Orchestra de pe Titanic

de Hristo Boytchev

Personaje

Doko
Luko
Meto
Luba
Harry

Actul 1

O gară dezafectată în mijlocul pustiului, locuită de cîţiva vagabonzi. Meto

împătureşte cu atenţie nişte partituri şi le taie cu cuţitul. Din când în când se
opreşte ca să citească vreun nume de pe partituri, " Beethoven, Bach, Herbert von
Karayan". Când a terminat de adunat tăieturile, deschide uşa toaletei şi le prinde
într-un cui, apoi bate în geamul sălii de aşteptare.

Meto (tare) Ieşiţi afară! Vine trenul!

 Vagabonzii ies pe peron, cu valizele în mîini. Luko este îmbrăcat cu o uniformă
veche de ceferist, iar Meto este desculţ.

Meto Grăbiţi-vă! Puneţi valizele jos în faţă voastră. Vor crede că aşteptăm trenul.
Aşa ...în linie! Zâmbiţi! Deci...cînd trenul va opri ce vom face?

Luba Va opri?!

Meto Metaforic vorbind! E doar o repetiţie. Repetăm pentru o situaţie pe care îmi place
s-o numesc "Urcarea în tren" . Personajele sunt: Luko, fost şef de gară , Doko,
fost îngrijitor de urşi, Luba, fostă....nu mai contează....şi eu. Eu sunt personajul
principal. Nu uitaţi asta – personajul principal. Deci, trenul se opreşte şi ce facem?
Asta-i întrebarea.

Luko Dacă opreşte, nu vor deschide uşile.

Luba Măcar să ne arunce ceva de mâncare....

Luko Nu sunt un cerşetor, ci şef de gară.

Luba Ai fost şef de gară, acum eşti un cerşetor.

Luko Da, şi nu plăteşti nici un fel de chirie aici. Trăieşti pe gratis.

Meto Nu e gara ta.
Luko Obişnuiam să lucrez aici.
Meto „Obişnuiai”, dar acum eu am preluat conducerea.
Luko Tu?
Meto Da, eu.
Luko Am fost şeful acestei gării toată viaţa mea.
Meto E adevărat, ai fost, dar eu sunt şeful acum. Deci trenul vine şi noi ce facem?
Trenul vine şi ce...
Luko Nu va opri.
Meto Linişte! Nu putem lucra aşa! Vreau linişte absolută! Linişte şi concentrare. Deci
trenul opreşte, urcăm şi schimbăm valizele goale cu unele pline şi apoi coborâm.
Luba Ne vor bate de vor scoate untul din noi.
Meto Nu mă întrerupe. Nu pot continua în modul asta să lucrez. Începem! Haideţi!

Vagabonzii îşi duc valizele încet în sala de aşteptare.

Meto (pentru sine) Nu pot lucra aşa. Când spun „tren” tot ce ar trebui să facă....

Vagabonzii vin in fugă pe peron.

Meto Ce faceţi?

Luko Ai spus „tren”.

Meto S-ar putea să fi spus, dar nu am spus că vine, nu? Înapoi la locurile voastre.

Vagabonzii merg înapoi în gară, vociferînd.

Meto(pentru sine) Renunţ. Nu pot lucra cu astfel de oameni.... (strigă) Vine trenul!

Vagabonzii vin în fugă cu valizele unul în spatele celuilalt.

Meto Valizele în faţa voastră! Aşa! Drepţi! Zâmbiţi! Aşa! Trenul opreşte. Uşile se
deschid. Luba, tu eşti ţăranca însărcinată, urci în tren şi mergi în primul compartiment de
lîngă toaletă.

Luba îşi exersează rolul în faţa lui Luko, iar Duko, fiind foarte beat, cade.

Meto Doko, ridică-te. Stai drept ca un călător normal. (Doko se ridică şi iarăşi cade)
 Ţi-am spus să stai drept! Şi încetază să plîngi după ursul ală stupid. Să continuăm:
Deci Luba îşi pune valiza goală în plasa pentru bagaje lîngă alte valize....Vreau să
văd plasa pentru bagaje!

Vagabonzii îşi ridică valizele deasupra capului imitînd plasa de bagaje.

Meto După ce îşi pune valiza în plasa pentru bagaje, Luba începe să plîngă încet
sensibilizîndu-i pe ceilalţi călători. Apoi Luko apare la fereastră pretinzînd că este
soţul ei şi spune:”Luba, Luba de ce mă parăseşti?”
Luko Luba, Luba de ce mă parăseşti?
Meto Bine, bine, mai trebuie să lucrăm la asta...Să continuăm. Luba începe să plîngă şi
mai tare, făcîndu-i pe pasageri să le pară şi mai rău pentru ea. În acel moment
Doko începe să cînte pe peron: „ Doko a venit pe lume....”
Doko (cîntînd) Doko a venit pe lume cu o durere fără nume...
Meto O să lucrăm la cîntec mai târziu. Continuăm, toţi călătorii emoţionaţi de cîntec, se
vor uita la Doko, în acel moment, chiar înainte ca trenul să pornească, Luba se
ridică , îşi ia valiza...dar fiţi atenţi....nu ia valiza ei , ci valiza altcuiva şi coboară
din tren. Asta-i tot. Pur şi simplu. Întrebări?
Luba Vine trenul! (se aude zgomotul unui tren)
Meto Puneţi valizele în faţa voastră. Relaxaţi-vă! Drepţi! Zîmbiţi! Bine.

