UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE GEOGRAFIE SI GEOGRAFIA TURISMULUI

GEOGRAFIA AŞEZARILOR
-STUDIU DE GEOGRAFIE URBANA-
 CUPRINS

ISTANBUL

I. POZITIE GEOGRAFICA
II. SCURT ISTORIC
III. CADRUL NATURAL
IV. CADRUL SOCIO-ECONOMIC
V. ACCESIBILITATEA
VI. ETAPELE DE EVOLUTIE IN TIMP SI SPATIU
VII. ORGANIZAREA TERITORIULUI URBAN (ZONELE FUNCTIONALE)
VIII. FUNCTIILE ORASULUI
IX. FIZIONOMIA ORASULUI (STRUTURA, TEXTURA, REGIM DE INALTIME AL
CLADIRILOR)
X. DOTARI TEHNICO-EDILITARE
XI. POZITIA ORASULUI IN RETEAUA DE ASEZARI (FENOMENELE DE POLARIZARE SI
IERARHIZARE, ATRACTIVITATE)
XII. CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE
 ISTANBUL
STUDIU DE GEOGRAFIE URBANA

I. POZITIE GEOGRAFICA

Istanbul ocupa o pozitie geografica importanta, fiind situat la contactul

dintre Europa si Asia, in stramtoarea Bosfor. Se invecineaza la nord-vest
cu Bulgaria si Grecia, la nord cu Marea Neagra, la sud cu marea
Marmara, avand coordonatele geografice: 41°00̒44˝ latitudine nordica
28°58̒53˝ longitudine estica. Granitele orasului acopera o suprafata de
1.830.92 km².

II. SCURT ISTORIC

Localizat in centrul Lumii Stravechi, Istanbulul reprezinta unul din cele

mai importante orase din Orient, faimos atat pentru monumentele
istorice cat si pentru peisajele pitoresti. Este singurul oras din lume care
se intinde pe doua continente si a fost capitala a trei imperii: Roman
(intre anii 330-395), Bizantin (intre anii 395-1204 si 1261-1453), Latin
(intre anii 1204-1261) si Otoman (intre anii 1453-1922), iar vreme de
peste 1.600 de ani, peste 120 de imparati si sultani au condus lumea de
aici. Este cel mai mare oras din Turcia si al doilea oras ca marime dupa
numarul de locuitori din Europa, dupa Moscova.

III. CADRUL NATURAL

Istanbul este singurul oraş din lume care se întinde pe două

continente, Europa şi Asia. Cea mai mare parte a cartierelor sale se
găsesc pe pintenul din extrema sud-estică a Europei, despărţite de cele
asiatice prin Marea Marmara şi Strâmtoarea Bosfor. Pe partea
europeană, golful adânc Cornul de Aur desparte cartierele în două
sectoare: vechiul Constantinopol, la sud şi oraşul nou la nord, cu
cartierele Karaköy (Galata), Geyoglu (Pera), Katabaş, Taksîm, Beşiktaş,
Ortaköy şi altele mai noi întinse în adâncul uscatului sau de-a lungul
Bosfor-ului. Peste ape, pe malul asiatic, se află vechiul Scutari (Üsküdar),
cu o seamă de alte cartiere mai noi, întinse pe ţărmul Mării Marmara,
spre sud şi pe cel al Bosfor-ului, spre nord.
Nucleul Istanbul-ului, adică oraşul vechi, este scăldat de apele Mării
Marmara, de cele ale Bosfor-ului şi de cele ale Cornului de Aur. Zona
Europeana este situata in regiunea istorica Tracia, iar cea asiatica in
regiunea Anatolia.
Climatul este temperat, dar se afla intr-o zona de tranzitie intre
climatul oceanic si cel mediteranean. Vara in general este cald si umed,
iar temperatura medie a lunii iulie-august este de 28° C. Iarna este rece,
umeda si adesea cu zapada, temperatura medie anuala fiind cuprinsa
intre (5°C si 15°C). Precipitatiile variaza de la o medie de 33 mm, in
timpul verii si o medie de 107 mm, in timpul iernii.
Datorita climatului constant umed din Istanbul, plantele din
regiunea euro-siberiana sunt concentrate aici, in special in zonele
nordice in apropierea coastei Marii Negre. Se observa o crestere a florei
in zonele calde, la sud de oras, mai ales in Insulele Princess, singurul loc
din Istanbul cu o vegetatie predominant mediteraneana. Detine circa
2500 de specii de plante, unele dintre ele fiind endemice.
Are o fauna relativ bogata, astefel incat padurile detin 18 specii de
mamifere si peste 71 de specii de pasari.
Reteaua hidrografica este reprezentata de trei lacuri principale:
Terkos, Kucukcekmece si Buyukcekmece. Aceste lacuri mijlocii s-au
format datorita vailor inundate de apa cu multe secole in urma. Lacul
Terkos este un lac cu apa dulce, avand o suprafata de 25 de km² si fiind
alimentat de raul Istiranca. Este una din principalele surse de apa
proaspata din Istanbul cu ajutorul conductelor uriase conectate la
principalul centru de distributie a apei din oras. De asemenea, reteaua
hidrografica este reprezentata si de lacuri mici din jurul barajului de la
Istanbul, care servesc ca un rezervor de apa a orasului. Cele mai
cunoscute sunt lacul Elmati, Omerli, Alibey, Darlick, Sazlidere si Isakoy.
Istanbul nu are rauri mari in cadrul provinciei sale, insa cel mai
mare rau este raul Riva in zona asiatica, cu aproximativ 40 de km
lungime la nord-est de centrul orasului. In zona europeana sunt raurile
Istinye Buyukdere (cca 15 km lungime), Kagithane (aproximativ 12,5),
raul Alibey (aproximativ 5 km), Elmali, Baltalimani, Belgrad, Sariyer, etc.

