ROMÂNIA

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”

Iordache Ionuţ

REZUMAT TEZĂ DE DOCTORAT

DOMENIUL: „Drept”

Conducător de doctorat
Profesor universitar doctor,
Vlad Barbu

-BUCUREŞTI, 2023-
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
NECLASIFICAT
ACADEMIA DE POLIŢIE „Alexandru Ioan Cuza” Exemplar
Nr.........Din..............

Iordache Ionuţ

TEZĂ DE DOCTORAT

TEMA: Drepturile succesorale ale soţului supravieţuitor

Conducător de doctorat
Profesor universitar doctor,
Vlad Barbu

Teză elaborată în vederea obţinerii

titlului de DOCTOR în „Drept”

-BUCUREŞTI, 2023-
INTRODUCERE.......................................................................................................8

CAPITOLUL 1
CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE PRIVIND NOȚIUNEA DE MOȘTENIRE
1.1. Instituția moștenirii în dreptul roman..................................................................20
1.1.2. Instituția dreptului la moștenire în principatele române....................................30
1.2.Noţiunea de moştenire.........................................................................................34
1.2.1.Definiţie............................................................................................................34
1.2.2. Felurile moştenirii............................................................................................38
1.2.2.1. Moştenirea legală. ..............................................................................38
1.2.2.2. Moştenirea testamentară.....................................................................43

CAPITOLUL 2
CONDIŢII PENTRU A PUTEA MOŞTENI
2.1. Capacitatea succesorală.......................................................................................47
2.1.1. Persoanele care au capacitate succesorală...........................................47
2.1.2. Persoanele care nu au capacitate succesorală.......................................49
2.2. Vocaţia la moştenire............................................................................................51
2.2.1. Noţiune.............................................................................................................51
2.2.2.Abordarea vocaţiei succesorale în plan general şi particular...........................51
2.3. Nedemnitatea succesorală...................................................................................52
2.3.1.Noţiune.....................................................................................................52
2.4. Calitatea de soţ....................................................................................................54
2.4.1. Reglementarea naţională...................................................................54
2.4.2. Reglementarea internaţională...........................................................55
2.5. Vocația succesorală a soțului supraviețuitor în România……......................….57
CAPITOLUL 3
DREPTURILE SUCCESORALE ALE SOŢULUI SUPRAVIEŢUITOR ȘI
CLAUZA DE PRECIPUT ŞI DREPTUL DE ABITATIE AL SOŢULUI
SUPRAVIEŢUITOR

3.1. Natura juridică a dreptului special de moștenire al soțului supraviețuitor

...................................................................................................................................60
3.2. Condițiile exercitării dreptului special de moștenire al soțului supraviețuitor în
România.....................................................................................................................66
3.3. Dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor.........................................................75
3.4. Situația bunurilor care intră în categoria mobilierului, precum și a obiectelor de
uz casnic.....................................................................................................................90
3.5. Clauza de preciput...............................................................................................95
3.5.1. Noţiune...................................................................................................95
3.5.2. Caracterele juridice ale clauzei de preciput….......................................96
3.6. Drepturile succesorale ale soțului supraviețuitor în materia raporturilor juridice
de muncă..................................................................................................................100
3.6.1. Natura plăților compensatorii ca urmare a decesului salariatului și
neachitate soțului supraviețuitor și moștenitor legali de către angajator................104
3.6.2. Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauzele C-69/16 și C-
570/16......................................................................................................................106
CAPITOLUL 4
ASPECTE PRIVIND CERTIFICATUL EUROPEAN DE MOŞTENITOR
4.1 Aspecte introductive..........................................................................................109
4.1.1 Introducere......................................................................................................109
4.1.2 Sediul materiei................................................................................................109
4.2. Aspecte teoretice legate de procedura de emitere a certificatului European de
moștenitor................................................................................................................110
4.2.1 Caracterul opțional..........................................................................................110
4.2.2 Efecte..............................................................................................................118
4.2.3 Procedura………………………………………….................……………...118

CAPITOLUL 5
ELEMENTE DE DREPT COMPARAT PRIVIND INSTITUȚIA
SUCCESORALĂ A SOȚULUI SUPRAVIEȚUITOR LA NIVEL EUROPEAN
ȘI INTERNAŢIONAL
5.1. Succesiunea bunurilor în Israel (Stat non-UE)..................................................122
5.2. Succesiunea bunurilor în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord(state
non-UE)...................................................................................................................123
5.2.1. Anglia şi Wales...............................................................................................124
5.2.2. Scoţia.............................................................................................................124
5.2.3. Irlanda de Nord..............................................................................................125
5.3. Dreptul de moştenire al soţului supravieţuitor în Italia......................................126
5.4. Dreptul de moştenire al soţului supravieţuitor în Germania..............................135
5. 5. Dreptul de moştenire al soţului supravieţuitor în Spania..................................138
5.6. Dreptul de moştenire al soţului supravieţuitor în Franţa...................................142
5.7. Dreptul de moştenire al soţului supravieţuitor în Olanda..................................145
5.8. Drepturile de moştenire ale soţului supravieţuitor în Statele Unite ale
Americii...................................................................................................................150
5.9. Drepturile de moştenire ale soţului supravieţuitor în America Latină………....177

CONCLUZII ȘI PROPUNERI............................................................................181

BIBLIOGRAFIE...................................................................................................191
 Abrevieri

alin. – alineatul
art. – articolul
B.G.B. – Codul civil german
C.E.D.O. – Curtea Europeană a Drepturilor Omului
C.J. – Curtea de Justițe
C. civ. – Codul civil
C. civ. fr. – Codul civil francez
C.mun.- Codul muncii
C. proc. civ. – Codul de procedură civilă
C. proc. pen. – Codul de procedură penală
C.J.U.E. – Curtea de Justiție a Uniunii Europene
D.L. – Decret Lege
M. Of. – Monitorul Oficial
nr. – numărul
O.G. – Ordonanța Guvernului
O.U.G. – Ordonanța de Urgență a Guvernului
UE – Uniunea Europeană
p. – pagina
pct. – punctul
R.C. – Răspundere Civilă
op. cit. – opera citată
par. – paragraful
s. civ. – secţia civilă
sec. – secţiune
trib. – tribunal
vol. – volumul
INTRODUCERE

Lucrarea de faţă îşi propune să înţeleagă rolul pe care îl are soţul

supravieţuitor în cadrul succesiunii într-o serie de state ale lumii: România, Israel,
Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Italia, Germania, Spania, Olanda,
Statele Unite ale Americii şi America Latină.
Motivația realizării tezei de doctorat o constituie dorinţa de a vedea modul
în care drepturile soţului supravieţuitor se reflectă în legislaţia statelor Europene,
pentru a explora dacă există o tendinţă dominantă în acest sens.
Se poate vorbi despre un trend progresiv de favorizare a soţului supravieţuitor
faţă de copiii defunctului? Cine sunt actorii succesiunii astăzi? Acestea sunt
întrebările care ghidează demersul nostru de cercetare. Desigur, dincolo de aceste
aspecte, considerăm că este cu atât mai important să ilustrăm specificitatea cadrelor
legislative existente cu privire la succesiune în aceste state, precum şi să înţelegem,
prin intermediul acestora, statutul soţului supravieţuitor şi din prisma dobândirii
obiectelelor de uz casnic.
Demersul nostru de cercetare debutează cu o analiză in extenso a legislaţiei cu
privire la drepturile soţului supravieţuitor din România, apoi către o viziune de
ansamblu în ceea ce priveşte certificatul european de moştenitor, iar ulterior către
analiza legislaţiei fiecăreia din statele de mai sus. Prin această lucrare, dorim să
contribuim la literatura de specialitate existentă despre reglementările contemporane
cu privire la succesiune.
Teza de doctorat a fost elaborată pe o structură logică şi echilibrată urmărind
să evidenţiez necesitatea şi utilitatea problemelor tratate, fiind structurată pe cinci
capitole, fiecare dintre acestea fiind dezvoltat în cadrul subcapitolelor proprii.
Sursele bibliografice utilizate includ importante lucrări de referinţă, autohtone
şi străine, din domeniu şi o serie de informaţii apărute în presă şi pe internet. De
asemenea, experienţa proprie în domeniul abordat, precum şi cea acumulată în
cadrul activităţilor practice la care am participat, a fost benefică, în sensul că, a fost
creată o bună bază de documentare, bine organizată şi actualizată.
Metodologia folosită în teză constă în abordarea pluridisciplinară, prin scurte
incursiuni în domenii-sursă pentru ideile cercetătorilor în domeniu: dreptul civil,
dreptul muncii, dreptul administrativ, dreptul penal, abordarea interdisciplinară fiind
impusă de sfera de cuprindere a elementelor statutului şi prin investigarea studiilor
existente ale teoreticienilor în materie şi realizarea unei cercetării după o serie de
criterii, care pune diverse accente pe relaţia pe relaţia autor-creaţie și eveniment –
strategie.
Cercetarea descriptivă, aplicată în lucrarea de față, studiază în mod
aprofundat, drepturile de moștenire ale soțului supraviețuitor al defunctului, prin
prisma conținuturilor și le analizează raportat la contextul actual, realizând corelații
și stabilind interdependențe între elementele sale și oportunitățile sau consecințele
evoluției lor.
Tema tezei de doctorat este de actualitate şi se înscrie în contextul
preocupărilor specialiștilor din acest domeniu. Deşi drepturile succesorale ale soțului
supraviețuitor fac obiectul a numeroase abordări (cele mai cunoscute fiind cele axate
pe perspectivele legislative), puţine cercetări au avut ca obiect de studiu drepturile
succesorale ale soţului supravieţuitor și clauza de preciput şi dreptul de abitatie al
soţului supravieţuitor din România, în ciuda importanţei absolut vitale a acestui
element în cadrul moștenirii reglementate de legiuitorul român. Am considerat că
percepţia şi înţelegerea drepturilor succesorale ale soțului supraviețuitor este atrasă
ca urmare a numeroase neînțelegeri între cei care urmează a veni la moștenire,
precum şi din condițiile care trebuie îndeplinite pentru a putea moșteni. În acest sens,
consider că cercetarea de față este utilă pentru elaborarea, fundamentarea sau
îmbunătăţirea actualei şi viitoarei legislaţii ce definește și conturează domeniul
„Drept”.
Evidențele teoretice, empirice și descriptive prezentate în lucrare aduc
beneficii instituțiilor din cadrul sistemului juridic, dar și la nivelul altor structuri și,
în același timp, pun la dispoziția factorilor de decizie un set de reguli, instrumente și
modalități pentru a se asigura respectarea tuturor regulilor sociale din societate în
special, aplicate pentru fiecare moștenitor care intră în posesia unei moșteniri și ce
obligații îi revin din momentul acceptării acesteia.

