afostodata.

net

Idei principale/secundare/rezumat

Obiective/context

• Din această fișă extragem ceea ce este important dintr-un text și învățăm cum utilizăm
detaliile.
• La început, extragem ideile principale, apoi ideile secundare și realizăm un rezumat.
La final, concluzionăm cu regulile pe care le aplicăm la examen.
• Din tot ce auzim și citim trebuie să fim capabili să extragem ideile principale, să
disociem între lucrurile cele mai importante care se comunică și detalii lipsite de
relevanță.

Parcurs
Avem nevoie de o strategie, de o formulă, de a un algoritm pentru a ști cum să acționăm.

1. Pentru ideea principală putem merge în două moduri:

a) Cine? Ce face? De ce? Când? Unde?
b) Care este cel mai important lucru care ni se comunică în această secvență?
2. Pentru ideea secundară vom răspunde la următoarele întrebări:
a) Ce informații ni se oferă referitoare la ideea principală?
b) Ce ni se spune despre ideea principală?
c) Ce detalii susțin ideea principală?

Cum aplicăm?

1. Prima dată citim textul cu multă atenție, cu creionul în mână, de la început până la final,
fără a trece peste rânduri sau detalii. Mergem pas cu pas pe fiecare cuvânt, propoziție,
fragment.

În ajun, joi, cum îți spuneam, am mai făcut o ultimă excursie de vacanță în Bucegi.
Părinții noștri, plus noi, cei patru copii mari (Adrian nu putea încă să vină pe munte, abia se
ținea pe picioare). Albastrul întunecat și intens al cerului se sprijinea pe crestele cenușii, era o
vreme splendidă, cu vizibilitate bună, deși nu la fel de cristalină ca pe vremea când din vârf se
puteau zări sclipirile mării. Am făcut o tură scurtă, din Bușteni, pe drumul marcat cu triunghiul
roșu. De la Căminul Alpin am urcat prin pădurea de foioase spre Poiana Coștilei. Aici, admirând
stâncile alburii și zada* care începea să-și coloreze perdelele de ace în portocaliu, alături de
brazii de un verde întunecat, ne-am permis un prim popas și ne-am mai golit rucsacii de o parte
din provizii. Am continuat excursia fără să ne grăbim, până la Pichetul Roșu, mergând pe o
potecă mai blândă, de coastă. De aici, în alte zile, mai lungi, o luam spre Mălăiești, spre cabană,
pe drumul numit „Take Ionescu”, un fel de brâu care îmbrățișează la bază muntele Bucșoiu, iar
de-acolo, cine mai era în stare, putea ajunge pe „la Prepeleac” la Vârful Omu. La întoarcere,
înainte de Poiana Coștilei, nu departe de drumul marcat, am găsit un loc potrivit, cu mușchi pe
jos, ca să ne oprim și să mâncăm tot ce ne mai rămăsese. Aerul era auriu, câte un sticlete cu
căpșor roșu țâșnea dintre crengi, ciripind scurt și des. Eram mulțumiți, părinții pentru că-și
lăsaseră acasă grijile, […] Dina pentru că începea școala și avea să-l vadă pe Radu, un băiat cu
ochelari, dragostea ei, […] iar Doru fără motiv, așa, pur și simplu. Ne-am întins pătura de
munte, am scos restul de mâncare din rucsac, niște pâine, ouă fierte – desigur: cu un ou fiert
treci Bucegii –, ceapă și gogoșari și două foarte prețioase cutii de pate de ficat. […] Abia ce-
am început masa că am auzit cunoscutul zgomot de vreascuri rupte, de care ne temeam
întotdeauna: ursul de la care nu știai la ce să te aștepți sau oamenii de la care, de asemenea, nu
știai la ce să te aștepți. Zgomotul nu venea dinspre partea cu poteca, ci din cealaltă, din plină
pădure, așa că ne-am sculat cu toții în picioare, în afară de Doru, care mânca liniștit înainte, cu
ochii albaștri mijiți*. Eram gata să-i lăsăm ursului mâncarea, ca să ne lase și el în pace. Nu știu
dacă ai trăit asta vreodată, posibilitatea rea care se poate concretiza în secunda următoare. Prin

1
 afostodata.net

minte îți trec toate metodele de scăpare: să o iei la fugă, să faci pe mortul, să te cațeri într-un
copac.
Dar primejdia ne-a ocolit și acum. În loc de urs a apărut un om tânăr, cam răvășit, cu
bretonul arămiu, lung, dat pe-o parte, cu un băț pe post de baston, cu o traistă pusă pieziș peste
piept, ca poștașii, încălțat în pantofi și cu haine mai mult de oraș decât de munte. Nu părea un
om rău și în niciun caz nu era un turist versat. Ne-a zâmbit larg.
Ioana Pârvulescu, Inocenții

2. Reluăm textul pe mai multe secvențe și răspundem la întrebările pe care le-am spus mai
devreme.

RECITIM: În ajun, joi, cum îți spuneam, am mai făcut o ultimă excursie de vacanță în Bucegi.
Părinții noștri, plus noi, cei patru copii mari (Adrian nu putea încă să vină pe munte, abia se
ținea pe picioare).