IV. CADRUL SOCIO-ECONOMIC

Cu o populaţie de peste 12,5 miloane, adică 17,8% din populaţia

toală a Turciei, Istanbulul este un megaoras, precum şi centrul financiar,
comercial şi cultural al Turciei. Acesta se întinde pe 27 de districte din
cele 39 ale provinciei cu acelaşi nume, fiind al cincilea oraş ca mărime
din lume.
Numărul de locuitori înregistraţi în acest oraş, a fost
dintotdeauna unul instabil, deoarece poziţia geografică pe care o ocupă
Istanbulul permite acestui oraş să aibă o populaţie în jur de 17 milioane
de locuitori, dar niciodată nu s-a făcut publică o cifră exactă a numărului
de locuitori. Un alt factor care influenţează numărul de locuitori este
afluxul anual enorm de turişti, care vizitează Istanbulul indiferent de
sezon.
Populaţia metropolei s-a mărit de trei ori în ultimii 25 de ani.
Aproape 70% dintre locuitorii Istanbulului trăiesc în partea europeana a
orasului şi doar 30 la sută în partea asiatică. De asemenea, în ultima
perioadă s-a înregistrat un flux migraţionist al populaţiei rurale, care cu
scopul de a-şi găsi un loc de trai mai bun, părăsesc casele lor din
regiunea Anatoliei şi încearcă să se stabileacă în Istanbul, rata de
creştere a populaţiei din oraş fiind in prezent in medie de 3,45% pe an.
Oraşul are o populaţie de 11,372,613 de locuitori în conformitate
cu ultimul recensamant din 2007, şi este unul dintre cele mai mari
oraşe. Densitatea populaţiei din Istanbul este de 6,211 locuitori/km².Cei
mai mulţi din populaţia oraşului sunt turci. Kurzii constituie acum cea
mai mare minoritate etnică din oraş.

Numarul Populatiei din anii 330-2007

Year Population Year Population Year Population Year Population

330 40,000 1477 70,000 1914 909,978 1965 1,742,978
400 400,000 1566 600,000 1927 680,857 1970 2,132,407
530 550,000 1817 500,000 1935 741,148 1975 2,547,364
545 350,000 1860 715,000 1940 793,949 1980 2,772,708
715 300,000 1885 873,570 1945 860,558 1985 5,475,982
950 400,000 1890 874,000 1950 983,041 1990 6,629,431
1200 150,000 1897 1,059,000 1955 1,268,771 2000 8,803,468
11,372,61
1453 36,000 1901 942,900 1960 1,466,535 2007 3

Istanbulul a fost dintotdeauna, centrul vieţii economice a Turciei,

datorită localizării sale geografice. Deschiderea pieţelor specifice în oraş
în jurul anilor 1980 a dus la dezvoltarea pe mai departe a statusului său
economic. PIB-ul Istanbulului reprezintă aproximativ 21% din cel
naţional, iar în anul 2005 produsul intern brut s-a situat la 133 miliarde
USD. În anul 2006 metropolei i-au revenit 56,6% din totalul exporturilor
şi 60,2 din importurile Turciei. Levent (Levant) este raionul financiar al
Istanbulului, dar de asemenea şi cel mai larg centru industrial al Turciei.
Istanbulul şi provinciile sale vecine produc bumbac, fructe ulei de
măsline, mătase şi tutun, dar de asemenea aici putem vorbi despre
multe alte articole pe care industriaşii turci le produc .

V. ACCESIBILITATEA

Accesibilitate usoara pe cai rutiere, feroviare, fluviale si aeriene.

Legatura rutiera dintre zona europeana si cea asiatica se realizeaza prin
doua mari poduri suspendate cu cate sase benzi de circulatie, Podul
Bosfor si Podul Fatih Sultan Mehmed. Pe calea apelor, cartierele de pe
cele 2 continente sunt legate printr-o multime de linii navale de naveta.
O creste in materie de accesibilitate a afectat locatiile rezidentiale.
Firmele s-au stabilit la periferie, în cautare de terenuri, cu suprafete
mari si costuri de transport mai mici, pentru cladiri de birouri moderne
si mall-uri.