Stadiul actual al cunoaşterii

În ultimii ani, s-au produs numeroase schimbări în legislația privind
succesiunea în România, care au avut un impact semnificativ asupra poziției soțului
supraviețuitor în procesul de succesiune.
Tema de doctorat privind drepturile succesorale ale soțului supraviețuitor este
extrem de relevantă și actuală în zilele noastre, oferind o oportunitate de a analiza în
profunzime. Pe lângă schimbările legislative recente, poziția soțului supraviețuitor
în procesul de succesiune este influențată și de evoluția societății.
S-a constatat o schimbare semnificativă în modul în care sunt percepute
drepturile și rolurile soților în familie și în societate, ceea ce poate avea implicații
asupra modului în care soțul supraviețuitor este tratat. Astfel, cercetarea poate oferi
o imagine de ansamblu asupra modului în care aceste schimbări au influențat poziția
soțului supraviețuitor în diferite jurisdicții și poate contribui la o mai bună înțelegere
a acestui fenomen complex.
Realizarea unui studiu cu titlul "Drepturile succesorale ale sotului
supravietuitor" este justificată prin mai multe aspecte.
 Instituția moștenirii, prin care se înțelege defunctul, bunurile și mostenitorii,
a evoluat și s-a dezvoltat prin intermediul religiei, factorilor economici, puterii și
afecțiunii. Familia, elementul fundamental și natural al societății, reprezintă o
realitate socială care oferă un cadru de viață comunității și intereselor sale. De
asemenea, poate fi definită ca o realitate juridică recunoscută și protejată de lege în
scopul întemeierii unei familii.
Raporturile juridice care iau naștere între soți, cu privire la bunurile lor,
precum și raporturile patrimoniale ale soților cu terții, sunt guvernate de regulile
regimului matrimonial. Acesta poate fi considerat unul dintre cele mai importante și
utilizate elemente astăzi. Potrivit dreptului nescris, era obișnuit ca soțul rămas în
viață să primească ceva din moștenirea celui mort, indiferent dacă era sărac sau nu.
Pe măsură ce dreptul scris a apărut, unele texte de lege au adoptat aceleași obiceiuri,
conform cărora atât bărbatul cât și femeia care rămân în viață au drept la moștenire.
În vechea reglementare, soțul era considerat și tratat ca un moștenitor
neregulat și nerezervatar, dar acum în noua legislație este privit ca fiind regulat,
rezervatar și participă la concursul fiecărei clase de moștenitori, având chiar anumite
drepturi speciale menționate mai sus. Moștenirea este un aspect important în strânsă
legătură cu formele de proprietate și cu relațiile de producție ale sistemului economic
al statului, deoarece are impact asupra intereselor unor straturi largi ale populației.
Cu toate acestea, în unele state, precum România, soțul supraviețuitor a
întâmpinat dificultăți în a-și dobândi drepturile succesorale, datorită discriminării
sale în favoarea altor categorii de moștenitori. Prin urmare, studiul drepturilor
succesorale ale soțului supraviețuitor este de o importanță deosebită în contextul
actual, în care se face un efort pentru a se elimina discriminarea în toate domeniile,
inclusiv în domeniul moștenirii.
Un alt motiv pentru care acest studiu este important este faptul că instituția
moștenirii este în continuă evoluție. În ultimii ani, au fost adoptate noi reglementări
în domeniul moștenirii în mai multe state, inclusiv în România, care au avut drept
scop modernizarea acestei instituții și eliminarea unor discriminări. Prin urmare, este
necesar să se facă o evaluare a impactului acestor modificări asupra drepturilor
succesorale ale soțului supraviețuitor, pentru a se determina dacă acestea au dus la
îmbunătățirea situației acestuia sau dacă mai sunt încă zone în care soțul
supraviețuitor este discriminat.
În plus, studiul drepturilor succesorale ale soțului supraviețuitor poate avea
implicații importante pentru viitorul instituției moștenirii în general. Acest lucru se
datorează faptului că soțul supraviețuitor este o categorie de moștenitor cu o poziție
aparte în cadrul succesiunii, deoarece a fost într-o relație apropiată cu defunctul și
poate fi văzut ca un reprezentant al intereselor acestuia.
Așadar, analizarea drepturilor succesorale ale soțului supraviețuitor poate
oferi o perspectivă importantă asupra modului în care se poate îmbunătăți instituția
moștenirii în ansamblu și poate contribui la o mai bună protejare a intereselor tuturor
moștenitorilor.
Lucrarea de doctorat se concentrează pe aspectele teoretice si practice ale
drepturilor succesorale ale sotului supravietuitor. Din punct de vedere teoretic,
acestea sunt mentionate in orice abordare a dreptului succesoral, indiferent de opinie,
atat cele cu caracter special, cat si cele de drept comun. Din punct de vedere practic,
acestea sunt esentiale atunci cand se discuta despre clasele si gradele de mostenitori,
deoarece sotul supravietuitor poate concura cu acestia pentru mostenire si poate
diminua cota lor succesorala prin cota sa. De asemenea, sotul supravietuitor este un
mostenitor rezervatar, ceea ce inseamna ca, chiar daca defunctul a lasat un legat,
masa succesorala transmisa prin legat va fi diminuata prin rezerva succesorala a
sotului supravietuitor.
În principatele române, moștenirea a suferit o serie de transformări, de la
moștenirea prin întâietate de sânge, la moștenirea prin întâietate de sex, și apoi la
moștenirea egală între toți copiii defunctului. În prezent, în România, moștenirea
este reglementată de Codul Civil, care prevede atât moștenirea legală, cât și
moștenirea testamentară.
Am analizat în detaliu drepturile succesorale ale soțului supraviețuitor în
diferite jurisdicții, precum și specificațiile acestora în contextul legislației românești
actuale. De asemnea, am examinat clauza de preciput și dreptul de abitație al soțului
supraviețuitor, precum și situația bunurilor care intră în categoria mobilierului și a
obiectelor de uz casnic. Un rol important îl are și certificatul european de moștenitor
în contextul drepturilor succesorale ale soțului supraviețuitor unde am examinat
modul în care acestea sunt reglementate în alte jurisdicții.
Prin această lucrare, am dorit să contribuim la literatura de specialitate
existentă despre reglementările contemporane cu privire la succesiune și să oferim o
perspectivă de ansamblu asupra drepturilor succesorale ale soțului supraviețuitor în
diferite jurisdicții. Sperăm să avem o contribuție valoroasă la înțelegerea și
modernizarea reglementărilor în domeniu, astfel încât să se asigure o protecție
adecvată a drepturilor soțului supraviețuitor în contextul succesiunii.
În ceea ce privește tema de cercetare, drepturile succesorale ale soțului
supraviețuitor, au constituit întotdeauna un subiect de interes în dreptul succesoral,
fiind reglementată în diferite moduri în diferite jurisdicții. În România, drepturile
succesorale ale soțului supraviețuitor sunt reglementate de Codul Civil, care prevede
un drept special de moștenire pentru soțul supraviețuitor, în anumite condiții.
Instituția moștenirii a evoluat în diferite perioade și jurisdicții, iar modul în
care au fost abordate drepturile succesorale ale soțului supraviețuitor a variat în timp.
O schimbare semnificativă a avut loc prin Legea nr.319/1944, care a instituit un
regim juridic mai favorabil soțului supraviețuitor, recunoscându-i acestuia atât
dreptul la moștenire în concurs cu orice rudă a defunctului, cât și două drepturi
speciale: dreptul de habitație asupra locuinței comune și dreptul special asupra
bunurilor care aparțin gospodăriei casnice.
Cu apariția Codului Civil din octombrie 2011, drepturile soțului supraviețuitor
sunt reglementate prin articolele 970-974 din Capitolul III, intitulat "Mostenitorii
legali", din Titlul II, intitulat "Mostenirea legală". Legiuitorul a păstrat configurația
drepturilor succesorale ale sotului supraviețuitor consacrate prin Legea nr.319/1944
în cadrul Noului Cod. Această reglementare actuală demonstrează importanța
acordată sotului supraviețuitor prin recunoașterea unor drepturi speciale, precum și
modul în care legiuitorul a înțeles ca acesta să intre în concurs cu fiecare clasă de
mostenitori, cota parte fiind apreciată în funcție de clasa de mostenitori.
Așadar, în această secțiune, am prezentat evoluția instituției moștenirii în
general și modul în care s-au abordat drepturile succesorale ale soțului supraviețuitor
în diferite jurisdicții, oferind astfel o perspectivă istorică asupra temei de cercetare.
Instituția moștenirii a evoluat în timp și a fost abordată diferit în diferite
jurisdicții. În trecut, conceptul de moștenire se baza mai mult pe tradiție și obiceiuri
decât pe lege. De exemplu, în multe societăți antice, moștenirea era reglementată de
religie și se baza pe principiul primogeniturii, conform căruia primul născut
moștenea mai mult decât ceilalți copii. În alte societăți, moștenirea se determina prin
consensul familiei sau prin tranzacții comerciale.
Cu timpul, moștenirea a devenit mai formală și mai reglementată prin lege,
iar drepturile succesorale ale soțului supraviețuitor au evoluat împreună cu aceasta.
În dreptul roman, soțul supraviețuitor avea un anumit drept la moștenire, dar era
considerat un moștenitor neregulat, în comparație cu copiii defunctului, care erau
considerați moștenitori regulați. În dreptul englez, soțul supraviețuitor avea dreptul
la o parte din moștenire, dar aceasta era mult mai mică decât cea a copiilor.
Legislația a început să recunoască tot mai mult drepturile succesorale ale
soțului supraviețuitor. În multe jurisdicții, acestea au fost egalizate cu cele ale
copiilor, iar în unele cazuri, chiar au fost preferate față de acestea. De exemplu, în
dreptul francez, soțul supraviețuitor a devenit un moștenitor regulat și a primit un
drept de rezervă, care îi asigura o anumită parte din moștenire, indiferent de câți
copii avea defunctul. În dreptul american, soțul supraviețuitor poate primi o parte
din moștenire prin intermediul legii intestatului sau poate renunța la aceasta în
favoarea copiilor prin intermediul testamentului.
În prezent, soțul supraviețuitor are drepturi succesorale egale cu cele ale altor
moștenitori. În statele membre ale Uniunii Europene, soțul supraviețuitor poate
beneficia de protecția oferită de certificatul european de moștenitor, care garantează
drepturile succesorale ale soțului supraviețuitor în cadrul Uniunii Europene.
Desigur, sunt multe de spus si de aceea în acest rezumat am prezentat doar
aspectele generale ale lucrării științifice. Încheiem prin a sublinia faptul că între
regimul matrimonial ales și drepturile succesorale ale soțului supraviețuitor există o
strânsă legătură, cu consecințe în planul dreptului succesoral, potrivit celor arătate.
 Analiză S.W.O.T. pe tema de cercetare
Puncte Tari
- Tema de cercetare este actuală și
relevantă în contextul actual
legislativ.
- Există o cantitate considerabilă de
literatură de specialitate disponibilă
pe această temă, oferind o bază
solidă pentru cercetare.
- Abordarea comparativă a diferitelor
jurisdicții poate oferi o perspectivă
amplă și diversă asupra temei.
Oportunități
- Tema de cercetare poate avea un
impact real asupra protecției soților
supraviețuitori în dreptul succesoral,
prin prezentarea de soluții practice
și prin compararea diferitelor
reglementări legislative
- Rezultatele cercetării pot contribui
la modernizarea și îmbunătățirea
legislației în domeniu, în diferite
jurisdicții.
- Cercetarea poate atrage atenția
asupra unor aspecte mai puțin
cunoscute sau discutate ale
drepturilor soților supraviețuitori în
dreptul succesoral
Puncte Slabe
- îmbunătățirea anumitor texte de
lege cum ar fi art.972 alin. (2)
- lipsa unei baze de date complete și
actualizate privind evoluția
instituției moștenirii și a drepturilor
succesorale ale soțului
supraviețuitor în diferite jurisdicții
Amenințări
- Analiza legislației din mai multe
jurisdicții poate fi complexă și
timp-consumată.
- Poate exista o limitare a accesului
la sursele de informație în anumite
jurisdicții.
- Poate exista o limitare a
disponibilității de studii de caz
relevante în anumite jurisdicții.
Obiectivul cercetării . Obiectiv general, obiective specifice