Trenul trece ca un fulger prin gară.

Luko N-a oprit nici de data asta!

Călătorii aruncă în ei cu jumătăţi de sandvich-uri şi cu sticle goale.Vagabonzii îşi

acoperă capul cu mîinile. Luba este lovită cu o sticlă plină pe jumătate şi cade, prinzînd
sticla. Trenul dispare în depărtare. Toţi strigă mînioşi şi îi smulg sticla.

Luba Nu! E a mea.

Meto Ştii că împărţim tot ce e aruncat din tren.
Luba Da, dar pe mine m-a lovit.
Meto Atunci bea-o singură.
Luba Doar alcoolicii beau singuri. Sunt eu oare o alcoolică?! (îi dă şi lui Doko) Nu mai
plînge, bea! Pentru morţi şi pentru vii! Era doar un urs, pentru Dumnezeu, nu era
o persoană....
Doko Sunt trist. Trăiesc cu ea într-o rezervaţie naturală şi apoi moare.
Meto A murit pentru că i-ai vîndut mîncarea pentru băutură...
Doko Da, dar m-a iubit. La sfîrşit şi-a vîndut singură mîncarea ca să-mi ia de băut.
Luba S-a sinucis din dragoste pentru tine.
Doko În primul rînd, am vîndut doar mîncarea bursucului şi el...
Luba A murit?
Doko Nu, a fugit. Apoi cerbii, apoi porcii alergatori...toţi au fugit. Am mai rămas doar
eu pentru că şi Katya a plecat. A murit din dragoste.
Meto A murit de foame.
Luba Nu. Putea să aleagă şi nu a fugit. A murit din dragoste.
Doko Am suferit pentru Katya. Dacă aţi şti cît am suferit pentru ea.
Luko Ştiu. Am suferit şi eu, cînd am fost lovit de sticla aia aruncată din tren! Vă
amintiţi? O sticlă plină de Smirnoff !
Meto Vom fi omorîţi cu toţii aici. Toţi. De ce nu mergem într-o gară adevărată? Am
putea lua un tren şi....
Luba(oftînd) Cine ne-ar lăsa pe noi într-o gară adevărată?!
Meto Eu sunt muzician şi mă vor lăsa oriunde. Pot citi partituri.
Luba(uimită) Poftim?
Meto Pot citi partituri. Uite. (Îi arată partiturile)
Luba De ce le-ai tăiat?
Doko Pentru toaletă, ce....
Meto Nu, scuză-mă, le-am tăiat pentru că le ştiu pe dinafară.
Luko Ei şi, şi eu ştiu mersul trenurilor pe dinafară. 107 de staţii.
Meto Ştii cîte note sunt?
Luko Nu, cîte?
Meto Pe o singură partitură sunt mai mult de o mie.....Îmi ziceau Maestro von
Metonyan.
Luba Deci erai armean?!
Meto Eram şi voi fi. Am dirijat Beethoven, Bach, Feuerbach....
Luko Scuze, dar Feuerbach nu era un filosof?
Meto Nu contează, am studiat şi filosofia.
Luko Ai studiat filosofia.
Meto Da, am două diplome universitare.
Luko Şi unde ai studiat filosofia?
Meto La Conservator, am studiat-o la Conservator.
Luba Mie mi-ai spus că erai la Institutul de Psihiatrie.
Meto Da, şi asta-i adevărat. Am fost la două academii. Am fost chiar şi în închisoare.
E cea mai mare şcoală a vieţii, iar acum sunt şeful gării ăsteia infecte....
Luko Nu, nu eşti. Eu am fost şeful gării.
Meto Da, dar tu m-ai invitat aici ca să fiu şeful gării.
Luko Poftim? Cine te-a invitat să fii şeful gării?
Meto Nu tu mi-ai spus că afacerea nu merge bine şi m-ai invitat să te ajut să rezolvi
problema?
Luko Nimeni nu te-a invitat aici, tu singur ai venit şi ţi-ai oferit serviciile.
Meto Da, şi tu ai fost de acord. Mi-ai dat postul de manager în schimbul unei sticle de
bătură pe zi.
Luba Linişte, vine un tren!

Zgomotul unui tren.

Luko Dar nu apare în mersul trenurilor!