VI. ETAPELE DE EVOLUTIE URBANA IN TIMP SI SPATIU

Prima aşezare din istoria Istanbulului datează din secolul al 3-lea

î.Hr. Oraşul a fost un centru comercial major în acea perioadă.
Schimbarea majora in istoria Istanbulului a avut loc în secolul al IV-lea
cand a fost numit capitala a Imperiului Roman. Cu cat Istanbulul
devenea din ce in ce mai repede capitala, in regiune incepeau
constructiile a mai multor temple, cladiri oficiale, palate, hamams si
hipodromuri. Multe batalii au fost purtate datorita importantei sale.
Istanbul a fost invadat de catre arabi în secolele al VII-lea şi al VIII-lea si
de catre bulgari în secolul IX si X. Oraşul a fost în cele din urmă cucerit şi
a devenit o parte a imperiului bizantin în 1261. În 1453 Istanbul a
devenit capitala a Imperiului Otoman. In acea perioada a avut loc
reconstruirea orasului, iar multe clădiri care au fost distruse în
războaiele anterioare au fost recreate. Perioada când Istanbul a fost
condus de Suleyman este considerată ca perioada cea mai importantă
din istoria Imperiului Otoman. Primul Război Mondial a dus la ocuparea
Istanbulului de catre forţele aliate. Mustafa Kemal Ataturk a condus
armata turcă pentru un război de libertate, Republica Turca fiind
formata in anul 1932. Desi capitala Turciei este Ankara, Istanbulul este
un oras care se schimba mereu, adaptandu-se la noile vremuri.
A evoluat de-a lungul secolelor si acum la inceputul secolului 21
incearca sa isi intoarca fata catre un nou viitor. Cladirile de pe teritoriul
sau au mostenit un trecut glorios, devine rapid un oras international, un
centru economic si financiar oferind servicii in domeniul bancar,
telecomunicatii, marketing, inginerie, publicitate si turism. Conferinte
internationale si festivaluri, evenimente mondene, evenimente sportive
si prezentari de arta dau o noua dimensiune vietii si potentialului
orasului. Zgarie-norii care se inalta in partea de Nord-Vest a orasului
sunt noul cer al Istanbulului. Uzinele mici sunt practic eliminate din oras,
ele fiind inlocuite de mari concerne. Bursa din Istanbul incepe sa isi
ocupe locul printre marile burse ale Lumii. Cresterea raportata in
afaceri, turism, comert si industrii a dus la o crestere rapida a calitatii si
a numarului de hoteluri din Istambul. Odata ce si-a renovat palatele,
Istanbul devine acum un oras cu hoteluri impresionante, care nu ofera
doar acomodare excelenta dar si o priveliste minunata asupra Bosforului
si Marii Marmara. Cele 2 poduri suspendate leaga cele doua parti ale
orasului, el fiind traversat de numeroase autostrazi.

VII. ORGANIZAREA TERITORIULUI URBAN (ZONELE

FUNCTIONALE)

Zonele functionale ale Istanbulului sunt urmatoarele:

