiv în frecţii
- neutralizant în înţepăturile de albine, viespe, ţânţari.
M.d.a. – intern - antiacid şi expectorant V-XX picături în apă
- extern se utilizeză pentru proprietăţile sale revulsive în frecţii (liniment
amoniacal, liniment saponat- camforat) şi ca neutralizant pentru tamponarea
înţepăturilor de insecte.
- Inhalat acţonează ca iritant asupra mucoasei nazale, reflexul produs determină
acclerarea ritmului cardiac şi în felul acesta întrerupe stările de leşin.
În farmacie serveşte pentru preparatea spirtului amoniacal anisat.
Soluţia de amoniac în aer pierde din conţinutul său şi absoarbe bioxid de
carbon ; motiv pentru care se păstrează în sticle cu dop rodat. Nu se recomandă
dopuri de cauciuc ; se pot folosi dopuri dopuri de plută învelite în foiţă de staniol.
[1], [6]
PROTOXID DE AZOT ( N2 O)
Sin. Monoxid de diazot
F.f. butelii în care se pune compusul lichid sub presiune 51 bar la 200C
Prop.fiz. inert faţă de toate ţesăturile, cu excepţia substanţei cerebrale,
difuzează rapid în organism şi seslimină în scurt timp prin plămâni ; nu este iritant
pentru căile respiratorii ; are un miros agreabil (uşor dulceag) ; nu este exploziv
per se şi în condiţiile utilizării în decurs de maxim 24 h în amestec cu o cantitate
suficientă de oxigen (minim 20%9 la presiune atmosferică, este practic lipsit de
toxicitate.[2]
Studiile recente arată că acest compus este considerat răspunzător de diverse forme
de cancer.[6]
Prezintă dezavantajul că are capacitate anestezică scăzută aproximativ 155 din cea
a eterului. Din acest motiv se utilizeză de obicei un amestec de 80% protoxid şi
20% oxigen, la presiune normală. Inhalarea acestui amestec, fără premedicaţie,
provoacă, după o scurtă perioadă 1-2 minute de agitaţie motorie şi euforie similară
celei postalcoolice, un somn adânc superficial, cu analogie generală, fără relaxare
musculră şi cu păstrarea reflexelor. Anstezia chirurgicală se poate obţine şi prin
creşterea presiunii amestecului gazos sau prin administrarea de protoxid necesită
un echipament deosebit, iar cel de-al doilea comportă pericolul anoxiei cerebrale,
cu leziuni ireversibile, chiard după expuneri de scurtă durată. Prezintă avntajul că
în concentraţii subanestezice (50%, 35%, 20% - în aer sau în oxigen protoxidul se
poate utiliza pentru obţinerea analgezinei folosind tehnici anestezice complexe, ori
singur, în mica chirurgie, în cadrul unor explorări instrumentale, etc
I.t.anestezie generală inhalatorie sau intrvenoasă
R.a. vărsături la copii
- hipoxia (anoxia) cerebrală 26
- aplazie în exces de protoxid.
M.d.a. cu ajutorul aparatelor de anestezie prevăzute dispozitiv pentru dozarea
protoxidului.
Cons. Butelii bine inchise, la adăpost de lumină şi căldură având capacitatea de 2,
3, 5, 10, 40 litri. [2]

NITRITUL DE SODIU (NaNO2)

Este sare a acidului azotos (HNO2) şi are M.mol.=69.
Sin. Natrii nitricum ; actualmente se consideră a fi substanţa cea mai
resposabilă de producerea diverselor forme de cancer.[7]
Prop. fiz. Cristale, bastonaşe compacte sau fragmentate, de culoare albă sau slab
gălbuie, fără miros şi cu gust slab sărat ; este higroscopic, solubil în apă, greu
solubil în alcool.
A.t. vasodilatator
I.t. hipertensiune arterială
- angină pectorală
- astmă
- antidot faţă de H2O.
M.d.a. cu prudenţă în asociere cu papaverină, luminal, diuretină în doze de 0,10-0-
25g pe zi, deoarece este toxică.
Cons. În vase bine închise şi cianuri.[1]
NU SE MAI FOLOSEŞTE ÎN FARMACIE.
NITRAT DE SODIU (NaNO3)
Este sare a acidului azotic (HNO3)
Sin. Natrii nitris, salpetru de Chile
Prop, fiz. Cristale incolore, fără miros, cu gust sărat şi răcoritor, solubil în apă şi
greu solubil în alcool.
A.t. diuretic în doze de 2-10g pe zi.
Este cancerigen şi totuşi apare in toate alimentele conservate ca emulgator (E 501).
[7]

FOSFORUL ŞI COMPUŞII SĂI

FOSFORUL
Poziţia în Sistemul Periodic grupa aV-a (grupa a XV-a) perioada a 3 –a.
Răspândire este constituientul principal al organismului. Se găseşte în oase, a
căror cenuşă are circa 80% fosfat de calciu. Este indispensabil vieţii intrând în
compoziţia nocleo-proteinelor, lecitinelor, cefalinelor, etc.[8]
S-a folosit ca atare ca medicament sub formă de soluţie uleioasă (ulei fosforat
în concentraţie de unu la mie).[1]
HIPOFOSFIT DE SODIU (NaH2PO2 )
Este sarea acidă a acidului hipofosforic (H3PO2 )
M.mol.=88
Prop. fiz. Pulbere albă granulată sau cristale incolore, delicvescente, fără, cu
gust amar. Produsul oficial este sarea anhidră, solubil în apă (1/2), greu solubil în
27
alcool, glicerină şi insolubil în eter.
