5.2.2.3.

Perspectiva dinspre sud-est a pere ilor captatori

Concepînd un nou etaj proiectat astfel încît s capteze energia solar , rezultatul
va fi c parterul va avea deasupra lui un spa iu înc lzit, a a c izolarea termic a acestuia
va fi sporit . Nici o alt schimbare a parterului nu va fi operat , cu excep ia unei sc ri noi
care va înlesni circula ia pe vertical .

Plan eul de sub pere ii Trombe va fi din beton armat, datorit masei pe care
trebuie s o sus in . În masa plan eului va fi înmagazinat surplusul de energie termic ,
datorit iner iei termice mari a masei de beton armat.
Suprafa a exterioar a peretelui Trombe, cea dublat de stratul de sticl , va primi
un finisaj din vopsea neagr , mat , pentru a absorbi cît mai mult din energia solar
incident , pe cînd coastele de rigidizare laterale i suprafa a interioar vor p stra culoarea
natural a p mîntului stabilizat.
În studiul nostru de caz ilustr m planul parterului existent i o sec iune
transversal vertical prin casa ce urmeaz s fie modificat :

150
 5.2.2.4.Parterul i sec iunea vertical prin casa existent .

Prezent m mai jos noua conforma ie a peretelui Trombe. Forma sa trapezoidal

asigur unghiul cel mai bun pentru suprafa a exterioar a peretelui, vopsit în negru.
Astfel, în 21 decembrie, la amiaz , razele solare vor c dea perpendicular pe aceast
suprafa . Cantitatea de energie solar captat va fi maxim . Masa mare a peretelui va
asigura iner ia termic cerut .
Canalele orizontale de ventila ie vor fi obturate sau deschise cu ajutorul unor
clapete ce pot fi controlate din interiorul casei. Clapete similare vor echipa sus i jos
vitrajul exterior al peretelui Trombe. Vara, deschiderea acestor clapete îi vor transforma
în pere i ventila i.

151
 5.2.2.5. Sec iune vertical prin peretele Trombe. Detaliu.

Etajul va con ine o camer i o baie. Forma camerei se datoreaz orient rii spre
sud a celor trei pere i Trombe. Între ei sînt cuprinse dou deschideri trapezoidale, dou
u i orientate spre vest. U ile permit accesul pe o platform exterioar pentru a se asigura
între inerea suprafe elor vitrate. Strea ina aflat deasupra fa adei sud-vestice este foarte
larg i asigur umbrirea pere ilor Trombe în timp de var . Astfel, eficien a pere ilor
ventila i cre te. Strea ina este alc tuit din lamele din lemn înclinate sub un unghi care s
permit penetrarea razelor solare c tre perete numai iarna, toamna tîrziu i prim vara
devreme.
Platforma din beton armat pe care sprijin cei trei pereti captatori umbreste, ca o
streasin , fatada sudic a casei, dar asigur întretinerea peretilor captatori si a lamelelor
de bris-soleil.
Pere ii captatori sînt flanca i c tre vest de lame triunghiulare din p mînt stabilizat.
Acestea previn înc lzirea fa adei în dup -amiezile fierbin i de var , cînd soarele coboar
spre apus i declivitatea razelor este mic . Atunci lamelele orizontale ale stre inii nu pot
proteja fa ada, ci doar lamele triunghiulare verticale o pot face.115 Imaginea urm toare
prezint viitoarea conforma ie a etajului în plan i sec iune vertical :

115
Cezar L z rescu i colectivul, Urbanismul în România, Editura Tehnic , Bucure ti, 1976, p.91

152
 5.2.2.6. Sec iune i plan etaj, propunere.
Pere ii vor fi fi turna i în întregime din p mînt stabilizat.
Acoperi ul este rezolvat în sistemul Bauder – acoperi verde, i va fi înierbat.
Forma arhitectural a casei urmeaz func iunii de captator solar a casei, i mai
mult decît atît, este în acord cu climatul natural. Undeva reg sim defini ia adoptat de
arhitectul american Henry Louis Sullivan: “ Forma se subordoneaz func iunii.” - “Form
follows the function”.
În final, imaginea casei surprinde datorit doar formelor rezultate în urma
model rii arhitecturale. Ea este degrevat de orice ornamente i fiecare element al fa adei
este justificat i în concordan cu un r spuns corect la tehnologia capt rii pasive a
energiei solare.
Ilustr m mai jos studiul nostru si cu imagini axonometrice în care însorirea
fa adelor a fost în centrul preocup rii noastre. Astfel, am putut verifica pe un model
juste ea formelor adoptate pentru etajul propus i acolo unde a fost nevoie s-a f cut o
optimizare spre forma final .
Mai trebuia rezolvat accesul la ace ti pere i pe exterior i protejarea acestora de
radia ia solar puternic din dup amiezele de var . Strea ina sau brise-soleil-ul orizontal
nu o pot face.