În acest sens, scopul nostru principal a fost de a realiza o analiză profundă a

dreptului la moștenire al soțului supraviețuitor în contextul legislativ actual, prin
compararea ideilor și concluziilor doctrinei și ale practicilor judiciare, pe baza
vechiului Cod Civil și a noii reglementări din Codul Civil. Ne-am propus să
examinăm atât aspectele teoretice, cât și cele practice ale acestei teme, pentru a
contribui la modernizarea reglementărilor în domeniu și la îmbunătățirea acestora
acolo unde este necesar. De asemenea, ne-am propus să examinăm atât abordările
naționale, cât și cele internaționale privind acest subiect, pentru a oferi o perspectivă
mai completă asupra temei noastre de cercetare.
Obiectivul general al acestei cercetări este de a realiza o analiză aprofundată
a drepturilor succesorale ale sotului supraviețuitor, prin compararea ideilor și
concluziilor doctrinei și ale practicilor judiciare, bazate pe vechiul Cod Civil, cu
reglementările noului Cod Civil.
Acest obiectiv general se concretizează în următoarele obiective specifice:
- Identificarea și analiza principalelor prevederi din vechiul Cod Civil care
reglementau drepturile succesorale ale sotului supraviețuitor.
- Identificarea și analiza principalelor prevederi din noul Cod Civil care
reglementează drepturile succesorale ale sotului supraviețuitor.
- Compararea ideilor și concluziilor doctrinei privind drepturile succesorale ale
sotului supraviețuitor în cele două perioade legislative.
- Analiza practicilor judiciare în domeniu și compararea lor cu reglementările
legale în vigoare.
- Formularea de propuneri de modernizare a reglementărilor privind drepturile
succesorale ale sotului supraviețuitor, în scopul îmbunătățirii acestora.
 Realizarea acestor obiective va permite o înțelegere mai profundă a modului
în care a evoluat instituția moștenirii în general și modul în care s-au abordat
drepturile succesorale ale soțului supraviețuitor în diferite jurisdicții. De asemenea,
am dorit ca studiul să ofere o perspectivă asupra modului în care reglementările
actuale se aplică în practică și să identifice posibilele probleme sau lacune în acest
domeniu, oferind astfel posibilitatea formulării de propuneri de modernizare și
îmbunătățire a acestora.
Obiectivele specifice ale cercetării sunt mai detaliate și mai precise decât
obiectivul general și vizează atingerea scopului propus în mod concret.
În ceea ce privește tema de cercetare "Drepturile succesorale ale sotului
supravietuitor", obiectivele specifice ar putea fi următoarele:
- Identificarea modului în care s-au abordat drepturile succesorale ale sotului
supravietuitor în dreptul roman și în principatele române în diferite perioade
istorice și în raport cu alte jurisdicții. Aceasta implică o analiză a modului în
care au evoluat drepturile succesorale ale sotului supravietuitor în dreptul
roman și în principatele române, precum și o comparare cu modul în care
acestea sunt abordate în alte jurisdicții.
- Analizarea evoluției regimului matrimonial și a modului în care acesta a
influențat drepturile succesorale ale sotului supravietuitor. Aceasta implică o
examinare atentă a modului în care regimul matrimonial a evoluat în timp și
a impactului pe care l-a avut asupra drepturilor succesorale ale sotului
supravietuitor.
- Compararea drepturilor succesorale ale sotului supravietuitor în contextul
vechiului Cod Civil cu cele din noul Cod Civil. Examinarea atentă a modului
în care drepturile succesorale ale sotului supravietuitor au fost reglementate
în cele două coduri și o comparare a acestora pentru a vedea care au fost
schimbările și care au fost păstrarea unor elemente similare.
 - Analiza practicii judiciare în materie de drepturile succesorale ale sotului
supravietuitor. Aceasta implică o examinare a deciziilor judecătorești care au
tratat acest subiect și o analiză a modului în care au fost aplicate dispozițiile
legale în cazurile concrete.
Un alt obiectiv specific al cercetării a fost acela de a evalua modul în care s-a
reflectat evoluția societății și a rolului femeii în societate în reglementarea
drepturilor succesorale ale sotului supraviețuitor. În această privință, am analizat
dacă s-a acordat o atenție echitabilă sotului supraviețuitor indiferent de gen și dacă
s-a luat în considerare egalitatea dintre soți în stabilirea drepturilor succesorale.
De asemenea, am examinat dacă reglementările privind drepturile succesorale
ale soțului supraviețuitor sunt în concordanță cu principiile dreptului internațional
privind drepturile omului și dacă sunt în conformitate cu normele europene în
materie.
În cele din urmă, am propus modificări și completări ale reglementărilor în
materie de drepturi succesorale ale sotului supraviețuitor, în vederea modernizării și
îmbunătățirii acestora.

CAPITOLUL 1
CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE PRIVIND NOȚIUNEA DE
MOȘTENIRE

În primul capitol, am prezentat contextul mai larg în care se plasează tema

noastră de cercetare, prin prezentarea istorică a instituției moștenirii și a modului în
care aceasta a evoluat în diferite perioade și în diferite jurisdicții. Am menționat, de
asemenea, diferitele abordări ale moștenirii în dreptul roman și în principatele
române, precum și modul în care s-au abordat drepturile succesorale ale soțului
supraviețuitor în diferite jurisdicții, oferind astfel o perspectivă istorică asupra temei
noastre de cercetare.
În acest sens, am făcut o scurtă prezentare a evoluției instituției moștenirii în
general, cu accent pe modul în care s-au abordat drepturile succesorale ale soțului
supraviețuitor în dreptul roman și în principatele române. Am arătat modul în care
reglementările privind moștenirea au evoluat în timp și cum au influențat acestea
relațiile de familie și raporturile patrimoniale dintre soți.
Totodată, am făcut o comparare între vechea reglementare privind moștenirea
și cea actuală, cu accent pe modul în care s-au abordat drepturile succesorale ale
soțului supraviețuitor în cele două perioade. Cod Civil a influențat abordarea acestor
drepturi și a facut o analiză a modului în care s-a realizat o modernizare a
reglementărilor privind moștenirea. Consider că am oferit o imagine de ansamblu
asupra evoluției instituției moștenirii și a modului în care s-au abordat drepturile
succesorale ale soțului supraviețuitor, oferind astfel o bază solidă pentru cercetare.

CAPITOLUL 2
CONDIŢII PENTRU A PUTEA MOŞTENI

În cadrul acestui capitol, am analizat diferitele prevederi legale care stabilesc

cine poate să fie moștenitor și în ce condiții, dar și condițiile de capacitate de
succesiune, care stabilesc dacă o persoană poate să fie mostenitor sau nu. Aceste
condiții sunt determinate de vârsta, starea de sănătate și cetățenia persoanei în cauză.
De asemenea, am încercat sa explicam care sunt excepțiile de la aceste condiții, când
o persoană poate să fie mostenitor chiar dacă nu îndeplinește aceste condiții.
În cele din urmă, am văzut care sunt condițiile de renunțare la moștenire, ce
permit unei persoane să renunțe la drepturile sale de moștenitor. Acest lucru poate fi
necesar în cazul în care o persoană nu dorește să fie moștenitor sau în cazul în care
dorește să lăse drepturile sale de moștenitor altor persoane.
Astfel, în acest capitol au fost examinate în detaliu condițiile necesare pentru
a putea mosteni, oferind o perspectivă completă asupra acestei teme și analizând
toate aspectele relevante pentru a înțelege mai bine cum funcționează sistemul de
moștenire în România.