Puritate nu trebuie să conţină ca impurităţi : sulfaţi,cloruri, fosfaţi, Ba, As,
metale grele, carbonţii, Ca, Fe. S-a folosit ca stimulent al poftei de mâncare şi ca
tonic,
motiv pentru care a fost preconizat în tratamentul tuberculozei, rahitism şi
reconstituient al sistemului nervos.[1]
M.d.a. în doze de 0,1-0,5g pe zi.
Cons. În vase bine inchise fiind delicvescent. [1]
Produse farmaceutice cu hipofosfit de sodiu
« sirop tonic«
HIPOFOSFIT DE CALCIU [Ca (H 2PO 2)2]
Sin. Fosfat diacid de calciu
Prop.fiz. pulbere cristalină, albă, anhidră, stabiolă la aer, cu gust amar,
neplăcut, solubil în apă ( 1/7), greu solubilă în glicerină şi insolubilă în alcool.
A.t. tuberculoză
- rahitism
- anemie
- tulburări de nutriţie
- tulburări nervoase
M.d.a. copii – doza de 0,05g pe an de vârstă
- adulţi – 0,2 - 0,5g de 3 - 4 ori pe zi.
Cons. In recipiente bine închise.
30
Produse farmaceutice cu hipofosfit de calciu
« sirop tonic »
FOSFAT DISODIC (Na 2HPO4 *12 H 2O)
Sin. Natrii fosfas cristalizat, fosfat monoacid disodic
M.mol.=338
Prop. fiz. Prisma incolore, efluorescente, cu gust sărat, răcoritor. Are în
compoziţia sa 60,63% apă de cristalizare. Încălzit la 400C se topeşte în propria apă
de cristalizare, iar la 1000C devine anhidru
Obţ. Din cenuşa oaselor
Puritatea nu trebuie să conţină : cloruri, sulfaţi, carbonaţi, metale grele, Fe, săruri
de amoniu, As.
A.t. colagog
· uşor purgativ
· stimulent al secreţiei gastrice
· hiperclorhidrii
· acidoză diabetică
· calculoză renală
· antidot
I.t. . colagog
o uşor purgativ
o stimulent al secreţiei gastrice
o hiperclorhidrii
o acidoză diabetică
o calculoză renală
o antidot
M.d.a. în doze de 1-2g pe zi se foloseţte ca stimulent al secreţiei gastrice
în doze mijlocii 4-6g are acţiune alcalinizantă
în doze mari20-30g are acţiune colagogă şi uşor purgativă. Este de
asemenea indicat, alături de bicarbonat de sodiu (pulbere Bourget), în hepatite
cronice; este folosit, de asemenea, în hiperclorhidrii, acidoză diabetică, calculoză
renală.
Se foloseşte ca antidot în intoxicaţiile cu plumb.
Se utilizeză ca o componentă principală în diverse soluţii tampon.[1]
Cons. În recipiente bine închise.
Produse farmaceutice cu fosfat disodic.
Vin tonic
FOSFAT TRICALCIC (Ca 3(PO4) 2 )
Sin. D.C.I. calcii fosfas, fosfat de calciu tribazic, fosfat neutru de calciu
Prop. fiz. Pulbere albă. amorfă sau microcristalină, fără miros şi fără gust, insolubil
în apă şi în alcool, solubil în acizii azotic şi clorhidric dilut, mai greu solubil în
acid acetic.
Puritate nu trebuie să conţină ca impurităţi : cloruri, sulfaţi, Ba, Fe, As, metale
grele, substanţe organice.
Prin uscare nu trebuie să piardă mai mult de 3% şi prin calcinare mai mult de 8%
din greutatea sa. Pierderea prin calcinare este admisă şi explică prin transformarea
urmelor de fosfat monocalcic în pirofosfat de calciu.
A.t. – antiacid
- antidiareic
- consolidarea fracturilor
- antirahidic
I.t. – antiacid
- antidiareic
- consolidarea fracturilor
- antirahidic
M.d.a. în doze de 2-10g pe zi ca antiacid şi antidiareic
În doze de 2.3g pe zi ca reconstituent în tuberculoză, pentru consolidarea
fracturilor şi respectiv antirahitic.
Cons. În vase bine închise.
Produse farmaceutice cu fosfat tricalcic
Cavit 9
ARSENUL ŞI COMPUŞII SĂI
ARSEN
Poziţia în Sistemul Periodic grupa a V-a (grupa a XV –a), perioada a 4-a
Răspândire liber în natura. Se găseşte şi sub formă de combinaţii care sunt destul
de răspândite.
Este un constituient normal în organismul uman şi este prezent în tiroidă, creier,
unghii, păr.
Ca atare nu se foloseşte în farmacie în schimb se utilizeză combinaţiile sale care în
general sunt foarte tixici motiv pentru care nu se mai folosesc în farmacie şi nici în
tratamentele stomatologice.
