DESPRE MUNTII CARPATI

Muntii Carpati ca niste temple inalte ce se intind pana la soare pentru a

reaminti cerului si stelelor fala pămantul romanesc . Ca niste batrani ce privesc
Trasilvania si vegheaza fiecare fiinta ce zboara in inaltul cerului albastru .Muntii
Carpati ce intind fiecare creangă spre cer pentru a prinde razele soarelui.
Carpatii ce conturează Transilvania de la Filip de Habsburg si pana la Maria
Tereza si acum.Coroana Transilvaniei .Purtatorii de mantii verzi stufoase si
coroane din stanci golase,temple ridicate in cinstea soarelui si a pamantului,ce se
înfățișează ca fiind niște munți mijlocii sau scunzi, doar câteva sectoare
depășind 2000 de metri în altitudine. Din punct de vedere climatic, Carpații se
înscriu în zona climatică temperat-continentală, prezentând nuanțe diferite, ca
urmare a desfășurării în latitudine, longitudine și altitudine.
Se poate vorbi de un climat montan, caracterizat de etajare altitudinală, ceea ce
generează o scădere a temperaturii și o creștere a cantității de precipitații, pe
măsură ce altitudinea crește. Temperaturile medii anuale oscilează între 8 °C la
poalele munților și -2 °C pe culmile cele mai înalte. Cantitatea medie anuală de
precipitații oscilează între 750 mm și 2000 mm. La altitudini de peste 2000 m,
precipitațiile sunt, în cele mai multe cazuri, sub formă de zăpadă.
Apele sunt foarte numeroase. Cele mai importante râuri ce-și au izvoarele în
Carpați sunt: Nitra, Hron, Tisa (cu afluenții
săi Bodo, Someș, Criș și Mureș), Jiu, Olt, Argeș, Ialomița, Siret (cu afluenții
săi Moldova, Bistrița, Trotuș, Putna, Râmnicu Sărat și Buzău), Prut și Nistru.
Pe culmile mai înalte (în special în Carpații nord-vestici și în Carpații sud-estici)
se găsesc numeroase lacuri glaciare. La acestea se adaugă lacurile antropice, în
cele mai multe cazuri lacuri de acumulare utilizate în scopuri energetice.
 Carpații s-au format concomitent cu întregul sistem alpin, în
vastul geosinclinal dintre Platforma Rusă (în est), orogenul caledono-
hercinic (în vest) și scutul african (în sud). Începând din cretacic, în
formarea Carpaților au avut loc mai multe faze de mișcări de înălțare,
aparținând orogenezei alpine.
Relieful a căpătat aspectul actual în timpul cuaternarului, dezvoltându-se pe un
mozaic de roci (șisturi cristaline, roci vulcanice, roci magmatice și roci
sedimentare).
Ca și în Alpi, Apenini sau Munții Scandinaviei, în Carpați se găsesc numeroase
arii cu forme de relief carstic și calcaros, forme de relief glaciare relicte, un
relief structural și petrografic variat.
Dezertează satul din ţărani
Şi bate câmpii prin Munţii Carpaţi -,
Din veacurile ţării, lipsesc nişte ani,
Ciocăniţi mai întâi, apoi seceraţi!