CAPITOLUL 3
DREPTURILE SUCCESORALE ALE SOŢULUI SUPRAVIEŢUITOR

Acest capitol este rezervat unei abordări mai ample în ceea ce privește tema
tezei de doctorat și anume “Drepturile succesorale ale soțului supraviețuitor” .
Nu trebuie avute din vedere clasele de moștenitori cu care soțul vine în
concurs. Legiuitorul a înțeles, sa acorde o importanța mai mare soțului supraviețuitor
când vine vorba de moștenire și a ales sa aducă modificări importante in legislație
prin Legea 319/1944, recunoscându-i acestuia dreptul de a veni la moștenire cu
fiecare clasă de moștenitori.
O importanță deosebită este dată de strânsa corelație între regimul
matrimonial ales si dreptul la moștenire al soțului supraviețuitor. Potrivit art. 312
alin (1) Cod civil, soții vor putea alege singur regimul matrimonial. Ei pot opta între
comunitatea legală si comunitatea convențională. Vom apela si la elemente de din
dreptul familiei, deoarce izvorul acestei ramuri este dată de dreptul familiei.
În următoarea secțiune al acestui capitol am făcut referire la dreptul la
moștenire al soțului supraviețuitor asupra obiectelor aparținând gospodăriei casnice
dar și asupra darurilor de nuntă. Legiuitorului nu-i putea scăpa aceste sentimente ce
leagă soții de bunurile pe care le-au dobândit de-a lungul căsniciei si darurile de
nuntă, daruri ce cuprind si ele in accepțiunea legiuitorului o amintire.
În concepția celor relatate prin Legea 319/1944, mobilele si obiectele
aparținând gospodăriei casnice, se cuvin soțului supraviețuitor, separat de cota sa
succesorală, ori de cate ori nu vine in concurs cu descendenții defunctului.
Legiuitorul a ințeles să se oprească atunci când vine vorba de descendenți deoarece
acestia țin de evoluția familiei si legăturile e afecțiune care există între soți si copii.
O situație aparte este atunci când defunctul are un singur descendent sau mai mulți,
și îi inlătură prin exheredare, în vederea calculării masei succesorale, mobilierul și
obiectele de uz casnic vor fi in beneficiul soțului supraviețuitor? Această intrebare
a fost doar unul din exemplele abordate în teza de doctorat.
În concret, pe calea succesiunii, drepturile financiare cuvenite pentru
concediul de odihnă neefectuat de un salariat care a decedat se moștenesc.
Prevederile codului muncii românesc actual oferă această posibilitate de
compensare în drepturi bănești pentru concediu de odihnă neefectuat numai cu
condiția ca unui salariat să-i înceteze contractul individual de muncă. Drept urmare,
conform hotărârii CJUE, și în cazul unui salariat cu cetățenie română care a murit
cei îndreptățiți au posibilitatea de a solicita angajatorlui drepturile pentru concediu
de odihnă neefectuat. Angajatorul are obligația, conform dispozițiilor codului
muncii, să acorde concediul de odihnă salariatului care nu a luat toate zilele într-un
an, începând cu noul an, într-un interval de 18 luni1. Capitolul trei a rezervat o
abordare mai largă pentru tema tezei de doctorat.
Legiuitorul a acordat o importanță deosebită soțului supraviețuitor în materie
de moștenire prin Legea 319/1944, care recunoaște acestuia dreptul de a concura cu
orice clasă de moștenitori. Există o legătură strânsă între regimul matrimonial ales

1
Art. 146 alin (2) din Codul muncii actualizat
și drepturile succesorale ale soțului supraviețuitor. În această secțiune, am analizat
drepturile soțului supraviețuitor asupra bunurilor care aparțin gospodăriei casnice și
asupra darurilor de nuntă. De asemenea, am discutat despre clauza de preciput și
dreptul de abitare al soțului supraviețuitor.
În concluzie, în baza dreptului Uniunii Europene hotărârile CJUE au caracter
obligatoriu pentru toate instanțele de pe teritoriul UE care au spre dezbatere cazuri
similiare, deci și pentru cele din România.

CAPITOLUL 4
ASPECTE PRIVIND CERTIFICATUL EUROPEAN DE MOŞTENITOR

În capitolul patru al tezei de doctorat am adus în discuție Certificatul

European de moștenitor, care reprezintă un document ce atestă drepturile
succesorale ale unui individ într-un alt stat membru al Uniunii Europene.
Legătura dintre tema tezei de doctorat - drepturile succesorale ale soțului
supraviețuitor - și certificatul european de moștenitor constă în faptul că acest
document poate fi folosit de soțul supraviețuitor pentru a-și dovedi drepturile
succesorale în alt stat membru al Uniunii Europene, indiferent de regimul
matrimonial ales sau de clasele de moștenitori cu care vine în concurs. De exemplu,
în cazul în care soțul supraviețuitor a fost stabilit în alt stat membru al Uniunii
Europene și dorește să-și dovedească drepturile succesorale asupra bunurilor
defunctului, el poate utiliza certificatul european de moștenitor pentru a dovedi
aceste drepturi în fața autorităților competente din acel stat.
În acest mod, certificatul european de moștenitor devine o unealtă importantă
pentru soțul supraviețuitor, care îl poate ajuta să-și dovedească drepturile
succesorale într-un alt stat membru al Uniunii Europene, fără a fi nevoit să facă față
unor obstacole juridice sau administrative.

CAPITOLUL 5
ELEMENTE DE DREPT COMPARAT PRIVIND INSTITUTIA
SUCCESORALA A SOTULUI SUPRAVIETUITOR LA NIVEL
INTERNAŢIONAL

În acest ultim capitol m-am concentrat asupra elementelor de drept comparat

privind instituția succesorală a soțului supraviețuitor la nivel european și
internațional. De asemenea, am făcut o comparare între modul în care drepturile
succesorale ale soțului supraviețuitor sunt reglementate în diferite jurisdicții și am
analizat modul în care aceste reguli s-au schimbat în timp.
Unul dintre cele mai importante aspecte în această secțiune este modul în care
drepturile succesorale ale soțului supraviețuitor sunt protejate la nivel internațional
prin intermediul convențiilor internaționale. De exemplu, Convenția privind
drepturile femeilor în ceea ce privește accesul la moștenire și întreținerea după
moarte, adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 1979, recunoaște
dreptul soților supraviețuitori de a beneficia de o întreținere adecvată după moartea
soțului lor și de a accesa moștenirea acestuia.
 CONCLUZII ȘI PROPUNERI DE LEGE FERENDA