Cons. La Venena.[1]
TRIOXIDUL DE ARSEN (As2O 3)
Sin. Anhidridă arsenioasă, şoiricioaică
Prop. fiz. Pulbere albă, microcristalină, cu gust slab acru, sau bucăţi albicioase cu
aspect de porţelan. Este o substanţă polimorfă. Se cunosc trei varietăţi: actaedrică,
prizmatică, amorfă. Forma ocoedrică este cea mai stabilă dar şi uşor solubilă. Se
foloseşte numai forma amorfă şi cea cristalină. Se dizolvă greu îm apă la rece şi
mai uşor în glicerină.
Act.terap. paralizantă asupra sistemului nervos central.
- caustică
Ind.terap. caustic pentru a fi folosit în formă de pastă arsenicală, pentru distrugerea
pulpei dentare.
Mod.adm. se utilizeză cu multă prudenţă, deoarece este foarte toxic. Nu se folseşte
intern deoarece diminuează oxidările celulare.
Cons. La Venena.[1]
ARSENIAT DE SODIU (Na 2HAsO 4*7H 2O)
Este sarea acidului arsenic (H 3AsO 4)
Sin. arseniat disodic
Prop. fiz. Cristale incolore, transparente, voluminoase, fără miros şi cu gust leşios,
efluorescent la 300C ; conţine 40,38% apă de cristalizare, uşor solubil în apă şi
glicerină, greu solubil în alcool.
Puritate nu trebuie să conţină: cloruri, sulfaţi, carbonaţi, nitraţi, arseniaţi, metale
grele.
Act.terap. vezi trioxidul de arsen
Ind.t. vezi trioxidul de arsen
În corpul uman în prezenţa HCl din sucul gastric formează hidrogen arseniat
(H3As) foarte toxic pentru organism.[1]
BISMUTUL ŞI COMPUŞII
BISMUT
Sin: bismutii
Răspândire : bismutul se găseşte atât în stare nativă, cât şi sub formă de minerale,
dintre care acela mai inportante sunt bismutina (Bi2S3) şi oxidul de bismut
(Bi2O3)
Bi ca atare nu are întrebuinţări în farmacie ; este o materie primă importantă pentru
obţinerea unor săruri bazice cu întrebuinţări terapeutice. [1]
SUBNITRAT DE BISMUT [2Bi(OH) 2(NO2)*OBiOH
Sin. Nitrat bazic de bismut
Puritate nu trebuie să conţină săruri de plumb, Fe, Ca, Ba, carbonţi, As, etc.
Act.t. antidiareic
- astringent
- antiseptic intestinal,
- absorbant
- protector al mucoasei gastrice
Ind.t. - antidiareic
- astringent
- antiseptic intestinal,
- absorbant
- protector al mucoasei gastrice
Mod.adm. – îm diaree, afecţiuni intestinale, ulcer gastric, gastrită, în doze de 1-3g
pe zi.
Extern sub formă de unguente sau pudră în arsuri şi dermatoze diverse.
Este incompatibil cu calomelul, sulful, acizii.
Produse farmaceutice cu subnitrat bazic de bismut
Comprimate contra diareei.
CARBONAT BAZIC DE BISMUT (BiO 2CO3)
Prop. fiz. Pulbere albăsau foarte slab gălbuie, fără miros, fără gust, insolubilă în
apă şi în alcool, solubilă în acizi cu efervescenţă.
A.t. antidiareic
- antiacid
- antiparazitară
I.t. antidiareic
- antiacid
- antiparazitară
M.d.a. intern- antdiareic în diareea estivală, fermentaţii şi înfecţii intestinale în 2-
5g, asociat cu săruri de magneziu, se foloseşte ca antiacid în boala ulceroasă, în
dite de 10-20g pe zi. Are de asemenea acţiune antiparazitară, în special contra
oxiurilor.
Produse farmaceutice cu carbonat bazic de bismut
CARBONUL ŞI COMPUŞII SĂI
CARBONUL
Poziţia în Sistemul Periodic :grupa a IV-a perioada a 2 a.
Răspândire este unul dintre cele mai răspândite elemente chimice. În natură se
găseşte sub trei forme alotropice : cărbune, diamant şi fulerene.
Se găseşte şi sub formă de combinaţii anorganice (carbonaţi, CO2, etc.) şi
organice, folosite în majoritatea ca medicamente sau la prepararea unor
medicamente.
A.t. adsorbant
- decolorant
- dezodorizant
I.t. adsorbant
- decolorant
- dezodorizant, deoarece este stabil în timp şi este uşor de preparat.
Obţ. Prin ardere în spaţiu limitat a diferitelor materii organice. După natura
materiilor organice se obţin: cărbunele de lemn (carbo ligni), cărbunele animal
(carbo animalis)[1]
CĂRBUNELE MEDICINAL (C)
Sin. D.C.I. Carbomedicinalis vegetalis, cărbune de lemn
Prop.fiz. pulbere neagră, fină amorfă, fără miros, fără gust, insolubil în apă.
Obţ. Arderea incompletă a lemnului sau a cojilor de fructe. Pentru purificre,
produsul brut este tratat cu vapori de apă sub presiune ,apoi spălat cu un acid
mineral (acid azotic, acid clorhidric) şi cu apă până când apele de spălare sunt
neutre, apoi se usucă.
Puritate nu trebuie să conţină: nitrţi, sulfuri, cianuri, As.