153
 5.2.2.7. Axonometria sec ionat a etajului, privit din direc ia sud-vest.

Între pere ii captatori au fost intercalate u i trapezoidale vitrate cu rol dublu: 1)

acces pe platforma orizontal exterioar pentru între inerea suprafe elor vitrate ale
captatorilor pasivi i a lamelelor stre inii; 2) aport de lumin diurn dinspre sud-vest, cu
control împotriva însoriri în timpul dup -amiezilor de var .

5.2.2.8. Etajul, axometrie din direc ia sud-est.

154
 5.2.2.9. Pere ii captatori în expunerea de iarn . Axonometrie de jos în sus, în
care se observ c pere ii captatori solari pasivi au suprafe e maxime expuse radia iei
cu unghi mic al declivit ii solare.

5.2.3. Casa “igloo”. Studiile întreprinse de noi anterior conceperii acestei lucr ri
au subliniat c forma ideal pentru case cu pierderi energetice mici se apropie foarte mult
de sfer .
Aceast observa ie ne poart cu gîndul la casa de gheat a inui ilor, cunoscut i
sub denumirea de igloo. De form semisferic , închide un maximum de volum sub o
minim suprafa , o coaj de ghea lefuit de vînturile polare din extremul Nord.
Ne punem fireasca întrebare: dac un material atît de inadecvat, la prima vedere,
ca structur i propriet i, este destinat construirii unui ad post, atunci, cu atît mai mult,
arhitectul din zilele noastre poate folosi materiale de construc ie de calitate pentru a
proiecta, prin mimetism, un igloo modern. Totul const în a în elege principiul igloo-ului
i a-l adapta corect conceperii unei locuin e actuale, din zona noastr geografic .
De aceea, d m mai jos desene care con in structurarea acestui tip de locuin , i
încerc m s descifr m conceptul care poate fi preluat de noi.
Contrar unor p reri preconcepute, structura igloo-ului nu poate fi redus doar la o
simpl coaj semisferic de ghea , avînd o simpl intrare perforat în perete.
Ea e mult mai complex , i reflect un mod de în elegere subtil a inui ilor de
adaptare a tehnicilor ancestrale de construire cu materiale simple, luate direct din natur ,
la condi iile aspre ale unui mediu ostil.

155
5.2.3.1. Cas subteran de ghea din Alaska

Din figura 5.2.3.1. se poate observa c exist forme evoluate ale casei de
116
ghea , cu una sau trei înc peri, iar din sec iunile verticale se remarc accesul indirect,
denivelat. Uneori tunelul de acces se dezvolt ca o înc pere de depozitare a casei. Dar
rolul major al acestei c i înguste este de intrare icanat , cu l rgiri i strangul ri ale
tunelului de acces pentru a împiedica p trunderea direct a frigului de afar . În sec iunea
transversal din stînga, sus, apare o evident continuitate a spa iului interior subteran cu
cel suprateran, precum i orificiul de aerisire din vîrful cupolei. Aceast dispozi ie
spa ial are rolul de a dirija controlat mi carea aerului în interiorul casei, i evident, de a
folosi poten ialul energetic al diferen elor mici de temperatur , exact ca în mecanismul
pompei de c ldur . P mîntul, la adîncimea de 2 metri de la suprafa , are indiferent de
anotimp aceea i temperatur (+ 4 grade Celsius) i e un rezervor de energie termic
inepuizabil .
Dou concluzii importante pe care le desprindem din cele descrise mai sus pot fi
folosite în proiectarea unei case independente energetic. Prima ine de forma casei,
semisferic , ceea ce înseamn suprafa redus a pere ilor exteriori care duce la cele mai
mici pierderi de c ldur prin ace tia; a doua ine de leg tura direct dintre subsol i parter
i ventilarea prin acoperi , ceea ce duce la echilibrarea temperaturii mai sc zute a
parterului prin aportul energetic geotermic. Aceste dou avantaje rezult doar din forma
arhitectural a exteriorului i a interiorului casei i sînt la îndemîna arhitectului, c ci el
hot r te întreaga configura ie spa io-volumetric a viitoarei cl diri. Puse în practic , ele
vor duce la un tip de locuin cu o structurare nea teptat , dar în care vom reg si
principiile de alc tuire ale igloo-ului.