Reglementarea drepturilor succesorale ale soțului supraviețuitor a suferit

schimbări semnificative în decursul timpului, de la adoptarea Codului civil din 1864
până la apariția Legii 287/2009.
În concepția Codului civil din 1864, soțului supraviețuitor i se recunoșteau
doar drepturi minime, teoretic numai după ultimul colateral de gradul al
doisprezecelea, însă în practică acestea erau recunoscute numai înaintea statului.
Abia cu adoptarea Legii nr. 319/1944 soțului supraviețuitor i s-au recunoscut
deplin drepturile succesorale. Legiuitorul din 1944 a adus o serie de îmbunătățiri
situației succesorale a "văduvelor de război", recunoscându-le dreptul la moștenire
în concurs cu oricare dintre clasele de moștenitori legali, inclusiv dreptul la rezerva
succesorală.
Codul civil din 2009 (Legea nr. 287/2009) a preluat în principal concepția
națională în materie, însă au fost aduse modificări importante.
Articolul 970 din Codul Civil prevede că, pentru a putea moșteni, soțul
supraviețuitor trebuie să îndeplinească condițiile generale legale necesare pentru a
moșteni, cum ar fi capacitatea succesorală și neîncadrarea în categoria de persoane
nedemne.
Totuși, există și o condiție specială, și anume aceea că soțul supraviețuitor
trebuie să aibă calitatea de soț la data deschiderii moștenirii. Această condiție
specială este îndeplinită dacă soțul supraviețuitor avea calitatea de soț la data
deschiderii succesiunii, indiferent de durata căsătoriei, starea materială sau sexul
soțului supraviețuitor, dacă au avut copii sau nu, sau dacă erau despărțiți sau nu în
fapt.
 Concubinajul, oricât de durabil ar fi fost, nu conferă vocație succesorală legală
concubinului supraviețuitor. Calitatea de soț poate fi pierdută ca urmare a desfacerii
căsătoriei prin divorț sau a desființării căsătoriei prin nulitate sau anulare.
În consecință, în cazul în care căsătoria a fost desfăcută prin divorț la data
deschiderii moștenirii, fostul soț al decedatului nu mai are dreptul la vocație
succesorală (conform articolului 382 alineatul 1 din Codul Civil, căsătoria este
desfăcută din ziua în care hotărârea judecătorească a devenit definitivă).
Cu toate acestea, dacă decesul celui care lasă moștenirea a intervenit după
pronunțarea hotărârii judecătorești de divorț, dar înainte de a deveni irevocabilă,
calitatea de soț exista și, prin urmare, soțul supraviețuitor va putea moșteni soțul
decedat.
În cazul în care, prin hotărâre judecătorească, nulitatea sau anularea căsătoriei
a fost constatată anterior deschiderii moștenirii, problema drepturilor succesorale nu
mai este relevantă, deoarece soțul nu mai are calitatea de soț. Însă, potrivit art. 304
din Codul civil, în cazul căsătoriei putative, dacă soțul supraviețuitor a fost de bună-
credință la încheierea căsătoriei declarate nulă sau anulată, el poate păstra calitatea
de soț până când hotărârea instanței devine definitivă.
În acest caz, soțul supraviețuitor va avea dreptul la moștenirea soțului decedat.
Însă, dacă soțul supraviețuitor nu a fost de bună-credință, atunci nu va avea dreptul
la moștenire și va pierde calitatea de soț cu efect retroactiv. În cazul în care moartea
unuia dintre soți survine după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de
anulare a căsătoriei, niciunul dintre soți nu va avea dreptul la moștenire, deoarece nu
mai au calitatea de soț.
În cazul în care soții sunt comorienți sau codecedați, regula consacrată în
materie este aceea că soții nu au capacitate succesorală și, prin urmare, nu se pot
moșteni unul pe celălalt. În ceea ce privește drepturile și obligațiile care compun
masa succesorală, Codul civil face distincția necesară între bunurile proprii care au
aparținut soțului defunct și bunurile comune ale soților, deținute în codevălmășie
(art. 339 din Codul civil).
Astfel, la moartea unuia dintre soți, comunitatea de bunuri încetează, iar partea
care i se cuvenea soțului defunct din această comunitate, împreună cu celelalte
bunuri, vor forma masa succesorală.
Codul civil prevede că împărțirea bunurilor comune în cazul desfacerii
căsătoriei se face conform înțelegerii dintre soți, iar în cazul în care aceștia nu se pot
înțelege, decizia va fi luată de către instanța judecătorească.
În privința moștenirii, soțul supraviețuitor nu este inclus în nicio clasă de
moștenitori legali, dar are dreptul să participe la partajul bunurilor alături de alte
rude ale defunctului. Proporția din moștenire pe care soțul supraviețuitor o poate
primi variază în funcție de clasele de moștenitori legali care sunt chemate la partaj:
împreună cu descendenții defunctului, soțul are dreptul la 1/4 din moștenire;
împreună cu ascendenții privilegiați, are dreptul la 1/3 din moștenire; împreună
numai cu ascendenții privilegiați sau numai cu colateralii privilegiați, soțul are
dreptul la 1/2 din moștenire; în concurs numai cu ascendenții ordinari, soțul
supraviețuitor are dreptul la 3/4 din moștenire.
Este important de menționat că în Codul civil se consideră moștenirea legală
ca fiind o moștenire de familie. Acest lucru se poate observa prin faptul că, în cazul
în care nu există moștenitori legali sau aceștia sunt nedemni sau renunță la moștenire,
soțul supraviețuitor va primi întreaga moștenire a soțului decedat.
Codul civil reglementează și problemele speciale legate de drepturile soțului
supraviețuitor, cum ar fi cazul în care mai multe persoane pretind drepturi
succesorale în calitate de soți supraviețuitori.
Potrivit art. 972 alin. 3 din Codul civil, în aceste situații, moștenirea lăsată de
defunctul bigam sau cota-parte din această moștenire în favoarea soțului
supraviețuitor, în concurs cu diferitele clase de moștenitori legali, se împarte în mod
egal între soțul din căsătoria valabilă și soțul inocent din căsătoria nulă. Această
soluție prevăzută de Codul civil este mult disputată din punct de vedere doctrinar, în
special în cazul în care soțul supraviețuitor concurează cu două clase de moștenitori
legali.
Astfel, dacă părinții defunctului au fost exheredați, ei culeg totuși rezerva în
calitate de moștenitori legali rezervatari. Codul civil abordează și situația în care nu
există colaterali privilegiați, iar în lipsa lor și a părinților exheredați din cotitatea
disponibilă, soțul supraviețuitor concurează cu moștenitorii din clasa a III-a sau a
IV-a (sau, în caz de exheredare a moștenitorilor din prima clasă care culeg totuși
rezerva, soțul supraviețuitor concurează și cu moștenitorii din clasa următoare
chemată la moștenire).
Doctrina majoritară și practica judiciară au apreciat că soluția stabilirii cotei
cuvenite soțului supraviețuitor în raport cu moștenitorii din clasa cea mai apropiată
cu care concurează este preferabilă mediei aritmetice.
În conformitate cu articolul 972 alineatul 2 din Codul civil, cota soțului
supraviețuitor în concurs cu moștenitorii legali aparținând unor clase diferite este
stabilită ca și cum acesta ar veni în concurs numai cu clasa cea mai apropiată.
Această soluție a devenit majoritară și se aplică în stabilirea cotelor drepturilor
soțului supraviețuitor în raport cu moștenitorii din clasa cea mai apropiată.
Potrivit dispozițiilor Codului civil, soțul supraviețuitor vine la moștenire în
nume propriu, este moștenitor rezervatar, este obligat la raportul donațiilor atunci
când vine în concurs cu descendenții și este moștenitor sezinar.
Articolul 974 din Codul civil prevede că soțul supraviețuitor are dreptul să
primească din moștenire mobilierul și obiectele de uz casnic care au fost afectate
folosinței comune a soților. Acest drept este valabil numai în cazul în care soțul
supraviețuitor vine în concurs cu alți moștenitori decât descendenții defunctului. În
cazul în care soțul supraviețuitor vine în concurs cu descendenții defunctului,
mobilierul și obiectele de uz casnic vor intra în masa succesorală.
Definiția mobilierului și a obiectelor de uz casnic a fost modificată în Codul
civil. Acum, prin mobile și obiecte aparținând gospodăriei casnice se înțeleg
bunurile care serveau la mobilarea locuinței soților și obiectele care, prin natura și
afectațiunea lor, sunt destinate să servească în cadrul gospodăriei casnice și sunt
folosite în comun, corespunzător nivelului obișnuit de trai al soților. Acestea includ
mobilierul, televizorul, obiectele de menaj, aragazul, frigiderul, aspiratorul, precum
și bunurile mobile necorporale.
Excepție la această regulă este aceea că bunurile proprii ale gospodăriei
casnice are aparțin gospodăriei casnice proprii ale soțului decedat au fost aduse în
gospodăria comună și utilizate de amândoi soții, acestea nu vor fi incluse în dreptul
special de moștenire al soțului supraviețuitor.
În contextul moștenirii, Codul civil instituie o regulă specială pentru bunurile
proprii ale gospodăriei casnice ale soțului decedat, care pot fi moștenite de soțul
supraviețuitor numai în anumite condiții. În primul rând, acestea trebuie să fi fost
aduse în gospodăria comună și utilizate de ambii soți. În plus, soțul supraviețuitor
nu poate moșteni aceste bunuri dacă defunctul a dispus de ele prin intermediul unor
liberalități inter vivos sau mortis causa.
Cu toate acestea, este important de menționat că actele liberale ale defunctului
rămân valabile, iar soțul supraviețuitor nu are dreptul să fie rezervatar în ceea ce
privește aceste bunuri. Prin urmare, soțul supraviețuitor are dreptul de moștenire
ordinar numai în ceea ce privește bunurile aparținând gospodăriei casnice.
Din perspectiva dezvoltării legislative, considerăm că ar fi benefică o
revizuire a acestei prevederi legale, deoarece în cazul în care defunctul a dispus prin
liberalități de toată partea sa din bunurile aparținând gospodăriei casnice, soțul
supraviețuitor ar fi în mod exagerat lipsit de aceste bunuri.
 În plus, Codul civil adoptă și soluția jurisprudențială privind căsătoriile
putative, stabilind drepturile soților supraviețuitori asupra mobilelor și obiectelor
aparținând gospodăriei casnice în funcție de gradul de implicare concretă în
gospodărie. Prin urmare, Codul civil recunoaște dreptul soțului supraviețuitor din
căsătoria valabilă de a moșteni bunurile utilizate în cadrul gospodăriei comune,
precum și celui din căsătoria nulă dar de bună-credință.
Articolul 974 din Codul civil consfințește practica judiciară prin stabilirea
dreptului special al soțului supraviețuitor ca un drept de moștenire legală asupra
mobilierului și obiectelor de uz casnic care au fost utilizate în comun de către soți.
Această poziție este justificată prin faptul că, în doctrină și în practica judiciară, se
considera că soțul supraviețuitor primea aceste bunuri în virtutea unui legat
prezumat. Astfel, soțul supraviețuitor care concurează cu alți moștenitori are dreptul
la toate bunurile care fac obiectul dreptului special, chiar dacă acestea constituie
întreaga moștenire.
Codul civil recunoaște faptul că dreptul special al soțului supraviețuitor este
tot un drept de moștenire legală, dar cu o destinație specială. În acest sens, mobilierul
și obiectele de uz casnic se cuvin soțului supraviețuitor peste cota sa succesorală,
chiar dacă acestea sunt singurele bunuri lăsate de soțul decedat.
În plus, există și modificări semnificative în materia dreptului de abitație al
soțului supraviețuitor. Potrivit unei reguli generale, soțul care locuiește într-o
locuință care este proprietate exclusivă a celuilalt soț are dreptul de a o utiliza.
Potrivit art. 973 alin. 1 din Codul civil, soțul supraviețuitor care nu posedă alte
locuințe potrivite nevoilor sale, are dreptul de a locui în casa în care a locuit cu
partenerul decedat până la data deschiderii moștenirii, dacă aceasta face parte din
bunurile moștenite. Această dispoziție legală recunoaște dreptul de abitație al soțului
supraviețuitor ca fiind un drept real care îi permite să posede și să folosească locuința
în cauză, indiferent de numărul și calitatea moștenitorilor. Totuși, este important de
menționat că dreptul de abitație al soțului supraviețuitor este condiționat de
îndeplinirea cumulativă a următoarelor criterii: a locuit în casa care formează
obiectul dreptului de abitație la data deschiderii moștenirii, nu posedă o altă locuință
proprie, nu devine proprietar exclusiv al locuinței prin moștenire, și nu este unicul
moștenitor al defunctului.
Potrivit Codului civil, dacă soțul supraviețuitor moștenește locuința împreună
cu alți moștenitori, dreptul de abitație îi permite să o folosească numai în funcție de
nevoile sale, și nu în raport cu cota-parte dobândită din moștenire. În cazul în care
locuința nu este necesară în întregime pentru soțul supraviețuitor, conform art. 973
alin. 3 din Codul civil, oricare dintre moștenitori poate cere restrângerea dreptului
de abitație sau schimbarea obiectului acestuia cu o altă locuință potrivită nevoilor
soțului supraviețuitor.
În Codul civil, dreptul de abitație al soțului supraviețuitor este considerat un
drept real care are ca obiect casa de locuit. Acest drept este temporar și se încheie
atunci când soțul supraviețuitor își pierde dreptul de a mai locui în casă, fie prin
partajul bunurilor, fie prin recăsătorire. Acest drept este strict personal și nu poate fi
transferat sau vândut.
Articolul 973 alin. 4 din Codul civil prevede că dreptul de abitație al soțului
supraviețuitor se stinge prin partaj sau prin recăsătorirea acestuia. În cazul în care
soțul supraviețuitor continuă să locuiască în casă după încetarea dreptului de abitație,
el va fi obligat să plătească chiria, dacă nu a obținut o parte din casă prin partaj sau
dacă s-a recăsătorit.
Deși Codul civil conține reglementări pertinente privind drepturile soțului
supraviețuitor în materia moștenirii, propunem o modificare a acestor reglementări
prin acordarea unui drept de abitație real soțului supraviețuitor în cazul în care acesta
nu a obținut o parte din casă prin partaj.
 Potrivit articolului 973 alin. 5 din Codul civil, toate litigiile privind dreptul de
abitație sunt soluționate de către instanța competentă pentru moșteniri, care decide
și cu privire la urgența acestor cauze.
În concluzie, dispozițiile Codului civil oferă reglementări pertinente și utile
privind drepturile soțului supraviețuitor în materia moștenirii, însă propunem o
modificare a acestor reglementări prin acordarea unui drept de abitație real soțului
supraviețuitor în cazul în care acesta nu a obținut o parte din casă prin partaj.
În continuare, se poate observa o tendință generală de îmbunătățire a statului
soțului supraviețuitor chiar și în ciuda conservatorismului aferent unor culturi,
precum cea spaniolă. Dacă în cazul Italiei şi Statelor Unite ale Americii se poate
observa o grijă deosebită a legiuitorului pentru soțul supraviețuitor prin impunerea
unei rezeve succesorale, în cazul Franței regăsim mai degrabă o îmbunătățire a
vechii legislații care îl plasa dincolo de verișorii decedatului (deși încă depinde de
cât moștenesc copiii familiei sau cei dinafara familiei). În Germania, pentru că și aici
statutul soțului supraviețuitor depinde de copii, legiuitorul a conceput noțiunea de
proprietate de comunitate de surplus pentru a încuraja soții să contribuie în mod
independent la gospodărie și ca ulterior să poată avea acces la bunurile pe care le-au
adus.
Dreptul hispanic rămâne unul care nu privilegiază foarte mult soțul
supraviețuitor, însă din acest motiv utilizarea testamentelor este la scară largă.
Observăm că există o tendință dominantă de a legifera parteneriatele gay și a
de oferi drepturi egale de succesiune și partenerilor din aceste cupluri, chiar dacă, de
pildă în Italia și Franța nu există drepturi de moștenire clar delimitate în acest sens.
În acest caz în mod deosebit, considerăm că mai utilă și mai facilă decât redefinirea
familiei și trasarea de drepturi distincte pentru partenerii gay ar fi încurajarea
realizării de testamente. În acest fel, ar fi scutit efortul legislativ, precum și
dezbaterile etice aferente. În final, ceea ce se mai poate observa este că acolo unde
statutul soțului supraviețuitor au fost unul privilegiat, au fost legiferate și aceste
parteneriate.
Prin comparaţie cu dreptul românesc, cel american reflectă o variatate de
perspective faţă de soţul supravieţuitor şi faţă de familie, în general. Din legislaţie,
aflăm că dezmoştenirea poate fi posibilă prin omisiunea neintenţionată sau chiar
maliţioasă a unui membru al familiei –deşi rareori, a soţului supravieţuitor- însă
statul poate contracara oricând orice fel de decizii individuale de transmitere a
moştenirii.
Cert este că în condiţiile secularizării şi al diminuării rolului familiei, pe
fondul unui trend ascendent al concubinajelor hetero sau homosexuale, problematica
moştenirilor se anunţă a fi una din ce în ce mai complexă de gestionat de instanţele
de drept.
Propunem de lege ferenda, modificarea art. 1119 Cod civil în sensul
următor:
(1) În cazul în care succesibilul a sustras sau a ascuns bunuri din patrimoniul
moștenirii ori a ascuns o donație care era supusă reducțiunii sau raportului, acesta
nu va avea niciun drept asupra bunurilor sustrase ori ascunse, și va fi obligat la
raportarea sau la reducerea donației ascuse, fără a lua parte la moștenirea acestor
bunuri.
(2) Succesibilul aflat în situația prevăzută la alin. 1 va fi obligat la plată în
raport cu partea sa din moștenire.
Activul succesoral îl apreciez ca reprezentând o parte pozitivă a succesiunii
care este compusă din drepturile defunctului cu caracter patrimonial și care sunt puse
la dispoziție către moștenitor prin mijloace legale.
Astfel, propunem introducerea în dispozițiile Codului civil a acestei noțiuni,
având în vedere faptul că nici în legislație și nici în doctrină nu se regăsește o
definiție clară a termenului de activ succesoral, respectiv: masa succesorală pozitivă
care care este compusă din drepturile defunctului cu caracter patrimonial și care
urmează să fie puse la dispoziția moștenitorilor săi prin mijloace legale reprezintă
activul succesoral.
În doctrina de specialitate succesiunea legală reprezintă regula generală în
materia succesiunilor, iar excepția de la această regulă este reprezentată de
moștenirea testamentară. Astfel, rare sunt situațiile când, până la momentul în care
patrimoniul va fi deferit moștenitorilor, defunctul menționează dispoziții cu privire
la o anumită persoană care să poată efectua acte de conservare și administrare a
succesiunii, iar situațiile cele mai des întâlnite sunt acelea în care defunctul arată
modul în cae bunurile să fie împărțite între succesorii săi.
Acesta este și motivul pentru care propunem introducerea de acte juridice cu
scopul de a proteja valoarea sau, după caz, de a mări activul succesor, care să fie
efecuate de către executor pe lângă cele prevăzute pentru exercitarea drepturilor
specifice unei conservări sau simple administrări a bunului sau grevarea acestuia de
o garanție reală.
Propunem de lege ferenda introducerea unor dispoziții legale prin care să se
reglementeze explicit situația excedentului de pasiv succesoral rămas de pe urma
succesiunii vacante și care nu a putut să fie acoperit din activul moștenirii.
Propunem introducerea în cadrul legal în materia moștenirii a unei definiții
clare a termenului de activ succesoral, având în vedere faptul că din demersul
științific efecuat în această lucrare și nici din doctrina juridică ori din legislație nu s-
a definitivat acest concept.
Propunem o reglementare distinctă cu privire la situația în care pasivul
succesoral depășește activul succesoral și în acest mod nu se poate acoperi activul
moștenirii. Pasivul moștenirii reprezintă partea negativă a succesiunii formată din
totalitatea datoriilor și sarcinilor defunctului ce au sau pot avea caracter patrimonial
pozitiv.
 BIBLIOGRAFIE