A.t. antidiareic
- adsorbant
- antioxidant
I.t. . antidiareic
- adsorbant al gazelor care rezultă din fermentaţia şi putrefacţia intestinală,
în balonări, în colite, în intoxicaţii cu alcaloizi
- antioxidant faţă de toxinele microbiene.
M.d.a. intern – caşete în cantităţi de până la 30g pe zi, sau asociat cu alte
medicamente.
Extern – intră in compoziţia prafurilor pentru dinţi.[1]
Produse farmaceutice cu cărbune vegetal
CĂRBUNE ANIMAL
Sin.carboanimals, cărbune de oase
Prop.fiz. pulbere nagră, fină amorfă, aderentă, cu aspect mat, puţin
higroscopică, insolubilă.
Obţ. Prin carbonizarea incompletă a oaselor de animale, în prealabil degresate
şi pulverizate. Produsul obţinut se purifică cu HCl pentru a îndpărta fosfaţii şi
carbonaţii de calciu şi respective alte săruri minerale.
Se foloseşte pentru puterea sa decolorantă la purificarea compuşilor organici şi mai
puţin ca adsorbant în locul cărbunelui de lemn.
SĂRURILE ACIDULUI CARBONIC (H 2CO3)
Acidul carbonic nu este stabil. Se cunoaşte soluţia de bioxid de carbon în apă (ape
minerale şi băuturi carbogazoase). Este un acid bibazic foarte slab şi generează
carbonaţi acizi numiţi bicarbonaţi şi carbonaţi neutrii sau normali.
Sărurile acidului carbonic după numărul atomilor de H care se substituie pot fi
acide (MHCO3) şi neutre (MCO3)
CARBONAT ACID DE SODIU (NaHCO3)
Sin. Bicarbonat de sodiu
M. mol. 84.
Prop.fiz. cristale albe, fără miros, cu gust sărat şi slab leşios, solubile în
apă 1/12) insolubil în alcool. Încălzit la temperaturi mai mari de 600C pune în
libertate bioxid de carbon. Este incompatibil cu acizi, săruri acide, preparate
galenice.
Puritate nu trebuie să conţină: carbonaţi în exces, As, săruri de amoniu, etc.
A.t. – digestiv
- antiacid
- antidot
I.t. – digestiv
- antiacid
- antidot în intoxicaţii cu acizi
M.d.a.
intern – digestiv – 0,5-2g, singur sau asociat, cu 30 minute inaintea meselor
principale; ca antiacid şi neutralizant 2-10g pe zi în hiperclorhidrie, boala ulceroasă
; ca antidot în intoxicaţiile cu acizi; în afecţiuni hepatobiliare, uricemie, gută 4-6g
pe zi şi în acidoza diabetică.
Se poate administra în perfuzie lentă (soluţie 12-30%).
Extern - se întrebuinţează pentru gargară (schimbarea pH-ului local) loţiuni
alcooice penrtu degresarea părului (5-10%), comprese, spălături vaginale, băi
(500g pentru o baie), în seboree, acnee, arsuri, ulcere varicoase.
Cons. In vase bine închise.
Produse farmaceutice cu bicarbonat de sodiu
1. Pulberi alcaline oficinale
2. Pulberi efervescente
3. Limonade
CARBONAT DE SODIU (Na 2CO3)
Sin. D.C.I. natrii carbonas
M. mol.106
Prop. fiz. Pulbere albă, granuloasă, fără miros, cu gust puternic leşios, caustic, 32
solubil în apă, solubil în apă (1/6,5), mai solubil în apă caldă (1/2,5), insolubil în
alcool.
Puritate nu trebuie să conţină : cloruri, sulfaţi, fosfaţi, săruri de amoniu,, Fe,
metale grele, As.
Obs. Nu se admit prescurtări pentru a nu se confunda cu carbonatul de sodiu
uscat (siccatum) care conţine o moleculă de apă cu M. mol=124.
Se foloseşte pentru prepararea soluţiei Dakin. Se prescrie destul de rar în băi şi
unguente alcaline.
CARBONAT DE SODIU CRISTALIZAT (Na 2CO3*10H 2O)
Sin. D.C.i. natrii carbonas
M. mol.=286
Prop. fiz. Cristale mari, incolore, cu gust leşios şi slab caustic, efluorescent la
aer, solubil în apă şi glicerină. Încălzit la 340C se topeşte in propria apă de
cristalizare
Obţ. Recristalizarea din apă a carbonatului de sodiu.[1]
A.t. caustic
I.t. extern, în dermatologie
M.d.a. extern – spălături şi băi 1-2g%, pentru picături în urechi 2g% în
glicerină ; soluţiile apoase2g% se folosesc la fierberea instrumentelor chirurgicale.
Cons. În recipiente bine închise.[2]
CARBONAT DE CALCIU (CaCO3)
Sin. D.C.I calcii carbonas
Prop fiz. Pulbere albă fină micrcritalină, fără miros, fără gust, insolubilă î napă,
solubilă în acizi cu degajare de CO2.
Puritate nu trebuie să conţină în afară de înpurităţile indicatwe în mod obişniut :
Ba,Al,Mg, As, carbonţi alcalini.[1]
A.t. – antiacid prin acţiunea sa de neutralizare asupra acidităţii gastrice ( nu
alcalinizează conţinutul gastric, excesul fiind solubil ) ;
- antidiareic în doze mari.
