Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
UNITATEA DE ȊNVĂȚĂMÂNT
ARIA CURRICULARĂ
OBIECTUL: Dirigenţie
PROFESOR:
CLASA: a VI– a
DATA:
SUBIECTUL LECŢIEI: Omul potrivit la locul potrivit.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE
La sfârşitul orei elevii vor fi capabili:
O1: să cunoască propriile interese şi aspiraţii;
O2: sa identifice anumite meserii;
O3: să identifice abilităţile personale;
O4: să coreleze abilităţile cu aspiraţiile şi cu cerinţele meseriei preferate;
O5: să cunoască semnifiacţia termenilor: ocupaţie, funcţie, meserie, carieră, profesie și
familie ocupaţională.
STRATEGII DIDACTICE:
Metode şi procedee:
Se vor folosi, alternativ sau combinat, metodele şi mijloace precum: conversaţia euristică,
învăţarea prin descoperire, problematizarea, chestionarea orală, explicaţia, învăţarea prin
cooperare, eseul de 5’, prezentare power point, dezbatera colectivă, observaţia sistematică și
independentă, problematizarea, reflecţia personală, analize de situaţii.
Forme de organizare a activităţii: activitate frontală, activitate independentă, pe grupe;
Mijloace de învătământ: fişe de lucru, tabla, videoproiectorul, markere.
RESURSE
Resurse bibliografice:
1
Băban, A. (2003). Consiliere Educaţională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie
şi consiliere, Cluj-Napoca;
Bejan, B.; Duma, C.; Kallai, C. (2010). Învaţă să te dezvolţi. Caiet practic de Abilităţi de
viaţă pentru tineri, Arad;
Drugaş, I. (2012). 100 de idei despre şi pentru adolescenţi, Editura Primus, Oradea;
Guzun, M. (2005). 855 de Jocuri şi Activităţi – Ghidul Animatorului, UNICEF;
Sălăgean, D.; Eliade, S.; Plosca, M.; Bogorin, V.; Vasilescu, R. (2007). Consiliere şi
orientare pentru profesori şi diriginţi, Auxiliar didactic destinat ciclurilor primar,
gimnazial şi liceal, Ed. Eurodidact Cluj-Napoca.
Resurse umane:
Din punct de vedere al capacităţii de învăţare, clasa este relativ omogenă. Majoritatea elevilor
au suficiente pentru o bună colaborare cu profesorul în vederea desfăşurării cu succes a activităţii
didactice.
2
PARCURS DIDACTIC
Fișă de lucru
Valori şi ocupaţii
1. Mai jos sunt prezentate câteva valori pe care le poţi lua în considera când alegi un loc de muncă. Subliniază
trei valori pe care le consideri cele mai importante pentru tine.
Aplicaţie:
Închideţi ochii şi imaginaţi-vă că aveţi 30 de ani. Completaţi spaţiile libere de mai jos cu ceea ce vi se
potriveşte. Realizaţi apoi un desen cu persoana voastră la această vârstă.
pot să …………………………..…………………. .
Viaţa mea văzută ca o călătorie
Pe fişă este o hartă care reprezintă
ASTĂZI viaţa ta. Punctează pe această hartă
evenimentele importante care ţi-au
rămas în minte. Identifică intesele,
preocupările, obstacolele pe care le-ai
întâlnit şi abilităţile pe care le-ai
dezvoltat. Ai întâlnit vreodată vreo
“intersecţie” în care să îţi doreşti să
urmezi un alt drum? Dacă da,
desenează-le pe hartă.
NAŞTERE
Ciobanul și morarul
Un cioban se ducea în fiecare săptămână la un morar să cumpere făină. Ce le trăsneşte
într-o zi prin cap? Ciobanul râvneşte la meseria morarului, iar morarul la cea a ciobanului.
„Tot mai bine să stau la moară decât să alerg toată ziulica pe câmp!” zicea ciobanul.
„Decât să-mi huruite moara la cap toată ziua, e mai bine sâ hoinăresc ăncoace şi
încolo!” gândea morarul.
Şi se apucară ei de tocmeală, să-şi schimbe meseriile: ciobanul să-i dea oile morarului,
iar morarul să-i dea moara ciobanului. Şi din tocmeală ajung la învoială. Morarul se ducea
cu oile, le păzea toată ziulica şi seara la stână îşi lepăda hainele de pe el, apoi se culca, cum
era învăţat acasă.
Asta s-a întâmplat în ziua întâi de ciobănit. Abia a adormit şi lupul a şi venit la oi. Când
se da lupul la oi, oile făceau „bârrrra, bârrra” pe la capul morarului, şi el, prin somn,
crezându-se la moară, strigă:
– Dă-i grăunţe, dă-i! Şi adormi iar buştean.
Până la ziuă n-a rămas nici o oaie.
Acu să vedeţi ce s-a întâmplat cu ciobanul. Cum a venit la moară, s-a rezemat în bâtă
lângă piatra morii, care se tot învârtea, dar sfârşindu-se grăunţele şi neştiind s-o oprească, a
început piatra să hârâie. Dacă a auzit el aşa, a început să strige ca la oi:
– Stai, Negruţo, stai, Bâlo!
Dar piatra îşi vedea de hârâitul ei.
Văzând ciobanul că nu stă, se opinti o dată şi-i dete una cu sete cu măciuca, de sparse
piatra în două. Dar piatra tot se mai învârtea. Ce socoteală îşi făcu ciobanul: „O să mă pun
pe ea şi am s-o opresc!”. Şi se aşeză nerodul de cioban pe piatră, iarpiatra învârtindu-se îi
apucă cîmaşa de la spate şi începu a-l suci şi a-l învârti, lovindu-l de toţi pereţii.
Cum a scăpat ciobanul de acolo nu ştiu. Atâta ştiu că la ziuă s-a ales unul cu oile
mâncate de lup şi celălalt cu moara sfărâmată. Acum cui îi place să-şi schimbe meşteşugul
aşa lesne, fără chibzuială, poate sâ-l schimbe.
Alegerea carierei este un proces ireversibil.
Chestionar