1) Acte normative, decizii, hotărâri:

*** Constituția României- revizuită prin Legea nr. 429/2003
*** Codul civil român- Legea nr. 71/2011
*** Codul muncii- Legea nr.53/2003 cu modificările ulterioare
*** Codul civil italian
*** Codul civil spaniol
*** 2016 Arkansas Code. Title 28 - Wills, Estates, and Fiduciary
Relationships. Subtitle 4 - Administration of Decedents' Estates.
*** 2018 South Carolina Code of Laws
*** 2019 Arizona Revised Statutes. Title 14 - Trusts, Estates and Protective
Proceedings.
*** Montana Title 72. Estates, Trusts, and Fiduciary Relationships § 72-2-
331. Entitlement of spouse--premarital will, 2019
***2017 Oregon Revised Statutes
***Administration of Estates Act 1925
***Amministrazioni di Condominio - Amministrazioni Immobiliari, 2011,
http://www.studiopelosiniciampoli.it/faq/SUCCESSIONE_DOCUMENT
AZIONE.pdf
***Legea privind Actul de succesiune al Scoției din 1964
***Curtea de Apel, Secția civilă, Decizia nr. 305/R/2009 - anulare act,
https://lege5.ro/App/Document/ge4tkmjvgm/decizia-nr-305-r-2009-
anulare-act?pid=52226630&expression=capacitate%20succesorala%20
***Decizia Curții Supreme a Statelor Unite în urma cazului Obergefell et
al. v. Hodges, 26 iunie 2015,
https://www.supremecourt.gov/opinions/14pdf/14-556_3204.pdf.
***HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a doua) din 1 martie 2018,Trimitere
preliminară – Spațiul de libertate, securitate și justiție – Regulamentul (UE)
nr. 650/2012 – Succesiuni și certificatul european de moștenitor – Domeniu
de aplicare – Posibilitatea de a înscrie cota-parte a soțului supraviețuitor în
certificatul european de moștenitor”,
http://curia.europa.eu/juris/document/document_print.jsf;jsessionid=26E9
A5EC48C10B84AF59A86FD04BB9E9?docid=199805&text=&dir=&doc
lang=RO&part=1&occ=first&mode=DOC&pageIndex=0&cid=11675990
.
http://www.legislation.gov.uk/ukpga/1964/41/contents.
***Maine Revised Statutes 2018, Article 2: INTESTACY, WILLS AND
DONATIVE TRANSFERS. Part 3: SPOUSE AND CHILDREN
UNPROVIDED FOR IN WILLS, http://legislature.maine.gov/statutes/18-
C/title18-Csec2-301.html.
***Ministerul de Justiţie al Israelului, “Succession According Law”, 2019,
https://www.justice.gov.il/En/Guides/GuideSuccessionEstates/Pages/Succ
essionAccordingLaw.aspx
***Montana Title 72. Estates, Trusts, and Fiduciary Relationships § 72-2-
331. Entitlement of spouse--premarital will, 2019.
***Montana Title 72. Estates, Trusts, and Fiduciary Relationships § 72-2-
332. Omitted children, 2019, https://codes.findlaw.com/mt/title-72-
estates-trusts-and-fiduciary-relationships/mt-code-ann-sect-72-2-332.html.
***Procedura actelor notariale. Regulament actualizat 2020.
https://lege5.ro/Gratuit/gm3tgmbzgm/procedura-actelor-notariale-
regulament?dp=gy2tgmrrgy3dq.
***Regulamentul UE 650/2012.
 ***Regulamentul UE nr. 650/2012 al Parlamentului European și al
Consiliului din 04.07.2012.
***Revised Statutes of Nebraska