I.t. – hiperaciditate gastrică
37
- ulcer gastric
- diaree de fermentaţie
- intoxicaţii cu acizi
M.d.a. per os, sub formă de pulberi simple sau compuse, în doze de 1-10g/zi.
Cons. In recipiente bine închise.[2]
CARBONAT BAZIC DE MAGNEZIU [Mg(OH)MgCO3)]
Sin. Magnesii subcarbonas
A.t. - neutralizant al acidităţii gastrice (fără a alcaliniza conţinutul)
- laxativ
- proctector al mucoaselor şi pielii
I.t. – hiperaciditate
- meteorism
- intoxicaţii cu acizi
- dermatite (fără supuraţie)
M.d.a. – intern- ca atare sau în amestecuri de pulberi în doze de 0,5-1g o dată. 33
Se foloseşte la prepararea soluţiei Roge/.
Cons. În recipiente bine închise.
SILICIUL ŞI COMPUŞII SĂI
SILICIU
Poziţia în Sistemul Periodic grupa a IV – a, perioada a 3 – a.
Răspîndire se găseşte în cantităţi mari în natură sub formă de combinaţii cea
mai răspândită fiind dioxidul de siliciu. Din acest material se fabrică sticla
obişnuită
inclusiv fiole.
Exceptând talcul şi caolinul, silicaţii nu se folosesc în farmacie. Sau
făcut studii pentru ca bentonitele să se folosească drept excipienţi.[1]
TALCUL
Sin . silicat de magneziu hidratat natural
Compoziţia are formula 4SiO2*3MgO*H 2O
Prop. fiz. Pulbere albă, fină, fără miros, fără gust ; insolubil în apă, acizi
şi soluţii de hidrozizii alcalini.
Puritate nu este permis să conţină substanţe solubile în apă, acizi,
metale grele şi arsen.
A. t. – adsorbant
I.t. – adsorbant
M.d.a – adsorbant ca pulbere izolantă şi adsorbantă în chirurgie se sterilizează
în prealabil la circa 170 0C.
38
Cons. – ferit de materii odorante dearece are proprietăţi adsorbante, capătă
miros.[1]
Produse farmaceutice cu talc
CAOLIN
Sin. Bolus alba
Este silicat de aluminiu hidratat, natural, aproape pur.
Are formula 2SIO 2 * Al 2O 3 *2H 2O, şi formula brută H 4Al 2Si 2O 9
Prop. fiz. Pilberre fină, albă, slab gălbuie sau cenuşie, aproape fără
miros şi cu gust slab astringent. La încălzire, se topeşte foarte greu, puţin solubil în
soluţii de hirdoxizi alcalini, insolubil în apă şi acizi diluaţi. Amestecat cu puţină
apă
formează o masă plastică. Tratat cu apă caldă, degajează miros caracteristic de lut.
Este atacat de acid sulfuric la fierbere şi dizolvă Al 2O 3 din componenţa sa.
Puritate – nu trebuie să conţină produşi solubili în HCl, As, metale grele
A. t. – adsorbantă
- antiacid
- dezodorizant
I.t – hiperclorhidrii
- dizenterii
- enterite
- pansament gastric
- excipient
M.d.a – antiacid, adsorbant, dezodorizant al scaunelor, protector al mucoaselor,
numai după ce microorganismele eventual prezente au fost distruse prin sterilizare.
În
hiperclorhidrii, dizenterii, enterite se foloseşte ca pansament gastric în doze de 15-
20
gr pe zi.
Cons ferit de materii odorante dearece are proprietăţi adsorbante, capătă miros.
[1]
BENTONITE 34
Sunt argile, cunoscute sub numele de bentonite, care au proprietatea ca în
contact cu apa să dea după proporţia acesteia, fie suspensii coloidale, fie geluri.
Din punct de vedere chimic este un silicat de aluminiu şi magneziu, cu o
structură cristalină lamelară, datorită căreia au proprietatea de a fixa apă în
proporţie
de 10-20 ori greutatea lor, mărimdu-şi volumul.
Se folosesc în farmacie pentru a prepara unguente, prin asociere cu glicerină.â
În prezent se folosesc ca atare pentru afecţiuni interne şi externe ale
organismului. Se folosesc în industria ceramică, prepararea săpunului, fabricarea
hârtiei cât şi la epurarea apei.[1]
39
BORUL ŞI COMPUŞII LUI
BOR
Poziţia în Sistemul Periodic grupa a III-a (a XIII-a), perioada a II-a.
Răspândire – nu se găseşte liber în natură, ci numai sub formă de combinaţii;
principale sunt acidul boric şi boraxul. Aceştia purificaţi, se folosesc extern
deoarece o
acţiune antiseptică.[1]
ACID BORIC (H 3BO3)
M. mol = 62
Sin acidum boricum
Prop. fiz – pulbere vristalină, albă, sau lamele cristaline, lucioase, cu aspect
sidefos, unsuroase la pipăit, cu gust slab acid, solubil în apă rece (1/25), mai
solubil la
cald(1/3,5)
Obţ. – din unele izvoare terminerale, cât şi prin tratarea boraţilor de calciu
naturali cu acid sulfuric din care se eliberează H3BO3.