1. Zona Comerciala-detine o pozitie majora in economia si cultura
tarii, fiind cel mai important centru de comert international al Turciei.
 Marele Bazar Acoperit din cartierul Eminönü al Istanbulului, Turcia,
care chiar şi în prezent este unul din cele mai mari centre comerciale
acoperite din lume. Bazarul, care acoperă peste 31 ha, având
aproximativ 58 de străzi şi peste 4.000 de magazine este vizitat zilnic de
250.000 - 400.000 de cumpărători. Magazinele sunt în general grupate
pe specialităţi; astfel, de exemplu în bazar există "Halıcı Sokağı" (strada
vânzătorilor de covoare) sau "Sahaflar Caddesi" (strada
anticarilor).Bazarul cuprinde şi două bedestane, zone închise acoperite
cu cupole:
-"Eski Bedesten" este prima dintre bedestane, fiind construită în 1464
din ordinul sultanului Mehmed II, imediat după cucerirea
Constantinopolului şi constituie partea centrală a bazarului. Era iniţial
destinată a fie un fel de trezorerie, pentru păstrarea banilor. În prezent,
adăposteşte magazinele bijutierilor de aur şi de argint.
-"Sandal Bedesten" care are mai multe cupole, a fost executată în câteva
etape ulterioare şi cuprinde partea periferică a bazarului.
În 1894 au fost executate lucrări însemnate de restaurare, fiind
avariat din cauza unui cutremur.
2. Zona Industriala-Istanbul este centrul "industrial" din Turcia.
Acesta are aproximativ 20% din forta de munca industriala din Turcia şi
contribuie la 38% din spaţiul de lucru industrial al Turciei. În plus, oraşul
generează 55% din comerţul din Turcia, 45% din comerţul cu amanuntul
si 21,2% din produsul naţional brut. Istanbul contribuie la 40% din toate
taxele colectate în Turcia şi produce 27,5% din produsul intern al Turciei.
Multe dintre plantele semnificative de producţie ale Turciei, sunt
situate în orasul Istanbul şi din jurul acestei provincii produc bumbac,
fructe, ulei de măsline, mătase, şi tutun. prelucrare a produselor
alimentare, producţia de textile, produse petroliere, din cauciuc, articole
din metal, piele, produse chimice, electronice, sticla, utilaje, hârtiei şi a
produselor din hârtie, precum şi băuturi alcoolice sunt printre produsele
majore industriale ale orasului. Oraşul are de asemenea, plante cu care
ansambleaza automobile şi camioane.
Industria farmaceutică a început în 1952 odată cu înfiinţarea "Fabricii
Farmaceutice Eczacıbaşı " din Levent-Istanbul. Astăzi, 134 de companii
îşi desfăşoară activitatea în industria farmaceutică a turcilor, o parte
semnificativă din care se bazează în interiorul sau în apropierea oraşului
Istanbul.
3. Zona Administrativa
4. Zona de transporturi:
a) Zone portuare-transportul maritim este vital pentru Istanbul, orasul
fiin practic inconjurat de mari, Marea Marmara, Golden Horn, Bosfor si
Marea Neagra. Multi localnici din Istanbul locuiesc in zona asiatica, insa
lucreaza in cea europeana. Feriboturile pentru navetisti impreuna cu
catamaranurile constituie conexiunea principala dintre oras si Insulelel
Princess. Portul maritim din Istanbul este cel mai mare. Principalul port
de marfuri este situat in districtul Harem, in zona asiatica a orasului.
Portul vechi din Golden Horn ˝Cornul de Aur˝ se foloseste acum mai
ales pentru vase private, in timp ce portul Karakőy din Galata este folosit
pentru vasele de croaziera. O serie larga de vase de croaziera trec prin
Istanbul in drum spre sau dinspre Insulele Grecesti, Dubrovnik, Venetia,
Napoli, Marseille.
b) Zone feroviare-gara centrala din Sirkeci este punctul terminus pentru
toate rutele feroviare din zona europeana si un nod feroviar care leaga
Turcia de restul Europei. Principalele rute feroviare sunt Istanbul-Salonic
(Grecia) si expresul Bosforului, care leaga zilnic gara Sirkeci de Gara de
Nord din Bucuresti. Rutele europene sunt astazi conectate cu cele
asiatice printr-un feribot special care trece Bosforul zilnic.
c) Zone de transport aerian-Istanbul are 2 aeroporturi internationale,
Aeroportul International Atatürk aflat in districtul Yeşilkay, in zona
europeana, la aproximativ 24 de km la Vest de centrul orasului si
Aeroportul International Sabiha Gőkçen, situat in districtul Kurtkoy in
zona asiatica, destinat in special curselor charter sau curselor interne,
aflandu-se la 20 de km de orasul asiatic si la 45 de km de centrul
orasului european.
d) Zone de transport rutier-D.100 si ruta europeana E80, Trans
European Motorway (TEM) o-3, cele doua rute fiind pricipalele
autostrazi care leaga Europa de Turcia. Reteaua de autostrazi din jurul
Istanbulului este bine dezvoltata si este in curs de extindere.
e) Metrouri-lucrarile de constructie ale metroului din Istanbul (M2) au
inceput in anul 1992, iar prima finalizare a avut loc intre Taksim si
4Levent intrand in functiune la data de 16 septembrie 2000. Aceasta
sectiune de linie este in lungime de 8,5 km si are 6 statii.
Pe data de 30 ianuarie 2009 primul set de trenuri construite de
EUROTEM au fost date in folosinta. Eurotem va construi un total de 92
de vagoane noi pentru linia M2. Incepand cu data de 30 ianuarie 2009
un total de 34 de seturi de trenuri, au fost utilizate pe linia (M2).
Prelungirea sudica a liniei M2 de la Taksim la Yenikapi, peste Cornul de
Aur de pe un pod si in subteran prin peninsula istorica, pasna in prezent
a fost finalizat pana la statia Şişhanu in Beyoğlu, care de asemenea a fost
data in folosinta pe data de 30 ianuarie 2009. La Yenikopi reteaua M2 se
interesecteaza cu Metroul Lumina, cu linii de tramvai subterane si cu
tunelul Marmaray. In prezent, linia M2 are 10 statii in functiune pe
partea europeana a orasului, in timp ce 6 statii pe partea europeana si
16 statii noi pe partea asiatica sunt in prezent in constructie. Calatoria
intre statia Şişhanu la Beyoğlu si statia Atatürk Oto Sanayi la Maslak este
in lugime de 15,65 km si dureaza 21 de minute. Lungimea totala pe
partea europeana a liniei M2 va ajunge la o lungime de 18,36 km, atunci
cand toate cele 16 staii de la Haceosman la Yenikapi vor fi finalizate,
neincluzand cei 936 de metri de pe podul de metrou Cornul de Aur, 0,6
km conexiunea tunelului Taksim-Kabataş cu portul Seabus, in lungime
de 0,6 km conexiunea tunelului Yenikapi-Aksaray cu reteaua LRT si in
