The King's Man - inceputurile includ intotdeauna o drama

Schimbarile nu prea vin din nimic. Si nici aparitia primei agentii de informatii non-
guvernamentale din seria de filme Kingsman nu s-a infiintat ca urmare a unei discutii pasnice
sau motivationale, fara fond. Nu exista vreun citat celebru care sa fi incurajat adunarea unor
oameni pasnici pentru a opri raul din lume. Si nici plictiseala si nevoia de a aduce mai multa
actiune in viata fiecaruia nu au avut de-a face. La inceput a fost o drama. O durere. Si o
promisiune ca lucrurile se vor schimba. Despre asta e vorba in The King's Man, povestea de
origine din 2021.

The King's Man

Cei mai infricosatori tirani ai lumii se aduna sub conducerea unui “pastor” pentru a pune Anglia
la pamant. De la Rasputin la Lenin, toti isi unesc fortele malefice pentru a subordona milioane
de oameni, in numele unei ranchiuni aproape infantile. Politicienii nu au intelegerea necesara
pentru a opri razboiul. Armata e deja decimata. Serviciile guvernamentale de informatii sunt
depasite. E momentul pentru o noua abordare. Iar in cel mai negru moment al fondatorului The
King’s Man, se naste ideea salvatoare.

Impresie generala - amuzant si violent, intr-un mix reusit

The King's Man nu e nici un film istoric, nici o comedie usoara, nici un film de actiune cu
suspans, dar cumva are putin din fiecare, iar vestea buna este ca reuseste sa le combine intr-
un mod armonios. Doar la momentele de violenta extrema mi-am bagat nasul in telefon si mi-
am lasat mintea sa zburde, caci nu ma asteptam sa fie atat de sangeros. In rest, mi s-a parut
captivant si bine dozat, ca o poveste din care inveti si un pic despre oamenii care au schimbat
lumea (cu conditia sa nu iei de bun tot ce ti se prezinta), te si relaxezi, dar iti iei si putina
dopamina. O experienta pozitiva, asadar.

Ralph Fiennes este personajul central al episodului si isi face treaba ca un adevarat gentilom.
Imi place mult personalitatea lui, in scenariu! Portiunea mea preferata dintre toate replicile sale
apare intr-un moment in care Oxford vorbeste despre faptul ca toti nobilii care s-au rasfirat de-a
lungul istoriei si-au capatat titlurile si averile pe spatele unor crime si nedepretati incredibile, asa
ca razboiul nu e niciodata o decizie buna, ci doar o sentinta la moarte a unor oameni manipulati
sa creada ca este dulce si bine sa mori pentru propria patrie. Nimic mai fals! Si asta mi-a placut
la nebunie! Rezonez. Si mi se pare ironica si delicioasa si pozitia personajului sau, un misionar
al pacifismului, in contrast cu rolul pe care l-a avut in Lista lui Schindler, practic opusul lui
Oxford din toate punctele de vedere.

Personajele-satelit din jurul lui il pun in valoare si aduc propria stralucire in joc, iar noua
versiune a lui Mary Poppins si vasalul sau de culoare fac o pereche de arhangheli ai dreptatii
foarte reusita (si politically correct, ceea ce, sorry, mie mi se pare o idee buna). Pentru ca
personajele pozitive au contur si substanta, nu se putea ca cele negative sa fie mai prejos.
Cireasa de pe tort este Rasputin, parodiat fabulos si facut sa para amuzant si inspaimantator,
deopotriva. Well done, daca nu te-a convins ceva neaparat pana acum, lasa-te captivat de
Rasputin. Isi merita laudele.

In final, pot sa spun ca filmul The King's Man este o calatorie fascinanta printr-un fragment de
istorie reinterpretat cu creativitate, o propunere relaxanta inainte de a-ti baga nasul intre
sarmale si o invitatie de a petrece putin timp cu cei dragi si in afara atractiilor culinare. Poft…
Vizionare placuta!