Ideea principală: (Cine? – o familie; Ce face? – merge în excursie? Când? – în timpul vacanței,
Unde? – în zona munților Bucegi) O familie merge în excursie în timpul vacanței în zona
munților Bucegi.
Ideea secundară: Ce ni se spune despre ideea principală?
• Excursia se face într-o zi de joi.
• Familia are cinci copii, iar cel mic nu este alături de ei.
(ATENȚIE! Ideile secundare pot fi numeroase, nu există limite)

RECITIM: Albastrul întunecat și intens al cerului se sprijinea pe crestele cenușii, era o vreme
splendidă, cu vizibilitate bună, deși nu la fel de cristalină ca pe vremea când din vârf se puteau
zări sclipirile mării.

(ATENȚIE! Descrierile trebuie concentrate și nu trebuie utilizate cuvintele întocmai cele din
text, pentru că atunci ar fi citate și ar trebui utilizate ghilimelele)
• Ideea principală ar fi: Era vreme senină, cu vizibilitate bună pentru o excursie.
• Iar detaliul specific ideii principale este: Cerul era de un albastru intens.

RECITIM: Am făcut o tură scurtă, din Bușteni, pe drumul marcat cu triunghiul roșu. De la
Căminul Alpin am urcat prin pădurea de foioase spre Poiana Coștilei. Aici, admirând stâncile
alburii și zada* care începea să-și coloreze perdelele de ace în portocaliu, alături de brazii de
un verde întunecat, ne-am permis un prim popas și ne-am mai golit rucsacii de o parte din
provizii. Am continuat excursia fără să ne grăbim, până la Pichetul Roșu, mergând pe o potecă
mai blândă, de coastă. De aici, în alte zile, mai lungi, o luam spre Mălăiești, spre cabană, pe
drumul numit „Take Ionescu”, un fel de brâu care îmbrățișează la bază muntele Bucșoiu, iar
de-acolo, cine mai era în stare, putea ajunge pe „la Prepeleac” la Vârful Omu.

Ideea principală: (Cine? – călătorii, Ce fac? - se opresc, De ce? – pentru a se hrăni, Unde? –
într-un peisaj de o frumusețe unică) Călătorii se opresc pentru a se hrăni într-un peisaj de o
frumusețe unică.
Ideile secundare: Ce ni se spune despre ideea principală?
• Hrana era pusă în rucsac.
• Călătorii urmează drumul din alte expediții.
• Cu altă ocazie călătoreau spre Mălăiești.

2
 afostodata.net

RECITIM: La întoarcere, înainte de Poiana Coștilei, nu departe de drumul marcat, am găsit

un loc potrivit, cu mușchi pe jos, ca să ne oprim și să mâncăm tot ce ne mai rămăsese. Aerul
era auriu, câte un sticlete cu căpșor roșu țâșnea dintre crengi, ciripind scurt și des. Eram
mulțumiți, părinții pentru că-și lăsaseră acasă grijile, […] Dina pentru că începea școala și avea
să-l vadă pe Radu, un băiat cu ochelari, dragostea ei, […] iar Doru fără motiv, așa, pur și simplu.
Ne-am întins pătura de munte, am scos restul de mâncare din rucsac, niște pâine, ouă fierte –
desigur: cu un ou fiert treci Bucegii –, ceapă și gogoșari și două foarte prețioase cutii de pate
de ficat. […]

Ideea principală: La o a doua oprire pentru masă, se resimte mulțumirea și liniștea membrilor
familiei.
Ideile secundare:
• Părinții și-au lăsat grijile acasă.
• Dina este îndrăgostită de Radu.
• Ei mănâncă ouă fierte, ceapă, gogoșari, pate de ficat.

RECITIM: Abia ce-am început masa că am auzit cunoscutul zgomot de vreascuri rupte, de
care ne temeam întotdeauna: ursul de la care nu știai la ce să te aștepți sau oamenii de la care,
de asemenea, nu știai la ce să te aștepți. Zgomotul nu venea dinspre partea cu poteca, ci din
cealaltă, din plină pădure, așa că ne-am sculat cu toții în picioare, în afară de Doru, care mânca
liniștit înainte, cu ochii albaștri mijiți*. Eram gata să-i lăsăm ursului mâncarea, ca să ne lase și
el în pace. Nu știu dacă ai trăit asta vreodată, posibilitatea rea care se poate concretiza în secunda
următoare. Prin minte îți trec toate metodele de scăpare: să o iei la fugă, să faci pe mortul, să te
cațeri într-un copac.

Ideea principală: În timpul mesei, familia se sperie de suntele ce veneau dinspre pădure.
Ideile secundare:
• Familia crede că este un urs.
• Familia se ridică de la masă.