116
M. Weaver, The Polar Home, în „American Museum of Natural History”, 1978, nr.4136, p.31.

156
 5.2.3.2. Igloo-urile inui ilor, gravur din The polar World, 1874117

5.2.3.3. Igloo-ul inuit cu pere i dubli.

117
Marco Busaggli, S în elegem arhitectura, /Giunti ; trad. Gabriela Sauciuc, Bucure ti, Enciclopedia
RAO, 2003, p.200

157
 În figura 5.2.3.3. e dezv luit înc un secret al casei inuite: pere ii exteriori sînt
dubli. Între pere i circul un flux de aer pe principiul termosifonului, acesta ac ionînd ca o
anvelop protectoare termic.
Proiectul prezentat de noi în cele ce urmeaz înglobeaz i acest principiu al
pere ilor exteriori dubli.
Un refugiu în mun i proiectat de noi i care urmeaz s se construiasc în zona
montan P durea Craiului din Apuseni va fi denumit aici cu termenul generic de cas
igloo. Termenul nu este impropriu, pentru c cele trei principii enumerate de noi mai sus
pot fi reg site u or în acest proiect, lipse te doar ghea a. Îl vom descrie în cele ce
urmeaz , atît ca form , ca structur , cît i ca func iune.
Forma este apropiat de cea a unei sfere. E o cupol geodezic dubl , adic
format din dou coji, una exterioar , cealalt interioar . Re eaua de bare i noduri va fi
din profile metalice “U” i gusee metalice piramidale, toate îmbinate cu uruburi
autofiletante. Detaliile de execu ie sînt proiectate, dar nu fac obiectul acestei prezent ri.
Între barele re elei sînt prinse atît la coaja interioar , cît i la coaja exterioar , fie
pl ci triunghiulare alc tuite din dulapi din cherestea, fie pl ci de sticl triunghiulare.
Unele sînt mobile, ca ni te ferestre pivotante, altele sînt fixe. Între cele dou coji,
distan ate cu 50 de centimetri, circul o pern de aer pe principiul termosifonului. Coaja
exterioar din lemn va fi acoperit cu un sistemul de acoperi verde Bauder. Casa are i o
supant pentru dormit.

5.2.3.4. Sec iune caracteristic prin cl dire i principiul de func ionare în timpul verii.

158
 Întreag aceast suprastructur va fi sus inut de un subsol cu pere i portan i din
piatr natural de form cilindric i de un plan eu din beton armat sub form de disc
circular. Între acest disc i pere ii cilindrici de piatr va fi o fant sub form de inel
circular, prin care se realizeaz continuitatea dintre aerul din subsol i perna de aer dintre
cele dou coji ale suprastructurii.
Accesul în subsol se va face din exterior.
Coaja exterioar vitrat a igloo-ului va fi orientat spre sud i va permite captarea
în timpul iernii a energiei heliotermice prin efectul de ser . C ldura acumulat prin
radia ia direct a soarelui va fi stocat într-un perete masiv din p mînt stabilizat, care este
chiar peretele emineului. El constituie o închidere opac pe direc ia sud, jucînd rolul de
ecran protector în timpul verii. emineul va fi înc lzit iarna de un foc de lemne atunci
cînd nu e soare.
Pere ii vitra i vor fi proteja i la sud de razele solare în timpul verii printr-un sistem
de lamele parasolare care prin înclina ia lor vor juca rol de ecran selectiv, în func ie de
anotimp. Aceste lamele pot sus ine în timpul verii o vegeta ie c r toare cu frunze
c z toare. Iarna, nemaifiind înfrunzite, aceste plante permit, al turi de lamelele înclinate,
p trunderea nestingherit a razelor solare prin pere ii vitra i pîn la peretele exterior al
emineului, care este de culoare neagr , favorizînd captarea solar pasiv .
Casa va func iona diferit, în raport cu anotimpul i cu momentele zilei (alternan a
zi-noapte i prim var –var –toamn –iarn ):
Vara, peretele vitrat orientat spre sud va juca rol de perete ventilat, iar
deschiderile triunghiulare din acoperi vor asigura evacuarea aerului înc lzit. Subsolul va
fi ca un volant termic, p strînd o temperatur sc zut constant (+ 4 grade Celsius). În
subsol se va acumula aerul rece din timpul nop ilor de var , care va intra printr-o
fereastr a subsolului orientat spre nord. Perna de aer dintre cele dou coji ale
anvelopantei asigur o r coare pl cut în timpul zilei, împiedicînd transferul de aer cald
dinspre exterior spre interior.
Iarna, peretele vitrat împreun cu peretele plin al emineului, vopsit în negru spre
exterior, joac rol de perete captator în sistem pasiv. Perna de aer dintre cele dou coji va
fi captiv i va constitui un tampon care împiedic transferul de c ldur dinspre interior
spre exterior. În ecua ia pierderilor de c ldur , delta T între interior i perna de aer va
tinde spre zero. Întreaga c ldur acumulat ziua de peretele captator sudic va fi radiat
spre interior noaptea. La aceasta se va ad uga surplusul de c ldur cî tigat din arderea
combustibilului solid în interiorul emineului. Acest surplus compenseaz pierderile de
c ldur din zilele noroase sau din timpul nop ii. Un rezervor important de c ldur va fi
subsolul casei. Temperatura aerului de aici va fi i iarna de +4 grade Celsius. Întreaga
cl dire va func iona ca o pomp de c ldur .
Este remarcabil c prim vara devreme i toamna tîrziu, construc ia proiectata de
noi este total independent energetic, nu trebuie ad ugat nici o surs conven ional de
c ldur care s foloseasc combustibil fosil.
În concluzie, utilizînd pe scar larg materiale naturale (piatra, lemnul, p mîntul
b tut, acoperi ul verde, vegetal, dar i în propor ii reduse materiale industriale: profile
metalice, geamul tras, construc ia al c rei proiect l-am prezentat aici este ecologic nu
doar prin ponderea materialelor naturale care necesit foarte pu in prelucrare, dar i prin
modul de func ionare al casei, aceasta rezolvîndu- i prin arhitectura ei echilibrul