Puritate – nu trebuie să conţină substanţe organice, As, metale, acizi minerali
A.t – antiseptic
I.t - oftalmologie
- otorinolaringologie (O.R.L)
M.d.a – soluţie apoasă 3-4 % în soluţie alcoolică, glicerină sau în unguente şi
pudră. Fiind neiritat, se foloseşte mai ales în oftalmologie şi O.R.L, ca antiseptic al
mucoaselor.
Conservare – vase bine închise
Produse farmaceutice cu acid boric
BORAX
Sin – tetraborat de sodiu
M. mol = 381
Este sare a acidului tetraboric cristalizat (H 2B 4O 7 * 10H 2O)
Prop. fiz – prisme hexagonale, mari, transparente, inodore, cu gust slab alcalin,
efluorescent prin pierderea apei, se transformă în pulbere albă cristalină, uşor
solubilă
în apă caldă (1/0.5) insolubil în alcool
Puritate – nu trebuie să conţină impurităţile menţionate pentru acidul boric
A.t – antiseptic
I.t – antiseptic
M.d.a – ca antiseptic slab, fiind bine suportat de mucoase. Se foloseşte în
soluţii apoase 1-4% în oftalmologie şi dermatologie; în soluţii cu glicerină sub
numele
de glicerină ,,boraxată” în afecţiuni ale mucoase bucale.
Conservare - în vase bine închise, eflorescenţă[1]
40
ALUMINIU ŞI COMPUŞII SĂI
Aluminiul este cel mai răspândit metal din natură, unde se găseşte numai sub 35
formă de combinţii.
Aluminiul metalic este materia primă din care se obţin combinaţiile sale
necesare în farmacie.
HIDROXID DE ALUMINIU [Al(OH)3]
Sin. D.C.I aluminium hydroxydatum, alucol
A.t. – antiacid (fiind bază se combină cu HCl din sucul gastric
- adsorbant
- astringent
I.t. afecţiuni ale tubului digestiv (gastrită, gastroduodenală, boala ulceroasă.
M.d.a. – intern – pulberi sau comprimate, în doze de 0,5 -2,0g o dată
Cons. In recipiente bine închise 2]
SULFATUL DE ALUMINIU (Al 2SO 4) 3*12H 2O
Sin. Aluminii sulfas
Prop. fiz. Cristale albe, mici, delicvescente, fără miros, cu gust acrişor şi
astringent, solubil în apă, insolubil în alcool
Puritatea să nu conţină săruri de amoniu,fier, arsen, etc.
A.t. – topic
- astringent
- slab antiseptic
I.t. – hemoragii externe
- plăgi ale tegumentelor
M.d.a. – extern – pentru spălăîturi vaginale şi ovule.
Cons. În recipiente bine închise.[1],[2]
Produse farmaceutice cu sulfat de aluminiu
ALAUNII
Alaunii sunt sulfaţi dubli ai unui metal trivalent şi un metal
monovalent(alcalin sau amoniu). Ca metal trivalent poate fi : Al, Fe, Cr. etc.
Alaunii de aluminiu sunt albi, cei de fier roz, iar cei de crom violeţi. De
fapt cei doi sulfaţi care intră în compoziţia alaunilor nu formează un complex sau o
combinaţie chimică ; în soluţie ei se comportă ca un amestec al celor două
componente.
41
În farmacie se întrebuinţează numai sulfatul dublu de aluminiu şi potasiu
(alaun abişnuit) şi sulfat dublu de aluminiu şi amoniu (alaun amoniacal).
SULFATUL DE ALUMINIU ŞI POTASIU [KAl(SO4) 4*12H 2O]
Sin.D.C.I. aluminii et kalii sulfas, alumen, piatră acră, alaun de potasiu
M.mol.=474
Prop.fiz. cristale mari, incolore, transparente sau pulbere cristalină albă,fără
miros, cu gust acru şi astringent, efluorescent la aer. Prin încălzire la 90-920C se
topeşte în apa sa de cristalizare, iar la temperaturi mai mari, masa se umflă şi se
deshidratează.
Puritate nu trebuie să conţină impurităţi la fel ca sulfatul de aluminiu.
A.t. astringent
- dezinfectant
- hemostatic
I.t. -. astringent
- dezinfectant
- hemostatic
M.d.a. colire, unguente, pulberi[1]
Cons. În recipiente bine închise. [2] 36
Produse farmaceutice cu sulfat dublu de K şi Al
ARGINTUL
SĂRURI DE ARGINT
Poziţia în Sistemul Periodic grupa a I –a secundară, perioada a 4 –a
Răspândire în natură sub formă nativă şi sub formă de de combinaţii.
Combinaţiile solubile de argint au acţiune bactericidă, chiar în soluţii foarte
diluate. Sunt folosite pentru proprietăţile astringente, caustice şi antiseptice.[1]
AZOTAT DE ARGINT (AgNO3)
Sin. D.C.I. argenti nitras, nitrat de argint, piatra iadului
Prop. fiz. Cristale lamelare, incolore, translucide, fără miros, cu gust metlic,
caustic., solubil în apă (1/0,6), geru solubil în alcool şi în eter.
Obţ. Prin acţiunea acidului azotic diluat aspra argintului pur.
