Student: Elisei Ancuța Corina

Specializare: Pedagogie
An 2, Grupa 2

Elemente de educație a părinților

Educația părinților este elementul esențial care influențează educația

copilului. Momentul in care decidem sa devenim părinți este
momentul in care ar trebui sa conștientizăm ca rolul de părinte este
pentru toata viața si ca de noi depinde buna dezvoltare si educație a
copilului nostru; de noi depinde daca va ajunge o persoana capabila,
fără probleme de integrare sociala, cu scopuri bine definite in viața.
Din momentul nașterii, fiecare moment petrecut in preajma copilului
nostru trebuie sa fie un prilej pentru a-i deschide acestuia apetitul
pentru cunoaștere, de a-i stimula curiozitatea. Combinând jocul, o
activitate interactiva si distractiva pentru copil, cu informații necesare
dezvoltării unei culturi generale solide reușim sa ii formam o direcție,
de la care nu se va abate mai târziu. Când vorbim despre educația
părinților nu ne referim la nivelul de studii al acestora, ci la nivelul de
informare cu privire la responsabilitățile care le revin. Nu de puține
ori auzim despre tineri proveniți din familii modeste care excelează in
diferite domenii pentru ca părinții au fost permanent preocupați de
dezvoltarea armonioasa a copilului, s-au informat si chiar si in lipsa
mijloacelor financiare au reușit sa valorifice aptitudinile copilului.
Educația părinților este o problemă care ar trebui sa preocupe mai
mult autoritățile si sa le motiveze in organizarea si sprijinirea unor
activități, de tipul cursurilor, seminariilor oferite gratuit pentru
formarea părinților. Investind in părinți investim in copiii, puterea
exemplului personal fiind întotdeauna cea mai mare; un părinte educat
știe sa abordeze situații din viața copilului si sa le găsească rezolvare
cea mai potrivita. In prezent, exista o serie de cursuri organizate in
mare parte de ONG-uri sau asociații non-profit al căror scop este
acela de a educa, forma părinții pe anumite teme legate de îngrijirea
creșterea si educarea copilului.
Elementul cel mai important de care depinde calitatea și eficiența
educației în familie este stilul educativ al acesteia. Stilul educativ al
familiei este modelul orientativ al acțiunilor educative în familie,
amprenta subiectivă care caracterizează mediul respectiv. Practic,
fiecare familie are stilul ei educativ. Acesta este în principal
dependent de stilul parental, cu care se și confundă de multe ori.
Stilul parental se referă la modul părinților de acționare asupra
copiilor și este o unitate armonică sau dizarmonică între stilurile
personale de acționare ale celor doi părinți. Tipurile (modelele) de stil
educativ în familie se pot clasifica în funcție de două axe de analiză:
• relația autoritate – liberalism (constrângere – permisivitate);
• relația dragoste – ostilitate (atașament – respingere).
Indicatorii utilizați pentru analiza primei axe reflectă constrângerile
impuse de părinți în activitatea copiilor, responsabilități ce sunt
atribuite acestora, modul de exercitare a controlului parental, rigoarea
cu care se aplică, controlul respectării regulilor etc.
În a doua axă, indicatorii se pot reflecta în:
• gradul de angajare al părinților în activitatea copiilor;
• sprijinul acordat copiilor;
• timpul alocat pentru educație;
• receptivitatea la problemele noilor generații;
• stările emoționale raportate la nevoile copiilor, etc.

Educația părinților în ceea ce privește comunicarea cu copilul este un

element esențial în viața de familie. În societatea românească
contemporană este deosebit de necesară o asemenea intervenție. Prin
informarea și educarea părinților se pot preveni multe conflicte în
viața de familie, care uneori pot ajunge la situații ireversibile.