2) Tratate, cursuri, monografii

ANDERSON, Miriam, ARROYO I AMAYEULAS, Esther, (eds.) The Law of
Succession: Testamentary Freedom: European Perspectives, Europa
Law Publishing, Amsterdam, 2011.
AVRAM Marieta, Drept civil. Familia, ed. a II-a, Editura Hamangiu,
Bucureşti, 2016.
BAIAŞ , Flavius-Antoniu, CHELARU, Eugen, CONSTANTINOVICI,
Rodica, MACOVEI, Ioan (coord.), Noul Cod civil. Comentariu pe
articole. Ediţia 2, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2015.
BEIGNIER, Bernard, DO CARMO SILVA, Jean- Michel, FOUQUET, Alain,
Liquidations de régimes matrimoniaux et de successions (ediţia a 4-
a), Defrénois, Paris, 2013.
BOROI, Gabriel, STĂNCIULESCU, Liviu, Instituţii de drept civil în
reglementarea Noului Cod civil, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2012.
BOWLEY, Gordon, Probate. The guide to obtaining grant of probate and
administering an estate, How To Books, Oxford, 2010.
BUNN, David, Wills and Probate, Abebooks, 2012.
CHELARU, Eugen, Curs de drept civil. Drepturile reale principale, București,
Editura All Beck, 2000
COLT, George Howe, Brothers: On His Brothers and Brothers in History,
Simon & Schuster.
DE LA IGLESIA PRADOS, Eduardo, Análisis de la sucesión intestada, Tirant
lo Blanch, Valencia, 2012.
DEAK, Francisc, POPESCU, Romeo, Tratat de drept succesoral (Vol. I),
Editura Universul Juridic, București, 2013.
DEAK, Francisc, POPESCU, Romeo, Tratat de drept succesoral. Volumul II.
Moştenirea testamentară. Ediţia a 4-a actualizată şi completată,
Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2019.
DEAK, Francisc, Tratat de drept succesoral. Ediţia a II-a actualizată şi
completată, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2002.
DEERE, Carmen Diana, LEÓN Magdalena, Empowering Women: Land And
Property Rights In Latin America, University of Pittsburgh Press,
2001.
DIACONESCU, Amelia, Curs de drept Roman, Universitatea Spiru Haret,
Editura Fundaţiei România de mâine, Bucureşti, 2014, p. 14, pp. 15-
17.
DUŢU, Victor, Reprezentarea succesorală şi retransmiterea moştenirii,
Universitatea Transilvania, Braşov, 2012,
https://www.avocatnet.ro/UserFiles/acte/20120308201332_245075.p
df.
DYSON, Henry, French Property and Inheritance Law: Principles and
Practice (ediția 1), Oxford University Press, Oxford, 2003.
ELIESCU, Mihail, Curs de succesiuni, Editura Humanitas, Bucureşti, 1997.
EMESE, Florian, Dreptul familiei. Căsătoria. Regimuri matrimoniale. Filiația,
ediţia a V-a, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2016.
FLORESCU, Dumitru C., Dreptul succesoral, Editura Universul Juridic,
Bucureşti, 2013.
GARB, Louis, WOOD, John, International Succession (ediţia a 4-a), Oxford
University Press, Oxford.
GENOIU, Ilioara, Dreptul la moştenire în noul Cod civil, Editura C.H. Beck,
Bucureşti.
Georgeta GALAN, Teză de doctorat, Universitatea “Nicolae Titulescu”,
Facultatea de Drept, Bucureşti, 2011.
GONZÁLEZ PORRAS, José Manuel, Manual de sucesión intestada, Tirant lo
Blanch, Valencia, 2011.
GRIFFO, Domenico, Le successioni a causa di morte, Altalex Editore, Milano,
2016.
HAGEANU, Cristina Codruţa, Dreptul familiei și actele de stare civilă, Editura
Hamangiu, București, 2012.
IONAȘ, Diana-Geanina, Clauza de preciput. Legat cuprins în convenția
matrimonială?, Editura Universul Juridic, București, 2016.
KASER, Karl, Household and Family in the Balkans: Two Decades of
Historical Family Research. LIT Verlag, Münster, 2012.
Lorenzo BALESTRA, Marzio DI MAURO, Successioni e donazioni, Cedam,
2014.
MAQSOOD, Ruqaiyyah Waris, The Muslim Marriage Guide (Censored
Edition), Cold Books, New York, 1998.
MEHRKENS, Heidi, MÜLLER, Frank Lorenz, Sons and Heirs: Succession
and Political Culture in Nineteenth-Century Europe, Palgrave
Macmillan, New York, 2016.
Michele SESTA, Manuale di diritto di famiglia, CEDAM, coll. Manuali di
scienze giuridiche, 2007.
MICULESCU, Petru, CLIPA, Cristian, Istoria instiţutiilor juridice în spaţiul
românesc, Editura WorldTeach, Timişoara , 2007.
NEGRILĂ, Daniela, Moştenirea în Codul Civil. Studii teoretice şi practice,
Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2018.
NEWTON, David E., Same-Sex Marriage: A Reference Handbook, 2nd
Edition, ABC-CLIO, Santa Barbara
NICOLAE Ioana, Dreptul familiei, Editura Hamangiu, București, 2014.
NICOLAE Ioana, Devoluțiunea legală și testamentară a moștenirii, Editura
Hamangiu, București, 2016.
OLARU, Ioana, Dreptul european al succesiunilor internaționale - Ghid
practic, București, Editura Notarom, 2014.
Paolo TONALINI, Eredità, testamento e donazioni, Edizioni FAG, Milano,
2017.
PĂTRAŞCU, Bogdan, Drept civil- Succesiuni, Editura Pro Universitaria,
Bucureşti, 2012.
POPA, Vasile Val, Drept privat roman, Editura All.Beck, București, 2004.
POPESCU, Dan Andrei, Ghid de drept internațional privat în materia
succesiunilor, București, Editura Notarom, 2015.
REBOLLEDO VARELA, Ángel Luis (ed.), La familia en el Derecho de
sucesione: cuestiones actuales y perspectivas de futuro, Dykinson,
Madrid, 2010.
SHENKMAN, Martin M., The Complete Book of Trusts (ediţia a 3-a), Wiley
& Sons, New York, 2002.
STĂNCIULESCU, Liviu, Curs de drept civil. Succesiuni, Editura Hamangiu,
Bucureşti, 2012.
STOICA, Veronica, DRAGU, Laurenţiu, Moştenirea legală în noul Cod Civil,
Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2012.
SUMNE, Ian, WARENDORF, Hans, Inheritance Law Legislation of the
Netherlands: A translation of Book 4 of the Dutch Civil Code,
procedural provisions and private international law legislation,
Intersentia, Anvers / Oxford / New York, 2018.
 TOLLERTON, Linda, Wills and Will-Making in Anglo-Saxon England, York
Medieval Press, Suffolk, 2011.
VALLARIELLO, Valentina, Disposizioni testamentarie a contenuto non
patrimoniale e nuove tecnologie informatiche, Teză de doctorat,
Universitatea din Firenze, 2016, p. 49,
https://flore.unifi.it/retrieve/handle/2158/1103382/276216/Tesi%20d
ottorato%20Valentina%20Vallariello.pdf.
VLAD, Ioan-Luca, Succesiuni internaționale, Editura Universul Juridic,
București, 2016.

3) Articole, publicaţii, studii de cercetare

BALUŢĂ, Clarisa-Violeta, “Moştenirea legală. Drepturile succesorale ale soţului
supravieţuitor“, Universul Juridic Premium, 2018.
BARDOCZI, Irina, „Marchează Codul Civil din 1864 o evoluţie în materia
drepturilor succesorale ab intestato ale soţului supravieţuitor?”, Studia
Iurisprudentia, Nr. 1, 2013,
https://studia.law.ubbcluj.ro/index.php/articol/530.
BODOAȘCĂ, Teodor, DRĂGHICI, Aurelia, “Discuții în legătură cu clauza de
preciput în reglementarea noului Cod civil român”, Revista „Dreptul”, nr.
10, 2013, pp. 32-47.
BRATT, Carolyn S., “Family Protection Under Kentucky's Inheritance Laws: Is the
Family Really Protected?” Kentucky Law Journal, 388(76), 1988, pp. 387-
457.
BROUWER, René, “On the Meaning of ‘System’ in the Common and Civil Law
Traditions: Two Approaches to Legal Unity”, Utrecht Journal of
International and European Law, 34(1), 2018, pp. 45-55.
BUŢUREANU CĂRPUŞOR, Andreea Luminiţa, “Certificatul european de
moștenitor. Regulamentul UE nr. 650/2012”, Universul Juridic, nr. 1,
https://lege5.ro/Gratuit/gi3diojvgu3a/certificatul-european-de-mostenitor-
regulamentul-ue-nr-650-2012.
CHESTER, Ronald, „Posthumously Conceived Heirs Under a Revised Uniform
Probate Code”, Real Property, Probate and Trust Law Journal, 38, 2004,
pp. 727-744.
CIORTEA, Alina Emilia, “O viziune globală asupra situației patrimoniale a soțului
supraviețuitor în dreptul roman”, SUBB Iurisprudentia, nr.1, 2019, pp. 37-
71.
DRAGU, Lucreţia ,“Rolul cutumei ca izvor de drept. Perspective istorice”,
Universul Juridic, nr. 3,
https://lege5.ro/App/Document/gmzdenbsgu4q/rolul-cutumei-ca-izvor-de-
drept-perspective-istorice.
FAIRBAIRN, Catherine, “Common law marriage and cohabitation”, Briefing paper,
no. 03372, 2018, pp. 1-28.
FAURIE, Charlotte, RUSSELL, Andrew F., LUMMAA, Virpi, “Middleborns
Disadvantaged? Testing Birth-Order Effects on Fitness in Pre-Industrial
Finns”, PLOS ONE, 2009, 4 (5): e5680.
HANSON, Timothy, CORBETT, Barbara, „Forced Heirship – Trusts and other
problems”, JGLR, 13(2), 2009, pp. 174-185.
KASER, Karl, „Power and inheritance Male domination, property, and family in
eastern Europe, 1500–1900”, The History of the Family, 2002, 7(3), pp.
275–395.
MURZEA, Cristinel-Ioan, NICOLAE, Ioana, „Drepturile succesorale ale soţului
supravieţuitor - corelarea drepturilor soţului supravieţuitor cu regimul
 matrimonial ales”, Acta Universitatis George Bacovia. Juridica, Vol. 3 (2),
2014.
NICOLAE, Ioana, „Particularităţi ale reprezentării succesorale din perspectiva
noului Cod civil”, Acta Universitatis George Bacovia Juridica , 3(2),2014,
pp. 1-6.
NICOLAE, Ioana, IONAȘ, Diana-Geanina,“Testamentul-act juridic complex”,
Studia Universitatis Babeş-Bolyai, nr. 4, 2016, p. 203,
https://studia.law.ubbcluj.ro/articol/628
PEPTAN, Rodica, „Vocaţia succesorală legală a soţului supravieţuitor şi
compunerea masei succesorale a soţului defunct în reglementarea noului
Cod Civil”, Analele Universităţii Constantin Brâncuşi, Seria Ştiinţe
Juridice, nr. 4, 2013,
https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=2384853.
POPESCU, Radu-Romeo, „Drepturile succesorale ale soţului supravieţuitor al
defunctului”. În Institutul Naţional al Magistraturii, Conferinţele Noul Cod
Civil, Patru Ace, Bucureşti, 2015, pp. 38-50.
REID, Kenneth, DE WAAL, Marius, ZIMMERMANN, Reinhard, „Intestate
Succession in Historical and Comparative Perspective”. În Kenneth REID,
Marius DE WAAL, Reinhard ZIMMERMANN (eds.), Comparative
Succession Law - Intestate Succession, Oxford University Press, Oxford,
2015, pp. 442-512.
STĂNCIULESCU, Liviu, „Capitolul I. Moştenirea reguli generale”, Curs de drept
civil, Succesiuni, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2012, p. 15. Disponibil pe
ahttps://www.hamangiu.ro/upload/cuprins_extras/curs-de-drept-civil-
succesiuni_extras.pdf
SZTRANYICZKI, Szilard, „Consideraţii cu privire la dreptul special de moştenire
al soţului supravieţuitor asupra mobilierului şi obiectelor de uz casnic,
 precum şi dreptul de abitaţie special al acestuia”, Pandectele romane, nr.
4, 2016,
http://www.legisplus.ro/demo/comentarii/comentariu.php?id=16472&c=u
ndefined.
ȘERBAN, Mălina-Alexandra, ENACHE, Carmen-Beatrice, „Clauza de preciput –
natura juridică”, Revista Universul Juridic, 2018,
http://revista.universuljuridic.ro/clauza-de-preciput-natura-juridica/.
TURK, Jernej, "The Social Context of Changes in Slovene Agriculture Since
Feudalism", Journal for General Social Issues, 2007, 1–2, pp. 199–212.
VARJAN, Iuliana, „Unele aspecte privind rezerva succesorală”, Studia
Iurisprudentia, nr. 4, 2012, pp. 238-241,
http://studia.ubbcluj.ro/download/pdf/749.pdf.
VINTILĂ- GHIŢULESCU, Constanţa, “Marriage Strategies and Sequels:
Prosperity or Conflict between Relatives (Romania, 18th century)”,
Second Symposium: The Transmission of Well-Being: Marriage
Strategies and Inheritance Systems in Europe (17th-20th Centuries), 25th -
28th April 2007 University of Minho Guimarães-Portugal, pp. 1-15.