Trenul intră în gară şi ei sunt prinşi într-o furtună de gunoaie. O sticlă îl loveşte în cap
pe Doko şi cade inconştient. Trenul dispare în depărtare.

Luba(ţipînd) Criminalilor!
Luko Asta nu-i viaţă. Eu plec de aici! Voi verifica care sunt orele de plecare pentru
Copenhaga şi voi coborî la Reykjavik.
Luba Criminalilor!
Meto(supărat) Criminalii au şi ei inimă, Luba!
Luba Iartă-mă, nu am vrut să te supăr, doar că nu mai rezist nervos. Ar fi putut măcar să
ne arunce nişte sticle pline...dar...(Izbucneşte în plîns) Nici măcar nu te poţi
îmbăta ca lumea. Nici un tren nu opreşte aici.
Meto Toţii mecanicii de tren sunt nişte bastarzi! Voi sfîrşi prin a ucide un ceferist, să
vedem cine-i primul? (se uită la Luko) Şi nu voi aştepta prea mult.
Luba Nu vor să oprească aici! Nimeni nu opreşte aici.
Meto(încă nervos) De ce ar opri? Uitaţi-vă puţin la voi cum arătaţi! Cum mi-am putut
imagina că pot lucra cu nişte lepădături ca voi? Şi uitaţi-vă cum arată gara asta! Şi
una peste alta ar trebui să plătim chirie....
Luko Poate dacă am face curat.
Meto Trebuie să arate ca nouă, astfel încît mecanicii de tren să creadă că e o gară
adevărată, să oprească şi să spună: „La dracu !”
Luba Bine, atunci terminăm de băut şi ne apucăm de treabă.
Meto(bea din sticlă şi o dă şi celorlalţi) Da, doar sticla asta şi apoi trecem la treabă.
Gara asta trebuie să arate ca nouă....
Doko(bînd) Gara asta trebuie să arate ca nouă....
Luko(bînd) Gara asta trebuie să arate ca nouă....
Luba (bînd) Gara asta trebuie să arate ca nouă....
Meto(bînd) Şi cînd mecanicul de tren o va vedea, va spune...
Toţi „La dracu!”
Meto Da. Şi va opri. Luko, spune-ne ce tren vrei să prinzi?
Luko Trenul numărul 29-81 pentru Praga. Cu schimbare în Varşovia pentru Berlin şi
Hamburg. De la Hamburg la Copenhaga şi Reykjavik. Ultima vagon de pasageri este
pentru Olso şi Stockholm şi aşa mai departe. Repet – Budapesta, Varşovia, Berlin,
Hamburg, Copenhaga, Reykjavik, Oslo, Stockholm, St. Petersburg, Vladivostok,
Vancouver, san Francisco, Los Angeles, New Orleans, Chicago, New York....
Încep să aţipească. În depărtare se aude zgomotul unui tren.

Actul 2

Luko are în mîini mai multe şepci de ceferist.

Luko Vor crede că suntem ceferişti şi vor opri.

Meto Dar pantofi?
Luko Nu erau în magazie, doar şepci....
Meto Eu nu am pantofi şi el îmi dă o şapcă....
Luba Vine un tren! (zgomotul unui tren care se apropie)
Meto Valizele în faţă! Repede! Nu mai zîmbiţi! Aşa!
Luba A oprit?
Meto ????
Luko (frecîndu-se la ochi) Internaţionalul?!

Zgomotul unor uşi care se deschid.

Luko(strigînd) Feriţi-vă! Iar aruncă ceva!

Un cufăr imens se loveşte de peron şi trenul pleacă. Deschid sfioşi cufărul şi un

vagabond beat purtînd un joben şi un pardesiu vechi iese afară din cufăr.

Harry (arătînd spre gară) Aici e gara Stokholm?

Luko Poftim?
Harry Aici este gara Stokholm?
Meto Cred că glumeşti!

Beţivul cade.
Luba E mai rău decît noi.(îi pune în mînă sticla.) Bea,vagabondule, bea.
Meto Noi primim doar gunoaie aici. Dar, ia uitaţi-vă, pantofii lui sunt noi.

Bărbatul bea toată sticla şi, înviorat, ridică capul.

Harry Călătoresc spre...

Meto Vei merge în acelaşi loc în care mergem şi noi....
Harry Poftim! (bea iarăşi, se îneacă şi scoate din gură un ou. Toţi se holbează la el.
Bărbatul decojeşte oul. Un ou fiert tare. Ia un cuţit şi îl taie în bucăţi înainte să-l
mănînce.)

Meto(uimit) Nu-mi vine să cred. Cine eşti?

Harry Eu sunt....
Meto Un coşar?
Harry Nu.

Îi dă un pahar, iar Luba îl umple pentru el.

Luba Cine eşti?