lungime de 13,6 km tunelul Marmaray. Pe partea asiatica constructia in
lungime de 21,66 km a liniei M2 de la Kadikay la Kartal continua la un
total de 16 statii. Tunelul Marmaray (tunelul feroviar submarin Bosfor)
se va conecta cu linii de metrou de pe partea asiatica si cea europeana a
orasului. In conformitate cu calendarul programat de constructie,
tunelul va intra in functiune in anul 2013.
f) Tramvaie-primul tramvai a intrat in folosinta in Istanbul pe data de
09.03.1869 linia Tophane-Ortakőy. In 1871 la Azupkapi-Galata, Aksaray-
Yedikule, Aksaray-Topkapi si Eminönü-Aksaray. Alte linii de tramvai care
au intrat in folosinta sunt linia Caddesi Voyvoda-Kabristan Sokaği-
Tepebaşi-Taksim-Pangalti-Sisli; linia Baiazid-Şehzadebaşi; linia Fatih-
Edimekapi-Galatasaray-Tünel si linia Eminönü-Bahçekapi. Din 1939,
tramvaiele sunt operate de IETT. La 12 august 1961, tramvaiele istorice
rosii din Istanbul au fost eliminate din partea europeana a orasului si
tocmai la 14 noiembrie 1966 in partea asiatica. Spre sfarsitul anului
1990, replici ale acestor tramvaie istorice rosii au fst puse in functiune
de-a lungul Istiklalului Avenue intre Taksim si Tünel , care are 1,6 km de-
a lungul liniei. La noiembrie 2003 o alta linie de tramvai (T3) a fost
redeschis pe partea dinspre Anatolia intre Kadikoy si Moda. Ea are 10
statii si un traseu lung de 2,6 km, calatoria durand 21 de min. Un tramvai
rapid (T1) a fost pus in functiune in 1992 privind ecartamentul standard
cu masini moderne, conexiunea Sirkeci cu Topkapi. Linia a fost extinsa la
un capat de la Topkapi la Zeytinburnu in martie 1994 si la celalalt capat
de la Sirkeci la Eminönü la Findikli, trecerea facandu-se prin Cornul de
Aur-Podul Galata, pentru prima data dupa 44 ani. O prelungire finala de
la Kabataş a fost deschisa in iunie 2006. Linia are 24 de statii pe o
lungime de 14 km. Serviciul a fost initial operat cu 22 de vehicule LRT
construite de ABB, acum mutat la alte liniii. Aceste vehicule au fost
inlocuite cu 55 de tramvaie cu podele joase de tip Bombardier Flexity
Swift in anul 2003. Capacitatea de transport zilnica este de 155 de mii de
pasageri, iar valoarea investitiei fiind de 110 milioane de dolari. In
septembrie 20056, o linie de tramvai (T2) a fost adaugata circuland spre
Vest la Zeytinburnu Bağcilar. Serviciul pe aceasta linie este exploatata cu
14 masini LRT-ABB. Statiile au platforme ridicate la nivelul podelei
masinii.
g) Funiculare-Istanbulul este deservit de două căi ferate subterane
funiculare, de vârste foarte diferite şi stiluri. Cel mai vechi din aceste linii
este Tünel(1875). Inaugurat la 17 ianuarie 1875, Tünel este a doua linie
mai vechi-linie ferata subterana urbana din lume, după metroul din
Londra (1863) şi prima linie ferata subterana urbana din Europa
continentală; deşi prima linie de metrou completa cu mai multe staţii de
metrou în Europa continentală a fost Linia 1 a metroului din Budapesta
(1896). Tünel are o lungime de 573 metri, cu o diferenţă de altitudine
de 60 m şi fara staţii intermediare între Karaköy si zona Tünel. Acesta a
fost în permanenţă în funcţiune începând cu 1875. Două trenuri ruleaza
pe o singură şină la fiecare 3,5 minute, o calatorie durand 1.5 minute.
Efectueaza 64,800 de calatorii în valoare totală de 37,066 km pe an,
Tünel transportand 15000 de pasageri pe zi. O a doua linie funiculara,
Funicular Kabataş-Taksim, a intrat in functiune la 29 iunie 2006, facand
legatura intre Kabataş şi Taksim. Acest sistem se conectează la staţia
Seabus şi staţia de tramvai din Kabataş si la staţia de metrou din zona
Taksim. Ea este de aproximativ 600 de metri lungime, urcă la
aproximativ 60 de metri în 110 de secunde si transportă 9000 de
pasageri pe zi.
h) Lumina Feroviara- LRT este o lumină de tranzit feroviar format din 2
linii. Prima linie (M1) a început sa fie construita la 3 septembrie 1989
între Aksaray şi Kartaltepe. Linia a fost dezvoltata în continuare pas-cu-
pas şi a ajuns la Aeroportul Ataturk la 20 decembrie 2002. Altă linie (T4),
a fost deschisa în 2007 între Edirnekapı Mescid-i Selam.Sunt 36 de staţii,
inclusiv 12 subterane şi 3 staţii de viaduct, pe o lungime de 32 km. Liniile
sunt complet separate de alt trafic, fără treceri la nivel cu calea ferata,
circuland subteran pentru 10.4 km. Service-ul este operat cu vehicule
LRT construit de ABB în 1988.
5. Zona rezidentiala-Istanbul este un megaoras ce se intinde pe 39
de districte. Principalele zone rezidentiale sunt:
a) Taksim-Maka-Nisantasi-o zona cu apartamente vechi, dar frumoase,
baruri, magazine si restaurante.
b) Levent-Akatlar-Etiler-zona central rezidentiala. Este aproape de zona
de afaceri din Maslak, aproape de mall-uri, si de podul Bosfor.
c) Besiktas-Ortaköy-Ulus
d) Arnavutkoy-Bebek-Rumelihisari-o zona cu strazi inguste.
e) Emirgan-Yeniköy-Tarabya-Sariyer
f) Zekeriyakoy – zona suburbana constand din case cu gradina.
g) Kemer-zona suburbana constand din case cu gradina.
h) Alkent 2000-zona suburbana constand din case si apartamente cu
gradina.
i) Yeşilköy-este un cartier situat pe coasta Marii Marmara, numit in
timpuri antice Yeşilköy (Sf Stefan). Aceasta zona pastreaza atmosfera
unui orasel, cu vile, biserici si un parc verde de-a lungul plajei.
j) Partea Asiatica-zone rezidentiale aproape de pietele locale si centrele
comerciale ( Bagdat Street, Capitol Mall, Carrefour).
6. Zona de influenta-este centrul uneia dintre cele mai mari
aglomerari urbane a continentului si reprezinta principalul pol economic
al Turciei, cu toate ca nu mai este capitala.
7. Zona cu dotari socio-culturale-Muzeul de Arheologi se afla intr-o
cladire cu 4 etaje, in interiorul curtii Palatului Topkapi si include Muzeul
Orientului Antic si Çinili Kösk. Muzeul a fost inaugurat in 1891. Sala
Dervisilor Rotitori sau Galata Mevlevihanesi este o sala "de dans"
folosita de dervisi, apartinand ordinului mistic Mevlevi; Muzeul Aviatiei -
Havacılık Müzesi - Un muzeu militar care detine avioane de razboi,
elicoptere si arme utilizate de armata turca, mijloace de transport aerian
civile si mai multe exemple din istoria aeronauticii turcesti, incepand cu
epoca otomana; Muzeul Marinei - Palatul Dolmabahce.

