Colegiul de Arte „Ciprian Porumbescu”, Suceava

An școlar 2022-2023
Evaluare predictivă
Septembrie 2022
Clasa a IX-a D

NR. 1

Citeşte cu atenţie textul următor şi rezolvă, în ordine, cerinţele:

„Şi când învăţam eu la şcoală, mama învăţa cu mine acasă şi citea acum la ceaslov, la
Psaltire şi Alexandria mai bine decât mine, şi se bucura grozav când vedea că mă trag la
carte.
Din partea tatei, care adesea îmi zicea în bătaie de joc: Logofete, brânză-n cuiu, lapte
acru-n călimări, chiu şi vai prin buzunări!, puteam să rămân cum era mai bine: Nic-a lui
Ştefan a Petrei, om de treabă şi gospodar în Humuleşti. Vorba ceea:
Decât codaş în oraş, / Mai bine în satul tău fruntaş.
Mama era însă în stare să toarcă-n furcă, şi să învăţ mai departe. Şi tot chihăia mama
pe tata să mă deie undeva la şcoală, căci auzise ea spuind la biserică, în Parimei, că omul
învăţat înţelept va fi şi pe cel neînvăţat slugă-l va avea. ”

Ion Creangă, Amintiri din copilărie

1. Scrie sinonime pentru cuvintele: grozav, codaş, fruntaş, chihăia, slugă.

2. Identifică, în text, cinci regionalisme şi explică de ce a ales Ion Creangă să
utilizeze aceste forme lexicale.
3. Explică înţelesul cuvintelor tatei: „ Logofete, brânză-n cuiu, lapte acru-n călimări,
chiu şi vai prin buzunări ”.
4. Arată care este trăsătura de caracter a mamei, care domină acest fragment.
Realizează un portret al Smarandei lui Ştefan a Petrei, aşa cum reiese din opera lui
Creangă.

Realizează o compunere de 1-2 pagini, în care să faci prezentarea unei cărţi citite
în vacanţă.

NOTĂ: Se acordă 1 punct din oficiu.

1
Colegiul de Arte „Ciprian Porumbescu”, Suceava
An școlar 2022-2023
Evaluare predictivă
Septembrie 2022
Clasa a IX-a D

NR. 2

Citeşte cu atenţie textul următor şi rezolvă, în ordine, cerinţele:

„Şi mama, care era vestită pentru năzdrăvăniile sale, îmi zicea cu zâmbet uneori, când
începea a se ivi soarele dintre nori după o ploaie îndelungată: Ieşi, copile cu părul bălan,
afară şi râde la soare, doar s-a îndrepta vremea şi vremea se îndrepta după râsul meu…
Ştia, vezi bine, soarele cu cine are de-a face, căci eram feciorul mamei, care şi ea cu
adevărat că ştia a face multe şi mari minunăţii: alunga nourii cei negri de pe deasupra satului
şi abătea grindina în alte părţi, înfingând toporul în pământ, afară, dinaintea uşei; închega apa
numai cu două picioare de vacă, de se încrucea lumea de mirare; bătea pământul, sau păretele,
sau vreun lemn, de care mă păleam la cap, la mână sau la picior, zicând: Na, na! şi îndată-mi
trecea durerea (…) oleacă ce nu-i venea mamei la socoteală căutătura mea, îndată pregătea, cu
degetul îmbălat, puţină tină din colbul adunat pe opsasul încălţării… şi-mi făcea apoi câte-un
benchiu boghet în frunte, ca să nu-şi prăpădească odorul!…”

Ion Creangă, Amintiri din copilărie

1. Scrie sinonime pentru cuvintele: vestită, bălan, se încrucea, păleam, mirare.

2. Identifică, în text, cinci regionalisme şi explică de ce a ales Ion Creangă să utilizeze
aceste forme lexicale.
3. Explică înţelesul exprimării: „ Ieşi, copile cu părul bălan, afară şi râde la soare,
doar s-a îndrepta vremea”.
4. Arată care este sentimentul dominant al naratorului, care domină acest fragment.
Care este imaginea mamei, aşa cum rezultă din întreaga operă?

Realizează o compunere de 1-2 pagini, în care să faci prezentarea unei cărţi citite
în vacanţă.

NOTĂ: Se acordă 1 punct din oficiu.