Harry Sunt artist.
Meto Poftim?
Harry Un artist. Un iluzionist.
Luba Iluzii?!
Doko Ce înseamnă asta?
Harry Totul în lume este iluzie. (un porumbel îi iese din mînecă.) Cezar a spus că lumea
are nevoie de pîine şi de....ce? Vă întreb!
Luba Băutură!
Harry Nu. Oamenii au nevoie de pîine şi spectacol. Ştiţi cine a fost Cezar?
Luba Da, bineînţeles, a fost....
Meto(Lubei) N-ar trebui să vorbeşti cu străinii!
Harry Nu trebuie să ştiţi neapărat cine a fost Cezar. Dar să vedem ce ştiţi despre
Marquez?
Luba Ştiu cine a fost Marx.
Harry Nu Marx. Marquez. Gabriel Garcia Marquez. „Un veac de singurătate”....pagina
234, paragraful opt: „ şi într-o zi în Macando a sosit.....” şi vă întreb cine a sosit în
Macando? Şi Marquez a răspuns: un circ. Aşa a răspuns Marquez, nu eu.
Luba Da, circ. Circul e un lucru frumos.
Harry Putem vorbi şi despre Shakespeare. Ce e lumea, vă întreb; el a răspuns – Lumea
este o ....
Luba Gară?
Harry Nu, lumea e o scenă. Înţelegeţi?
Luba Da.
Harry Nu, voi nu înţelegeţi nimic.
Meto(ofensat) Scuză-mă, dar eu sunt.....Maestro von Metonyan
Harry Maestro cum? (izbucneşte în rîs şi ducînd mîinile la gură mai scoate un ou) Mai e
şi altceva de băut?
Luba Nu mai e nimic, s-a terminat.
Harry Asta-i rău. Foarte rău. Dacă nu mai e nimic de băut nu vor mai fi iluzii. Noapte
bună!

Merge în sala de aşteptare şi cade pe podea, începînd să sforăie.

Heblu.

Actul 3

Dimineaţa. Toţi dorm pe peron. Meto se trezeşte, tremură de frig şi îşi frecă picioarele
unul de altul. Vede cuţitul pe care Harry l-a lasat cînd a taiat oul. Îl ia şi intră în sala de
aşteptare. Ceilalţi îl privesc îngroziţi. O clipă mai tîrziu iese cu pantofii galbeni ai lui
Harry. Ţine în mînă haina lui Harry, scotocind prin buzunare.

Meto Nici un ban....

Luba L-ai omorît?
Meto Doar nu te aşteptai să plec desculţ?!
Luko Poliţia va fi aici dintr-un moment într-altul.
Meto Nici o problemă. Îl voi arunca de pe pod într-un vagon de marfă.(Caută prin
buzunarele hainei) şi nici un act....

Luko Voi spune tot poliţiei.

Meto Scoate ouăle din buzunar.(scoate ouăle din buzunar şi le aruncă pe jos.)

În acel moment se deschide uşa sălii de aşteptare şi bărbatul iese cu un cuţitul înfipt în
stomac. Mîinile îi tremură de la mahmureală.

Harry Vă rog mult, trebuie să beau ceva!

Toţi se uită la el îngroziţi. Meto leşină.

Harry(imploră) O bere, vă rog!

Luba îi întinde o cutie cu bere.

Harry Dă-mi-o! (Bea fără a observa cuţitul înfipt în stomac) Dar voi cine sunteţi?
Luba Noi suntem...
Harry Da, cine sunteţi voi?
Doko Noi suntem....eu sunt....ursul meu a murit.
Harry(fixîndu-l cu privirea) Tu eşti Doko?
Doko Eu...eu n-am făcut nimic. El...(îl arată pe Meto care zace pe podea)
Harry Nu e el. Tu eşti cel ales.
Doko Pentru ce am fost ales?
Harry Să vezi totul pînă la sfîrşit.
Doko Nu am văzut nimic. Dormeam....Ursul meu a murit....numele ei era Katya.
Harry Ursul tău nu a murit.
Doko Ea murit acum un an chiar sub ochii mei.
Harry Nu a murit – e acolo. (arată spre podeaua sălii de aşteptare.) Mergi înăuntru şi ai
s-o vezi.
Doko Dar e moartă?!
Harry Ţi-am spus să te duci s-o vezi.

Doko pleacă şi intră calm în sala de aşteptare. Toţi îl aşteaptă încordaţi.

Doko(iese) Ursul meu! Vinde bilete! M-a întrebat, unde vrei să mergi? I-am răspuns,
nicăieri....
Luko(aruncă o privire în sala de aşteptare) E cineva acolo?
Doko M-a intrebat, unde vrei să mergi? I-am spus nicăieri. Şi ea mi-a spus, nu, tu ai să
mergi undeva. Uite biletul....
Luba Ce ai acolo?

Doko se uită peste umăr.