4) Surse bibliografice de pe internet

ASSAD, Anna, “Maine Statutes on Inheritance of a Surviving Spouse”,
Legal Zoom, 2018, https://info.legalzoom.com/maine-statutes-
inheritance-surviving-spouse-20865.html.
AULD, Andy, “Advice Column – Where do I stand if my partner dies without
leaving a valid will?”, Carlisle & Eden citizens advice, 2016,
http://www.cac-e.org.uk/advice-column-where-do-i-stand-if-my-
partner-dies-without-leaving-a-valid-will/.
BAKER, Amy, „USA Inheritance laws”, USA Property Guides, 2017.
https://www.propertyguides.com/usa/get-the-
guide/?source=UBG_Guide_HeaderButton
BIRD, Beverly, “Law on the Last Will & Testament in Iowa”, Legal Zoom,
2018, https://info.legalzoom.com/law-last-testament-iowa-4263.html.
BIRD, Beverly, “Massachusetts Wills & Inheritance”, Legal Zoom, 2018,
https://info.legalzoom.com/massachusetts-wills-inheritance-
4125.html.
BIRD, Beverly, “Mississippi Law for Writing a Will”, Legal Zoom, 2018,
https://info.legalzoom.com/mississippi-law-writing-will-4616.html.
BIRD, Beverly, “North Carolina Laws Regarding Wills”, Legal Zoom, 2018,
https://info.legalzoom.com/north-carolina-laws-regarding-wills-
4272.html.
BIRD, Beverly, „Pennsylvania Inheritance Laws for Spouses”, Legal Zoom,
2019, https://info.legalzoom.com/pennsylvania-inheritance-laws-
spouses-21502.html.
Caregiver Zone, „Wills: The Basics”, Nebraska Department of Health and
Human Services, 2019,
http://nebraska.networkofcare.org/aging/library/article.aspx?id=240
COBLE, Christopher, „Can You Disinherit Your Spouse? ”, Findlaw.com,
2019, https://blogs.findlaw.com/law_and_life/2015/08/can-you-
disinherit-your-spouse.html.
CONCLUZIILE AVOCATULUI GENERAL MACIEJ SZPUNAR
prezentate la 13 decembrie 2017. Cauza C 558/16 Doris Margret
Lisette Mahnkopf. Părți interesate: Sven Mahnkopf.
http://curia.europa.eu/juris/document/document_print.jsf;jsessionid=9
ea7d0f130d5dbcfa6b714174cc08c2cbb06ddd2e49a.e34KaxiLc3eQc4
 0LaxqMbN4PaNuKe0?doclang=RO&text=&pageIndex=0&part=1&
mode=lst&docid=197796&occ=first&dir=&cid=1075779.
Corrieri CILIA, 2018. “EU REGULATION ON SUCCESSION”,
https://corriericilia.com/publications/eu-regulation-on-succession.
CRĂCIUNESCU, Cristiana-Mihaela, „Aspecte ale evoluiei dreptului
familiei din epoca Marii Uniri şi până astăzi”, National Strategies
Observer [online], 2018,
http://www.nos.iem.ro/bitstream/handle/11748/1323/11.Craciunescu%
20C..pdf?sequence=1&isAllowed=y.
DAHLE, Gary C., “Inheritance in North Dakota”,
Dahlelawnorthdakota.com, 2019,
https://www.dahlelawnorthdakota.com/north-dakota-probate/north-
dakota-inheritance/.
DEL GIUDICE, Claudio, “New legislation on Italian wills and international
succession – why you should revise your Italian will”, Italy-UK Law,
2018, http://www.italy-uk-law.com/new-legislation-on-italian-wills-
and-international-succession-why-you-should-revise-your-italian-
will/.
Divorce of Tulsa Law Office, “What are the Requirements for Same Sex
Marriage in Oklahoma?”, Tulsa Divorce Attorney, 2019,
https://www.tulsadivorceattorney.pro/tulsa-divorce-information/what-
are-the-requirements-for-same-sex-marriage-in-oklahoma/
Divorcenet.com, “Ohio Marriage FAQs”, Divorcenet.com, 2019,
https://www.divorcenet.com/states/ohio/ohfaq01.
FindLaw, “North Dakota Annulment and Prohibited Marriage Laws”,
Findlaw.com, 2019, https://statelaws.findlaw.com/north-dakota-
law/north-dakota-annulment-and-prohibited-marriage-laws.html.
FindLaw, „South Carolina Annulment and Prohibited Marriage Laws”,
Findlaw.com, 2019, https://statelaws.findlaw.com/south-carolina-
law/south-carolina-annulment-and-prohibited-marriage-laws.html.
FRANCES J. D., Heather, „Inheriting Property in a Will in Missouri”, Legal
Zoom, 2019 https://info.legalzoom.com/inheriting-property-missouri-
24679.html.
FRANCES, Heather, “How Much of a Husband's Estate Is a Widow in
Florida Entitled To?” Legal Zoom, 2017,
https://info.legalzoom.com/much-husbands-estate-widow-florida-
entitled-to-23888.html.
Giambrone Law, “Italian Inheritance Tax Costs Explained”, Giambrone
Law, 2018, https://www.giambronelaw.com/site/international/italian-
solicitors/probate-trust-management/italian-inheritance-tax-amount/.
Global Property Guide, “Inheritance tax and inheritance law in Brazil”,
Globalpropertyguide.com, 2019,
https://www.globalpropertyguide.com/Latin-
America/Brazil/Inheritance.
GUTHRIE, Evan Kyle, “Disinheriting Your Children In South Carolina”,
Avvo.com, 2011, https://www.avvo.com/legal-
guides/ugc/disinheriting-your-children-in-south-carolina.
HAAS, Jules Martin, „New York Children Can Be Disinherited In A Last
Will”, New York Probate Lawyer Blog, 2017,
https://www.newyorkprobatelawyerblog.com/new-york-children-can-
disinherited-last-will/.
HELLER, Karen, “Pennsylvania stands alone on yet another issue”,
Philly.com, 2013, https://www.inquirer.com/archives/.
House Bill 2478. Makes statutory changes to achieve gender neutral
language with respect to individuals who are married,
https://gov.oregonlive.com/bill/2015/HB2478/.
http://noticias.juridicas.com/base_datos/Privado/l13-2005.html.
http://www.cortedicassazione.it/corte-di-
cassazione/it/per_il_cittadino.page;jsessionid=31302B54D799A82DE
76A2B7059F71FF2.jvm1
https://www.brocardi.it/codice-civile/libro-secondo/titolo-i/capo-x/sezione-
i/art536.html.
JETER, Thomas, “NC Elective Share | Spousal Elective Share”, Nosal &
Jeter, LLP, 2019, https://www.nosaljeterlaw.com/north-carolina-
elective-share.html.
KAMINSKY, Michelle, „Idaho Last Will and Testament”, Legal Zoom,
2014, https://www.legalzoom.com/articles/idaho-last-will-and-
testament.
Las Vegas Defense Group, „Nevada Same-Sex Marriages, Domestic
Partnerships and Cohabitation Agreements”, LVDG, 2019,
https://www.shouselaw.com/nevada/family/domestic-partnerships
Law Offices of Nay and Friedenburg, “Am I required to leave any assets to
my spouse in my will?”, Naylaw.com, 2018,
https://www.naylaw.com/blog/am-i-required-to-leave-any-assets-to-
my-spouse-in-my-will-estate-planning-attorney-portland-oregon/.
Legal Zoom, “South Dakota Wills”, Legal Zoom, 2019,
https://www.legalzoom.com/wills-state-requirements/south-dakota-
will.html.
LÓPEZ BELTRÁN DE HEREDIA, Carmen, “Breve comentario sobre la
modificación de los preceptos sucesorios operada por la Ley 15/2005,
de 8 de julio”, Revista Juridica del Notariado, 2005, 65, pp. 23-28.
Managing a cross-border inheritance, Europa.eu, 2020,
https://europa.eu/youreurope/citizens/family/inheritances/managing-
inheritance/index_en.htm#shortcut-4.
Marshall, Parker & Weber, „Disinheriting your Spouse – Can it be Done in
Pennsylvania?”, Paelderlaw.com, 2018,
https://www.paelderlaw.com/disinheriting-your-spouse-can-it-be-
done-in-pennsylvania/.
Maryland Courts, “Frequently Asked Questions”, 2019,
https://mdcourts.gov/orphanscourt/faqs#wills.
Morgan McManus Solicitors, Making a Will. Northern Ireland, 2017.
https://www.google.com/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&c
d=1&cad=rja&ua8&ved=2ahUKEwifxYzQg5fdAhVFDywKHX0yD4
IQFjAAegQIChAC&url=https%3A%2F%2Fwww.morganmcmanus.c
om%2Fwp-
content%2Fuploads%2F2015%2F09%2Fmaking_a_will_ni.pdf&usg=
AOvVaw2anwKPQHnHLpPC4yr3Crv9.
MORRIS, Robert L., „Family Friendly Provisions of the Nevada Probate
Code”, Grant, Morris, Dodds, Trust, Probate and Ownership, 2019,
https://www.gmdlegal.com/family-friendly-provisions-of-the-nevada-
probate-code/.
National conference of Commissioners on Uniform State Laws,
“Amendments to Uniform Probate”, 2008.
www.uniformlaws.org/shared/docs/probate%20code/upcamends_final
_08.pdf.