VIII. FUNCTIILE ORASULUI

Orasul Istanbul indeplineste urmatoarele functii:

1. Functia industriala
2. Functia comerciala
3. Functia de servicii
4. Functia culturala
5. Functia administrativa
6. Functia financiara
7. Functie urbana
In anul 2010 metropola este declarata una din cele 3 capitale
europene ale culturii.
 Istanbul este capitala artei si a culturii cu o traditie bogata in
opera si balet, teatru, concerte, festivale, conferinte si desigur muzee
unice.

IX. FIZIONOMIA ORASULUI (STRUCTURA, TEXTURA, REGIM DE

INATIME AL CLADIRILOR)

Fizionomia orasului creeaza o ambianta deosebita, imbinandu-se

valorile trecutului cu cele ale prezentului, pe baza unui plan urbanistic.
Istanbul este un oras mixt cu o structura liniara.The tallest highrise
office and residential buildings are mostly located in the northern areas
of the European side, especially in the business and shopping districts of
, , and which are situated between the and .
Istanbulul este împărţit în două de stramtoarea Bosfor, care leagă
Marea Neagra de Marea Marmara. Strâmtoarea are 30 de km lungime,
o lăţime maximă de 3,700 m la gura nordică şi un minim de 750 m între
Anadoluhisari şi Rumelihisari. Adâncimea variază între 36 şi 124 m.
O parte a metropolei, de pe latura vestică a strâmtorii, se află în Europa,
iar cealaltă este pe cea asiatică. Legătura între ele se face prin numai
două poduri rutiere, şi există planuri privind construirea unui al treilea.
Dar de când sultanul otoman Abdul Mecit a menţionat prima oară
ideea, în 1860, edilii oraşului visează la un tunel care să lege mai trainic
cele două jumătăţi ale oraşului. În prezent, circulaţia în zonă se face
printr-o călătorie de trei ore cu trenul şi feribotul, fie cu maşina, printr-o
foarte lungă traversare pe unul dintre cele două poduri
supraaglomerate. Distanţa dintre cele două poduri este de 5 km.
Principalele districturi ale Istanbulului sunt: Adalar, Avcilar, Bahcelievler,
Bakirkoy, Bağcilar, Bayrampasa, Besiktas, Beykoz, Beyöglu, Eminönü,
Eyup, Fatih, Gaziosmanpasa, Gungoren, Kadikoy, Kagithane, Kartal,
Kocasinan, Kucukcekmece, Maltepe, Pendik, Sariyer, Sultanbeyli, Sisli,
Tuzla, Umraniye, Uskudar, Zeytinburnu, Buyukcekmece, Catalca, Silivri si
Sile.
 Podul Bosfor – Bogazici- este primul pod, construit în 1973, la
1074 m, este unul dintre cele mai mari poduri suspendate ale lumii, şi
uneşte Europa de Asia. Dealul Camlica situat în spatele palatului
Beylerbeyi, reprezintă punctul culminant al Istanbulului şi permite
admirarea unei magnifice panorame asupra oraşului şi a superbelor
grădini peisagistice. Al doilea pod este podul Bosfor II Fatih Sultan
Mehmed construit in 1988, la 1090 de metri.
Podul Galata este un pod care se intinde peste Cornul de Aur .
De-a lungul timpului au existat aici 4 poduri, constructia celui de astazi
finalizandu-se in anul 1994. Este printre putinele poduri mobile
(basculante) din lume prevazute si cu cale ferata pentru tramvaie.
In cartierul Fener-Balat sunt numai case vechi. Orasul a fost
devastat de mai multe ori, datoria cutremurelor , revoltelor, incendiilor
si invaziilor. Numeroase cutremure majore au scuturat orasul de pe
vremea lui Constantin cel Mare. Totusi aici au mai ramas alei neasfaltate
cu numeroase case vechi din lemn.
Palatul Topkapi (Topkapı Sarayı) a fost comandat de către sultanul
Mehmet al doilea in 1459 şi terminat în numai 6 ani. Este simbolul şi
centrul Imperiului Otoman, localizat între Cornul de Aur şi Marea
Marmara, cu o vedere superbă asupra strâmtorii Bosfor.
Palatul este format din mai multe clădiri mici construite împreună, cu
curţi interioare impresionante şi cu 4 zone importante înconjurate de
ziduri înalte. În interior pot fi vazute : biserica Hagia Eirene, Muzeul de
Arheologie, Haremul Imperial, Turnul Justiţiei, pavilionul Sfintei Mantii
(care conţine rămăşiţele profetului Muhammad), pavilioane şi grădini,
grajduri şi trezoreria.
Peretii au 7 km lungime şi constă dintr-o linie dublă de metereze-
interiorul fiind construit în 413. Peretele interior este de aproximativ 9
metri şi 5 metri.
În ultimele decenii, numeroase structuri inalte au fost construite în
jurul oraşului pentru a permite o creştere rapidă a populaţiei.
Cele mai inalte cladiri din Istanbul sunt:
1. Sapphire-va fi cea mai inalta cladire din Istanbul , fiind localizata in
districtul de afaceri Levent. Aceasta cladire este in prezent in
constructie. Va ajunge la o inaltime de 261 de metri si cu 54 de etaje.
Anul finalizarii constructiei 2010.
2. Işbank Tower1-a fost cea mai inalta cladire din Turcia si din Peninsula
Balcanica cu o inaltime de 181 de m si cu 52 de etaje. Anul finalizarii
constructiei 2000.
3. Şişil Plaza-este o cladire cu 46 de etaje ; proiectul Sisil consta in 3
blocuri rezidentiale, fiind construit pe 15.484 km², avand o suprafata
interioara de 103.403 km². Anul finalizarii 2007.
4. Tekstilkent Plaza1-inaltimea de 168 de metri si 44 de etaje, anul
finalizarii 2000
5. Tekstilkent Paza2-inaltimea de 168 de etaje si 44 etaje, anul finalizarii
2000.