Luba Un bilet! (i-l smulge din mînă) Un bilet! (i-l dă lui Luko)
Luko Un bilet cu data de 20 august. Adică cu data de astăzi. La naiba!

Bărbatul scoate din cufăr un proiector.

Harry Şi acum o să vă arăt un film foarte rar. (se uită în jur) E mult prea multă lumină
aici.

Începe să se întunece.

Harry Aşa e mult mai bine. Să începem.

Filmul începe să ruleze. Publicul nu-l vede. Personajele se uită la film ca hipnotizaţi.
Harry Pe ecran îl puteţi vedea pe marele maistru al dispariţiilor magice, Harry Houdini,
care a reuşit să evadeze nu doar din viaţă, ci şi din moarte. Aici îl puteţi vedea
cum se apropie de un cufăr de metal, cum intră în el sub ochii a mii de spectatori.
Un preot din mulţime se ridică şi spune:”Houdini te joci cu un blestem!” Cufărul
este închis şi scufundat în ocean. Un minut, două, trei.....femeile ţipă, mamele
acoperă ochii copiilor. Şi chiar la mometul potrivit Houdini înoată la suprafaţă.
Marele Houdini care nu a evadat doar din viaţă, ci şi din moarte. Asta-i tot pentru
azi. Mîine vom vedea episodul următor. (Iese)

Luba(merge după el) Domnule!

Harry Da?
Luba Cum vă numiţi?
Harry Harry.
Luba Harry Houdini?
Harry Mi-ai putea spune şi aşa. (iese)

Heblu.

Actul 4

Dimineaţa. Aşteaptă cu toţii în faţa camerei lui Houdini. Şoşotesc. Meto fumează
încordat..

Luba Cînd se va trezi vom vedea al doilea episod. Ce crezi că se întîmplă în al doilea
episod?
Doko Şi ea m-a întrebat, unde vrei să mergi? Eu am spus – nicăieri. Nu, a spus ea, tu o
să mergi undeva astăzi. Uite biletul , a spus ea....
Luba(întizîndu-i lui Doko o sticlă) Bea! Bea sau te vei trezi din beţie....
Luko(uitîndu-se la bilet) Nu am văzut ursul, dar biletul are data de astăzi....
Luba(bînd) Mi-e frică! Beau, beau şi nu mă îmbăt? Are un cuţit înfipt în stomac şi el
bea bere.
Meto Cuţitul i-a intrat în stomac şi azi va muri.
Luba Dar cum s-a răcit berea?
Luko Data nu putea fi aplicată decît cu un dispozitiv special.
Doko Unde vrei să mergi, m-a întrebat. Nicăieri, am spus eu. Nu, a spus ea, tu o să
mergi undeva. Uite biletul, a spus ea....

Toţi se uită la uşa lui Harry.

Luba Încă nu s-a trezit?

Meto A murit. Cred că rana s-a infectat şi a murit.
Doko Unde vrei să mergi, m-a întrebat. Nicăieri, am spus eu. Nu, a spus ea, tu o să
mergi undeva. Uite biletul, a spus ea....
Luko Nu a fost un film prost, nu?
Luba Nu, a fost bun. Imi plac filmele de dragoste.
Luko Nu a fost un film de dragoste.
Luba Ba a fost.
Luko Ba nu.
Luba Ba da. Toate filmele vorbesc despre dragoste.
Luko Linişte! Îl vom trezi.
Luba Shhh!
Meta Ce film a fost? Ce film aţi văzut?

Doko ia un chiştoc de pe podea. Îl pune în gură şi se caută în buzunare după chibrituri.

Găseşte o cutie de chibrituri şi o deschide.

Doko Ursul meu! (toţi sar înspăimîntaţi)

Meto Unde-i?
Doko În cutia de chibrituri. (deschide cutia şi vorbeşte cu cineva dinăuntru.)
 Da. Eu sunt. (pune cutia la ureche) Mă întreabă unde vreau să merg....
(strigă)...Nicăieri. (Duce iarăşi cutia la ureche) Nu, spune ea, vei merge
undeva....Uite biletul....

Ia biletul din cutie şi i-l dă lui Luko

Luko Un bilet pentru 20 august! Are data de astăzi, nu?

Doko(către cutie) Katya?
Meto(se uită în cutie) Idiotule! E nebun de legat. Nu-i nici un urs aici. Hai, Katya, la
gunoi cu tine!

Aruncă cutia la gunoi. Se aude răgetul asurzitor al unui urs şi Harry Houdini apare cu
cuţitul înfipt în stomac. Are în mînă cutia de chibrituri.

Harry Cine a aruncat cutia de chibrituri?