159
energetic i asigurîndu- i confortul termic interior necesar locuirii pl cute, f r a devora
cantit i însemnate de combustibil conven ional.
Este un igloo verde, o cas bio-solar , o alternativ la construc iile de locuin e
energofage care au contribuit în ultimii ani la dezechilibrul climei planetei, gr bind
înc lzirea global în emisfera nordic .

5.2.3.5. Planul subsolului. Stîlpii sus in plan eul dintre parter i subsol i coaja
interioar . Pere ii cilindrici sus in coaja exterioar .

5.2.3.6. Fa ada estic . Se remarc raportul între suprafa a vitrat , captatoare de

energie heliotermic în sistem pasiv i suprafa a opac .

160
 De la cercul ecuatorial al cupolei geodezice spre vîrf, suprafa a cojii exterioare va
fi acoperit cu un sistem de acoperi verde de tip “Bauder”118. De la cercul ecuatorial în
jos, panourile triunghiulare opace vor fi din lemn (cherestea sub form de dulapi),
finisajul lemnului aplicîndu-se prin b i uire.
Aceast privire de ansamblu nu este exhaustiv , dar poate fi reprezentativ . Este
interesant de remarcat c interesul pentru energia solar în construc ii a fost oscilant;
dup cele cîteva case realizate în perioada 1945-1948, au urmat 5-6 ani de pauz . În anii
1956-60 apar înc aproape 20 de exemple, dup care, în decada urm toare, se remarc
din nou o stagnare; în anii ’70, activitatea de cercetare i proiectare în acest domeniu
cunoa te un interes deosebit.

5.2.3.7.Casa biotectonic în Germania Federal , 1958. Arhitec i: Rudolf

Doernach i Richard Buckmister Fuller.119

Acalmia anilor ’60 a fost cauzat de o dezam gire fa de rezultatele ob inute

anterior, în special din punct de vedere economic; este evident c în aceast perioad
costul energiei era foarte sc zut, în timp ce ast zi tr im o profund criz , care are drept
efect vulnerabilitatea sistemelor noastre de energie. Mai mult decît atît, epoca noastr este
marcat tot mai hot rît de cre terea ideologiei ecologice; poluarea, diminuarea sau chiar
epuizarea resurselor i problemele dezvolt rii au început s influen eze pozitiv ac iunile
i conduita oamenilor, dorin a de a tr i în concordan cu ecosistemul global.

118
Bauder, Catalog de produse , 2007
119
Rudolf Doernach, în Dictionnaire de l’architecture du XX-eme Siecle, Editions Hazan, 1996

161