RECITIM: Dar primejdia ne-a ocolit și acum. În loc de urs a apărut un om tânăr, cam răvășit,
cu bretonul arămiu, lung, dat pe-o parte, cu un băț pe post de baston, cu o traistă pusă pieziș
peste piept, ca poștașii, încălțat în pantofi și cu haine mai mult de oraș decât de munte. Nu părea
un om rău și în niciun caz nu era un turist versat. Ne-a zâmbit larg.

Ideea principală: Familia se liniștește, pentru că, în loc de urs, apare un turist tânăr.
Ideile secundare:
• Tânărul nu părea a fi un om rău.
• Tânărul era îmbrăcat în haine de oraș.

Urmărind aceeași formulă, am reușit să extragem ideile principale și ideile secundare. Le recitim și
decidem ce este important și ce este mai puțin relevant ca informație pentru ceea ce vrea autorul să ne
transmită.
ATENȚIE! Noi nu extragem ceea ce ni se pare nouă important pentru că atunci, vă dați seama, ar fi
foarte diferite răspunsurile în funcție de intenția și dorința fiecăruia. Noi extragem ceea ce este important
pentru autor în construirea mesajului.
Pentru a realiza rezumatul ne putem răspunde la întrebarea Ce ar dori autorul să reținem din textul
său?

3
 afostodata.net

Excludem ideile neimportante, fără ajutorul cărora înțelegem mesajul:

• Familia are cinci copii, iar cel mic nu este alături de ei.
• Cerul era de un albastru intens.
• Hrana era pusă în rucsac.
• Călătorii urmează drumul din alte expediții.
• Cu altă ocazie călătoreau spre Mălăiești.
• Părinții și-au lăsat grijile acasă.
• Dina este îndrăgostită de Radu.
• Ei mânâncă ouă fierte, ceapă, gogoșari, pate de ficat.
• Tânărul era îmbrăcat în haine de oraș.

Pentru a crea rezumatul corect trebuie să înțelegi că din ceva mare (textul) creăm ceva mult mai
concentrat, mai scurt (rezumatul). Pentru asta trebuie să contragem, să concentrăm informația
importantă. Aceasta ar fi prima regulă.

Apoi, ar trebui să fim atenți la cum se prezintă evenimentele și să marcăm momentele prin câteva
cuvinte, astfel încât ele să fie unite, conectate, în relație. De aceea aceste structuri se numesc conectori
și unesc ideile/momentele/evenimentele:
primul, mai târziu, după, înainte, în timpul, până când, ulterior, în final

O a treia regulă ar fi că nu ne este permis să utilizăm ghilimele, concepte, opinii personale.

REZUMATUL: Într-o zi de joi, o familie merge într-o excursie în zona munților Bucegi, fiind vacanță.
Era o vreme senină, cu vizibilitate optimă pentru o excursie pe munte, iar familia pornește pe un drum
sigur, marcat. Mai apoi, într-un peisaj de o frumusețe unică, călătorii se opresc pentru a se hrăni și după
aceea își urmează drumul cunoscut din alte expediții, pe care le-au făcut odinioară. Ulterior, la o a doua
oprire pentru masă, se resimte mulțumirea și liniștea membrilor familiei. În timpul mesei, familia se
sperie de sunetele ce veneau dinspre pădure, crezând că în apropiere este un urs. Rapid, familia se ridică
de la masă, dar, în final, se calmează pentru că, în loc de urs, apare un turist tânăr, inofensiv.

OBSERVĂM:
1. Am utilizat ideile principale;
2. Am fost atenți la ordinea lor în text;
3. Am utilizat puține detalii, strict cele de care am avut nevoie;
4. Am utilizat conectori pentru a marca trecerea de la un moment la altul;
5. Textul este mult mai concentrat decât textul pe care l-am citit;
6. Nu am folosit structuri identice cu cele din text.

4
 afostodata.net

Reguli de urmărit:

• formularea pe scurt, cu propriile cuvinte, a ideilor importante ale textului;

• transformarea unor cuvinte/ structuri/ enunțuri:
• utilizarea verbelor la prezent și/sau la perfect compus;
• utilizarea verbelor la persoana a III-a;
• înlocuirea enumerațiilor printr-un cuvânt generic;
• înlocuirea termenilor particulari printr-un termen supraordonat;
• utilizarea unui cuvânt pentru a descrie acțiuni prezentate succesiv;
• eliminarea afirmației cuprinse între ghilimele;
• transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă;
• eliminarea parantezelor și a enumerațiilor;
• transformarea pronumelor personale (eu – el), adjectivele pronominale posesive (a mea/ a sa),
demonstrative (acestea/ acelea) și adverbele (aici/ acolo, mâine/ a doua zi);
• înlocuirea arhaismelor, a regionalismelor. Tot ce este specific autorului, orice cuvânt specific lui
trebuie eliminat pentru că acum este textul nostru și utilizăm cuvintele pe care le știm.
• utilizarea conectorilor pentru a reda structura logică a textului dat;
• respectarea ordinii desfășurării întâmplărilor;
• referirea strictă la lumea textului;
• lipsa opiniilor personale, a emoțiilor cititorului/tale.