Doko(arătîndu-l pe Meto) El a aruncat-o.
Harry Ai crezut că ursul va dispărea? Da?! Nu va dispărea. E în tine. Va dispărea cînd
vei dispărea şi tu. Da, problema poate va dispărea, dar va disparea o dată cu
martorul, care eşti tu. E clar?
Luba E clar.
Harry Nimic nu-i clar pentru tine. Nu există nici o filosofie pentru alcoolicii ca tine care
vor să dispară şi în acelaşi timp vor să rămînă aici.
Doko Noi nu vrem să dispărem...Noi vrem să....
Luba Noi vrem să urcăm în tren şi să plecăm de aici...
Harry Unde?
Luba Unde merg şi ceilalţi...în alt loc decît ăsta...
Harry Nu există un astfel de loc. Întreaga lume este Titanicul şi toţi suntem călători.
Singura evadare e imaginaţia.
Luba Cum spui dumneata, domnule Harry!
Harry Da, iluzia. Dar nu genul ăsta de iluzie ( smulge sticla din mîinile Lubei şi o
aruncă). Şi nici ăsta (scoate un ou din gură.) şi nici ăsta (îşi scoate cuţitul din
 stomac şi îl aruncă) Dispariţia nu poate avea loc decît prin suprema iluzie. Iluzia
are loc aici (îşi duce degetul la tîmplă) şi se transformă în spirit. Şi aici, eliberaţi
de materie, vom realiza ceea ce visăm. Aici în lumea minunată a spiritului.
Luba Ai dreptate, domnule Harry! Linişteşte-te!
Doko Noi, noi....
Harry Da. Vei dispărea pentru că tu eşti cel ales. De o veşnicie te caut şi acum te-am
găsit. Şi te voi duce în lumea spiritelor.
Luba Nu vorbi de lucruri atît de înfricoşătoare. Şi nouă ne place să bem, dar tu mergi
prea departe
Meto(venindu-şi în fire) Eu, eu...
Harry Şi tu. Şi el. Şi ea
Meto Eu pot citi partituri, domnule Houdini. Uite! (Îi dă partiturile)
Harry Poftim? (ia partiturile) Ludwig van Beethoven. Simfonia a 9 a?

Houdini fredonează notele. (Oda bucuriei)

Harry Fa, fa, sol, la, la, sol, fa , mi re, re, mi fa, fa, mi, mi.
Fa, fa, sol, la, la, sol, fa , mi re, re, mi fa, fa, re, re.
Mi, mi, fa, re, mi, fa-sol-fa-re, mi, fa-dol-fa-mi, re, mi,la.
Fa, fa, sol, la, la, sol, fa , mi re, re, mi fa, fa, mi,re, re-e-e.

Harry Şi acum cu toţii!

Ridică mîna în care are o baghetă de dirijor şi toţi cîntă textul original al Odei.

Freude, schoner Goetterfunken,

Tochter aus Elysium,
Wir betreten feuertrunken,
Himlishe,dein Heiligtum!
Daine Zauber binden wieder,
Was die Mode streng geteilt;
Alle menschen werden Bruder,
Wo dein sanfter fluegel weilt...

Harry Fiecare e puţin din Beethoven şi Beethoven e puţin din fiecare. (Arată spre cer.)
Fiecare poartă cu el spiritul lumii şi, dipărînd, se dizolvă în întregime în el. Mai e
ceva de băut?
Luba Nu, nu mai e.
Harry Atunci şi spectacolul s-a sfîrşit. Noapte bună!

Heblu

Actul 5

Dimineţa. Houdini iese afară cu pantofii într-o mînă şi cu un pahar gol în cealaltă. E
mahmur şi tremură.

Harry Vă rog! Vă rog!

Luko Ce!
Harry Puţină bere , te rog!
Luba Nu mai este, s-a terminat.
Harry Mor!
Luba Asta pentru că ai băut prea mult astă noapte. Ar fi trebuit să te auzi ...
Harry Acolo mai e ceva de băut? (se uită la sticla din mîna lui Meto) Te rog!
Meto Nu mai este. Abia mi-ajunge mie....
Harry Îţi dau pantofii mei. Eşti tînăr şi ai pentru ce trăi....

Pune pantofii în faţa lui Meto şi îi întinde paharul. Meto îi toarnă băutură. Goleşte
paharul şi îl întinde iarăşi.
Meto Nu mai este. S-a terminat.
Harry Atunci mergi şi mai cumpără!
Meto Cu ce?

Harry bagă mîinile în buzunarele lui Meto şi scoate nişte bani.

Harry Cu ăştia!!

Meto se uită uimit la bani

Meto Sunt adevăraţi! Poţi să mai faci şi alţii s-apară?