A.t. cauterizantă
- antiseptic
- astringent
I.t. spălături vaginale şi oculare
Cind. per os
M.d.a. – extern - sub formă de creioane pentru acţiune sa cauterizantă
- soluţii concentrate
42
- antiseptic în soluţii diluate0,025 – 0,1% este folosit în spălături uretrale
şi picături pentru ochi. Soluţia 1% se utilizează preventiv contra infecţiilor
oftalmice la
nou – născuţi.
Cons. În vase de culoare închisă (brună) bine închise. [1],[2].
ARGINT PROTEINIC
Sin. D.C.I. argenti proteinas, proteinat de argint, protargol.
Combinaţiile de argint cu produse de degradare ale proteinelor cu un conţinut
de aproximativ 8-5
A.t. – antiseptic slab
- uşor iritant
I.t. – conjunctivite
- oftalmie purulentă
- infecţii ale mucoaselor
- ulcer corneean
- blefarite
- urticarie
M.d.a. – colire, în concentraţii de 1 – 5% pentru prevenirea oftalmiei
gonococice la nou – născuţi ;
- unguente 2 -10g% ;
- instilaţii uretrale, în soluţie 0,2 – 1 – 4g%.
Cons. ferit de lumină. [2]
ARGINT COLOIDAL
Sin. Argentum colloidale, colargol
Asocierea de argint şi substanţe proteice ; conţinut în argint 70 - 75 g%
A.t. – antiseptic 8folosit mai ales pentru mucoase)
I.t. – rinite
- conjuncivite
- blefarite
- uretrite
- vaginite 37
M.d.a. – colire 1 – 5g% pentru tratamentelor blefaritelor, cojunctivitelor, etc.
- instilaţii nazale 2 – 5g%
- spălături vaginale şi uretrale 0,2 – 1g%
- unguente de 1 -1,5g-5
Obs. Soluţiile se prepară la nevoie.
Cons. ferit de lumină.[2]
ZINCUL ŞI COMPUŞII SĂI
ZINCUL
Răspândire în natură apare numai sub formă de combinaţii. În corpul
vegetalelor şi al animalelor se află în cantităţi mici. Ficatul îl reţine şi poate ajunge
la o
concentrţie de 0,03%. Se foloseşte pentru obţinerea oxidului, clorurii şi a
sulfatului,
combinaţii care se folosesc în farmacie.[1]
CLORURA DE ZINC (ZnCl 2)
Sin. D.C.I. zincii chloridum
Prop. fiz. Pulbere albă cristalină, foarte higroscopică, cu gust arzător, caustic.,
uşor solubil în apă(1/0,4), cu degajare de căldură, uşor solubilă în alcool, glicerină.
Puritate nu trebuie să conţină săruri alcline şi alcalinopământoase, metale grele,
As, Al, etc.
A.t – astringent
- antiseptic
- caustic
- cauterizant
I.t. – astringent
- antiseptic
- caustic
- cauterizant
M.d.a. – extern – antiseptic 5 -10%, în spălături vaginale şi uretrale (0,05%), în
colire (0,02%). În soluţii este un caustic energic în stomatologie.
Cons. În vase de capacitate mică fiind higroscopic.[1]
SULFAT DE ZINC (ZnSO 4 *7H 2O)
Prop. fiz. Cristale incolore sau pulbere microcistalină, efluorescentă cu gust
metalic şi astringent, solubil în apă, glicerină, insolubil în alcool. La încălzire la
1000C
pierda apa de cristalizare .
Puritate nu trebuie să conţină săruri alcaline şi alcalino – pământoase, metale
grele.
A.t. – antiseptic
- astringent
- caustic
I.t. antiseptic
- astringent
- caustic
M.d.a.- extern – ca antiseptic, astringent şi caustic în tratamentul afecţiunilor
cutanate. Se foloseşte şi în ofalmologie sub formă de colire
Cons. In vase bine închise fiinds efluorescent[1]
44
MERCURUL ŞI COMPUŞII SĂI
Mercurul se găseşte în natură ca mineral sub formă de sulfură de mercur
(cinabru) HS.
Este sinonim cu hidrargir de unde şi simbolul Hg.
În farmacie se foloseşte doar mercurul purificat. 38
Prop. fiz.-chim. – singurul metal lichid la temperatură obişnuită
Culoare – alb-argintiu; are tensiune superficială foarte mare şi este mobil;
insolubil în apă şi solvenţi obişnuiţi
Se dizolvă în acid sulfuric diluat, iar în cel concentrat numai la cald.
Întrucât este foarte toxic pentru organism nu se mai utilizează în farmacie nici
măcar pentru prepararea de unguente.
Cons. - vase de porţelan de capacitate mică
Clorura mercuroasă Hg 2Cl 2
Sin. Calomel
Prop.fiz. – pulbere albă amorfă, greu solubilă în apă
Nu trebuie să conţină impurităţi: cloruri, săruri mercurice, metale grele, arsen,
etc.
În farmacie s-a folosit ca purgativ vermifug antiseptic.