X. DOTARI TEHNICO-EDILITARE

1. Spatii verzi:
-Parcul Hawker
-Parcul Fenerbahce
-Parcul Gulhane
-Parcul Otodrom-Istanbul de asemenea, cunoscut sub numele de Circuit
de curse sau iniţial Otodrom Istanbul, este o pista de curse pentru
motoare sport în judeţul Akfırat la est de Istanbul. Acesta a fost
inaugurat la 21 august 200 si a fost numita "Cea mai buna pista de curse
din lume" de catre Formula Unu Supremo Bernie Ecclestone.
-Park Hyatt Istanbul - Macka Palas-combina arhitectura istorica a unei
cladiri Art Deco cu un design interior inovator.
-Parcul Miniaturk
-Parcul Taksim Gezi
-Parcul Kalamis
-Parcul Yildiz
-Parcul Macka
-Fethi Paşa Grove
-Parcul National din Istanbul
-Padurea Belgrad

2. Retea Stradala:
-Strada Abdi Ipekci-in districtul Nisantasi situata pe o strada de
magazine de imbracaminte de lux.
-Strada Stream-sunt situate numeroase cafenele, restaurante si
apartamente de lux.
-Bank Street Voyvoda-situat la vest de intersecţia Archer Moise Avenue.
-Barbaros Bulvari-Besiktas
-Levent Cadessi
-Bulevardul Tarlabasi
- Strada Fiduciare
-Strada Bagdad
-Strada Buyukdere
-Strada Halaskargazi
-Orange Hill

3. Alimentare cu apa:
- Cisterna Bazilica – cel mai mare rezervor subteran din Istanbul
-Cisterna Fildame
-Hamidiye
-Barajul Stenoza

XI. POZITIA ORASULUI IN RETEAUA DE ASEZARI (FENOMENELE

DE POLARIZARE SI IERARHIZARE, ATRACTIVITATE)