Harry Pot, dacă îmi mai torni băutură. (Meto îi toarnă, iar Harry îi scoate din buzunar
alţi bani)
Meto Poţi să scoţi mai mulţi? Poţi?
Harry Da, dacă-mi dai de băut.
Luko Aşa. (Îi toarnă băutură şi Harry îi scoate bani din buzunar)
Luba Poţi să scoţi mai mulţi?
Harry Nu.
Meto De ce?
Harry Pentru că nu mai este nimic de băut.
Luba Dacă ar mai fi, ce altceva ai mai putea să faci?
Harry Orice.
Meto Poţi opri un tren?
Harry Da, pot.
Luba Şi poţi să ne urci în el?
Harry Da.
Meto Nu, nu poţi.
Harry Aş putea dacă ar mai fi ceva de băut.
Luba Dar nu mai e, s-a terminat.
Harry În cazul ăsta, noapte bună! Cînd veţi găsi ceva de băut vom continua.
Merge în sala de aşteptare şi adoarme. Ceilalţi rămîn afară cufundaţi în gînduri.

Meto Minte. E doar un alcoolic nebun. Vorbeşte numai prostii....

Luko Dar, biletele sunt reale, nu?
Luba Dar filmul? Cîtă pasiune, cîtă dragoste!
Doko Dar ursul? Unde vrei să mergi, a spus ea, iar eu am spus că nu vreau să merg
nicăieri. Nu, a spus ea, tu vei merge undeva...şi mi-a dat biletele.
Luko Şi cuţitul pe care şi l-a scos din stomac şi că nu e mort.
Meto Va muri. Vă spun că va muri. Va face peritonită şi va muri.
Doko Nu va muri dacă bea atît de mult. Rana se dezinfectează de la alcoolul din sînge.
Meto Va muri.
Doko Nu va muri.
Meto Chiar dacă nu va muri, nu va fi în stare să oprească trenul.
Doko Ba va fi în stare.
Meto Nu, nu va fi.
Luba Va reuşi, dacă va fi destulă băutură.
Luko Hai să încercăm. Am o sticlă de bere pe care am ascuns-o mai de mult . (scoate o
sticlă din valiză)
Meto Acum puneţi valizele în faţa voastră astfel încît să creadă că suntem călători. Staţi
drepţi şi zîmbiţi. Foarte bine. Gata.
Luba Să-l trezesc?
Meto Da, trezeşte-l.

Actul 6

Toţi cu valizele în mîna şi cu cîte o sticlă de bere încearcă să îl trezească pe Harry, dar e
mult mai greu decît se aşteptau. Îl scutură, îl lovesc şi îl stropesc cu apă.
Luba Harry, trezeşte-te! Am găsit de băut! Trezeşte-te!

Meto E mort! Nu ţi-am spus …

Doko Nu e mort. Beţivii nu mor…Trezeşte-te, Harry!

Harry: Ce se întîmplă?

Luba Am găsit nişte băutură, Harry! Poţi să opreşti un tren, nu-i aşa?

Harry Da, pot.

Luba Ei, atunci hai! Uite, bea!

Harry Ce?

Luko Asta.

Harry Nu e de ajuns.

Luko Mai avem una.

Harry Tot nu e de ajuns . Astea nu o să ne ajungă două zile.

Meto Doua zile? Cît de mult o să ne ia să oprim un tren?

Harry Destul de mult. Cel puţin o lună…dacă nu mai mult…

Meto Ce vrei să spui, o lună? Un tren se opreşte într-un minut…

Harry Trenul, da...dar trebuie să vă pregatiţi şi voi..

Meto Suntem pregatiţi. Avem valizele aici…Alinierea! Zîmbiţi! Valizele în faţă!

Harry Nu, nu aşa! Trebuie să vă pregatiţi spiritual şi asta cere timp.

Doko Pentru ce trebuie să ne pregătim spiritual?

Harry Pentru viaţa de afară…O să găsiţi o lume nouă şi diferită, trebuie să fiţi
pregătiţi să o acceptaţi.

Luba Eu nu înţeleg nimic. Cum să ne pregătim ?

Harry Vă voi pregăti eu. Tot ce vreau de la voi este băutură şi răbdare. Astăzi o
să începem - prima lecţie despre lumea spectacolului( show business).

Meto Scuză-mă, dar noi nu vrem să devenim magicieni.

Harry Sigur că nu vreţi. Dar e o necesitate în lumea în care o să ajungeţi. Pentru

că aşa cum a spus Shakespeare "Lumea e o scenă".
Luko Şi ce trebuie să facem acum?

Harry Nimic. Ascultaţi şi luaţi notiţe. Uitaţi aici nişte coli de hîrtie şi creioane.

Se aşează toţi şi iau notiţe.

Harry Lectia nr.1- genuri de spectacole. Există trei feluri de spectacole- în

funcţie de numărul de persoane care participă la spectacol. Primul- un
spectacol susţinut de un singur om e numit "one man show".(spectacol cu
un singur actor)

Repetă după el, apoi îşi notează.

Harry Un spectacol susţinut de doi oameni se numeşte "two man show".(un

spectacol cu doi actori)

Repetă după el, apoi îşi notează.