Clorura mercurică HgCl2
Prop. fiz. – pulbere albă, grea, fără miros, foarte toxică
Întrucât este foarte toxică şi iritantă nu se foloseşte in medicaţie deşi are acţiuni
antiseptice şi dezinfectante
Clorura amidomercurică HgClNH 2
Sin. Precipitat alb de mercur
Prop.fiz.- pulbere amorfă albă insolubilă în apă şi solvenţi organici. Se
întrebuinţează în farmacie numai extern ca antiseptic şi dezinfectant în unguente
Cons. Ferit de lumină
FIERUL ŞI COMPUŞII SĂI
Poziţia în sistemul periodic: perioada a 4-a, grupa VIII B
Răspândire:
combinaţii: săruri cu fier divalent care se resorb uşor din
tractul gastrointestinal, săruri cu fier trivalent având caracter acid în
prezenţa albuminelor provoacă efecte corosive
Component al hemoglobinei: ficat, splină, măduvă osoasă
FIER REDUS
Sin. D.C.I ferrum reductum, fier redus prin hidrogen
Prop.fiz. – pulbere cenuşie – închisă, fină, grea, fără miros, fără gust, insolubilă
în apă, atrasă uşor de magnet (magnetoterapia).
Se prepară prin reducerea trioxidului de fier cu hidrogen, de unde şi denumirea
fier redus prin hidrogen.
A.t. – antianemic
Ind. t – anemii feriprive
C.ind – iminenţă de avort, tuberculoză pulmonară, diateză hemoragică
M.d.a – intern – pulberi compuse divizate sau pilule ce conţin 0,05 – 0,2 gr
odată.
Obs. Când se prescrie fier se foloseşte ferrum reductum.
Nu se asociază cu compuşi ca arsen, deoarece in stomac, în prezenţa acidului
clorhidric, produce hidrogen arseniat foarte toxic pentru organism
Cons. Recipiente mici pentru a nu se oxida şi bine închise
FIER POLIMALTOZAT
Sin. D.C.I ferrum haussmann
Comercializare: fiole 2 ml 39
A.t : fierul polimaltozat, complex se scindează în maltoză şi hidroxid feric ce se
depune în special în ficat, de unde ajunge în măduva oaselor. Ca urmare este
indicat în
combaterea anemiilor.
I.t – anemii feriprive şi intoleranţe digestive
C.ind. – hemosideroză, anemii hemolitice, insuficienţă renală, intoleranţă la
fier, hepatite.
R.a – greaţă, colici abdominale, diaree, cefalee, pigmantarea regională
M.d.a : injectabil
Cons. loc răcoros
Valabil 2 ani
Produse farmaceutice cu fier polimaltozat :
mirtilene – (fragilitate capilară) sub formă de capsule sau fiole
ferrosin C-cps. Gelatinoase
farvietale – cps.
Eurovita + Fe – drj.
Ferrum haussmann – sirop
Ferronat –suspensie
Fer-sol. Picături
SULFAT FEROS
FeSO 4 x 7H 2O
Sin. D.C.I Ferri sulfas
Prop.fiz. – cristale transparente, verde-albăstrui, efluorescente, fără miros, gust
metalic, astringent, solubil în apă şi glicerină, insolubil în alcool; nu trebuie să
conţină
impurităţi ca: săruri alcaline, metale grele, arsen, etc.
A.t – anemii
Ind.t. – antianemic, astringent
M.d.a – intern, soluţii sau siropuri ce conţin 0,05 – 0,5 gr compus de 3-4 ori pe
zi;
- extern, astringent, colire în spălături vaginale.
Cons. – vase colorate bine inchise
TRICLORURĂ DE FIER
FeCl 3 x 6H 2O
Sin. D.C.I ferri chloridum.
Prop. fiz. – pulbere galben-portocalie, galben-brună, higroscopică (în aer se
lichefiază), gust metalic, miros slab înţepător. Se topeşte la 38-400 C. Uşor solubilă
în
apă (1:0,2), alcool, eter.
A.t. – hemostatic
I.t. – astringent puternic
M.d.a – sirop, vin-tonic
Cons – vase colorate bine închise
Produse farmaceutice cu fier :
polimineralizant S-drj., Eurovita multiminerale, Centrum de la A la Zn,
ABC-Spectrum - tb., Fenime+ - tb., Viaredin cocktail –sirop, Supradyne
– drj., glubifer - tb., etc. 40
Dictionar explicativ de termeni:
Nefrită= infecţie rinichi
ACTH=hormon proteic secretat de actenohipofiza care stimuleaza cortexul
suprarenal
Metabolism bazal-metabolismul glucide, lipide, proteine, amonoacizi,vitamine
Liniment-preparat farmaceutic lichid sau semisolid cu aspect limpede sau laptos
folosit pentru frictiuni sau aplicatii locale
Actinomicoză-boala infectioasa produsa de anumite ciuperci sau bacterii, la
oameni si la animale, care se manifesta prin aparitia unor abcese
Boala Addison – piele bronzată fără a sta la soare
1ppm=1ml/l sau 1mg/l
edem = umflătură
nefrită= infacţie la rinchi
purpură= vase de sânge sparte la nivelul ochiului, mucoasei sau cutanat.
BIBLIOGRAFIE
1. Zota V. Oţeleanu D., Chimie farmaceutică, Manual pentru şcolile tehnice
sanitare, Editura Medicală, Buc. 1962
2. Manolescu E. şi alţii, Produse farmaceutice Ed. Medicală, Buc. 1985
3. Prospecte
4. Stroescu V., Ghidul medicamentelor esenţiale, Ed. Medicală, Buc.,1993
5. 5 Revista Farmacia ta magazin
6. Revista Viaţă+Sănătate, Ed. Medicală, 2000-20004