Punctele de atractie din Istanbul sunt Marele Bazar (Marele Bazar

din Istanbul este una din cele mai mari piete acoperite din lume avand
60 de strazi si 5.000 de magazine, atragand zilnic intre 250.000 si
400.000 de vizitatori. Este cunoscut pentru bijuterii, ceramica pictata
manual, covoare, broderii si magazinele de vechituri. Marea majoritate
a standurilor sunt grupate dupa tipul de marfa pe care o au expusa,
avand o zona pentru produse din piele si bijuterii din aur . Marele Bazar
este un important centru comercial inca din anul 1461 el fiind extins in
sec XVI-lea in timpul domniei Sultanului Suleyman Magnificul, iar in anul
1894 a fost restaurat in urma cutremurului care a avut loc in acelasi an.
Marele Bazar are patru porti principale, localizate la capetele a doua
strazi principale). Hipodromul, Moscheea lui Soliman Magnificul sau
Suleymanya Cami, Catedrala Sf. Irina, Muzeul Mickiewicz si Muzeul de
Arheologie din Istanbul, Hagia Sofia (Hagia Sofia a fost initial o biserica
crestin ortodoxa fiind transformata intr-o moschee in anul 1453 de turci
si apoi intr-un muzeu in anul 1935. Este considerata una din cele mai
grandioase cladiri din istorie. Cucerirea ei de otomani la caderea
Constantinopolului este considerata una din cele mai mari tragedii ale
crestinitatii de credinta ortodoxa greaca. Hagia Sofia este acoperita de
un dom cu diametrul de 31 de metri avand o inaltime de 56 de metri (un
pic mai mic ca Panteonul). Domul este sprijinit pe pandantive (4 sectiuni
triunghiulare concave) care rezolva problema sprijinirii bazei circulare a
domului pe o baza rectangulara. La Hagia Sofia greutatea domului este
mentinuta si de patru piloni masivi situati in colturi . La capatul de vest
(intrarea) si de est, deschiderile arcelor se continua cu jumatati de
domuri sustinute in pendentive mai mici. Desi ierarhia domurilor a fost
construita pentru a crea un spatiu mai mare in interior, aceasta
arhitectura este de neexplicat in antichitate. Toate suprafetele din
interior sunt invelite cu marmura policroma, verde si alba cu porfir mov
si mozaicuri aurii. La exterior, peretii simpli din ghips dezvaluie claritatea
boltei si a domului). Moscheea Albastra (Moscheea Albastra a fost
construita in stilul otoman clasic dimensiunile moscheei fiind de 64 x 72
metri, fiind cel mai bine apreciata de la distanta. Langa moschee se mai
afla cateva cladiri ce reprezinta o scoala teologica, o baie turceasca, o
bucatarie unde se obisnuia sa se serveasca supa saracilor si cateva
magazine, venitul moscheei venind din vanzarea produselor din aceste
magazine.Interiorul consta in spatiu liber si coloane foarte
impresionante, tavanul domului fiind pictat cu motive arabesti. In
interior nu se afla nici un fel de statuie sau picturi, religia islamica
interzicand inchinarea la imagini de orice fel). Palatul Topkapi (Palatul
Topkapi a gazduit toti sultanii otomani pana la regatul lui Abdulmecid I
(1839-1860), insumand aproape patru secole. Mahomed al II-lea a
ordonat construirea palatului, imediat dupa cucerirea
Constantinopolului in anul 1453. Formei finale a palatului ce acoperea o
suprafata de 700.000 de metri patrati, i-a fost adaugat zidul de 1.400 de
metri lungime. De-a lungul zidului exista trei porti principale: poarta
Otluk, poarta Demir si poarta Imperiala (Bab-i Humayun), si cateva porti
mai mici). Stramtoarea Bosfor, Turnul Galata, Podul Galata (Podul
Galata este cel mai vechi pod peste Golden Horn (estuar si port natural
unde navele bizantine si otomane precum si cele comerciale erau
ancorate) si a fost construit in anul 1453. Podul are 490 metri lungime,
42 de metri latime, are 22 de pontoane si face legatura intre centrul
istoric al orasului si cartierul Eminonu-in acest cartier se afla principalele
institutii religioase ale Imperiului Otoman precum si Palatul Imperial).
Muzeul Kariye, Parcul Miniaturk (Constructia parcului a inceput la 30
iunie 2001 si a durat 2 ani. Miniaturk acopera o suprafata de 60.000 de
metri patrati fiind cel mai mare parc de miniaturi din lume. Parcul
include 40.000 de metri patrati liberi, 3.500 de metri patrati acoperiti cu
diferite constructii, 2.000 de metri patrati cu piscine si canale si o
parcare imensa cu o capacitate de 500 de vehicule.
Parcul Miniaturk detine in prezent 105 cladiri construite la o scala de
1/25, 45 dintre ele sunt din Istanbul, 45 din Anatolia si 15 sunt teritorii
otomane din afara Turciei. Arhitectura parcului a fost realizata astfel
incat sa ii permita parcului sa se dezvolte luandu-se in considerare
nevoile si potentialele adaugiri. Constructiile sunt realizate dintr-un
material plastic rezistent la orice tip de vreme, inainte de a fi expuse
fiecare constructie fiind nevoita sa treaca mai intai prin spatiul de teste
al parcului. O parte din miniaturile din parc constau in: Hagia Sofia,
Moscheea Suleymaniye, Fortareata Rumeli, turnul Galata, casele
Safranbolu, Manastirea Sumela, Qubbat As-Sakhrah, ruinele Muntelui
Nemrut, Templul lui Artemis, mausoleul Halicarnassus si castelul Ajyad).
XII. CONCLUZII

Unul dintre lucrurile cele mai incitante ale ISTANBULULUI este că acesta
este într-o continuă schimbare, iar structura liniară ar trebui să fie
menţinuta pentru a proteja mediul natural.
 BIBLIOGRAFIE:

http://www.kerucov.ro/articol_vizualizare_text.php?artcod=205

http://turism.deweekend.ro/stramtoarea-bosfor-istanbul-turcia/

http://www.britannica.com/EBchecked/topic/296962/Istanbul

http://en.wikipedia.org/wiki/Istanbul

http://www.evz.ro/detalii/stiri/croaziera-pe-bosfor-printre-palate-si-fortarete-870232.html

http://www.klevertravel.ro/lifestyle/Cele_mai_spectaculoase_11_poduri.html

http://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Topkap%C3%AE

http://www.turistik.ro/turcia/istanbul/suburbiile-vestice

http://en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_Istanbul#cite_note-8

http://www.greatistanbul.com

http://www.istanbultouristichotels.com/important_districts.htm

http://www.tvl.ro/istanbul/istoric_istanbul.html

http://ro.wikipedia.org/wiki/Centru_comercial

http://www.istanbul-ulasim.com.tr/harita/IstanbulHarita.jpg