Harry Un spectacol susţinut de trei oameni se numeşte…

Meto "A three man show"?..(un spectacol cu trei actori)

Harry Nu. Un spectacol interpretat de trei sau mai multe persoane se numeste “a
many man show”.(spectacol cu mai multi actori) Un spectacol care durează un
minut se numeşte “one-minute show”(spectacol de un minut). Un spectacol care
durează doua minute se numeşte “two-minute show” (spectacol de două minute)., şi
un spectacol care durează trei minute se numeşte …
Meto “Three-minute show?”… (spectacol de trei minute).,
Harry Nu. Dacă un spectacol durează trei minute sau mai mult se numeşte “long-time
show”.(spectacol de lungă durată/ spectacol prelungit) Şi mai sunt doua tipuri de
spectacol la care publicul plăteşte sau nu se plăteşte. Dacă publicul plăteşte se
numeşte un spectacol plătit, dacă nu plateşte…
Luko Neplătit?
Harry Nu. Se numeşte “spectacol de caritate”. E destul pentru astăzi…
Toţi (notează) E destul pentru astăzi…
Harry O să continuăm mîine, dacă e destulă băutură.(goleşte sticla şi iese.)
 Actul 7

Meto Vorbeşte numai prostii. Un minut se numeşte un minut. Două minute se numesc
două minute şi trei minute…
Luba Trei minute sau mai multe…
Meto Bine…
Doko Mi-am văzut aseară ursul din nou…unde vrei să te duci , m-a întrebat ea, …
Meto Şi ce, te-ai dus undeva?
Doko Nu, dar mi-a dat un bilet.(le arată biletul)
Luko E pentru 20 august! Şi are pe el ştampila cu data de azi? De ce 20?
Doko Nu ştiu. Aşa le dat Katya.
Meto Nu e Katya.
Luba Ce vrei sa spui, că nu e ea?
Meto Ce vreau să spun e că e el. De cîte ori apare ursul, el nu e aici, şi invers.
Doko Nu te cred.
Meto Poţi să verifici dacă vrei. Cînd trece urmatorul tren?
Luko La 2:20. Internaţionalul pentru Moscova, St. Petersburg, Vladivostok,
Vancouver.
Meto Dacă ursul vinde bilete, atunci ea trebuie să vină înaintea trenului, nu-i aşa?
Luko Da aşa cred. Dacă e tura ei…
Meto O s-o aşteptăm. Dar să fie şi Harry aici. Făceţi-l să vină.
Luba A adormit. E foarte beat.
Meto O să-l cărăm afară. Hai.

Îl aduc afară pe Harry care este foarte beat)

Meto Doko, dă-mi lanţul ursului! (îl leagă pe Harry cu lanţul de gît.) Hai vino să
vedem dacă îţi vine ursul. Cît mai e pînă vine trenul?
Luko Jumătate de oră.
Meto O să aşteptăm. Eu nu mă grăbesc.
 Doko Nu e drept ce facem.
Luba Şi eu cred asta. Ne-a pus filmul ăla, ne-a învăţat tot felul de lucruri folositoare,
iar noi îl legăm ca pe un animal.
Meto Ne-a învăţat numai porcării doar ca să capete ceva de băut de la noi. Nu e
altceva decît un pungaş! O să îl predam mîine poliţie trenului.
Luba Şi dacă află că i-ai înfipt un cuţit în stomac?
Meto Nu e un cuţit adevărat. Uite. (le arată cuţitul, apasă pe lamă şi aceasta intra în
mîner.)
Luko N-aş fi crezut! Şi banii care i-a scos din gură erau ai mei. Aveam în buzunar
aceleaşi bacnote înainte şi acum nu le mai am.
Doko Atunci nici ursul nu e real, nu-i aşa?
Meto A promis că ne scoate de aici, nici asta nu e adevărat? N-o să ieşim niciodată de
aici. Sunt într-o aşa o încurcătură că nici nu mai vreau să trăiesc.
Luba Mai bine îmi ţineam gura …
Luko Şi eu. Eu sunt complet pe dinafara sistemului.
Luba Care sistem?
Luko Sistemul căilor ferate. Întreaga planetă e conectată la reţele de cale ferată. Pot să
lovesc şina asta şi vibraţiile pot ajunge la Moscova, Paris, New York şi Shanghai.
Întreaga planeta e o reţea şi eu sunt pe dinafară. Am pierdut mii de conexiunii…
Doko Să pierzi o singura conexiune şi e de ajuns. Ţin lanţul, dar nu e nimic la celalalt
capăt.
Luba Oamenii obişnuiţi se bazează pe o singură conexiune şi cînd ea se pierde - s-a
terminat. Intelectuali au mai multe conexiuni şi de asta suferinţa e împarţită în mod
egal.
Meto Nu e adevărat. Dacă eu sunt aşa de deştept, cum am ajuns aici? Am avut o
carieră şi atît de multe realizari şi acum ce fac? O femeie inutilă mi-a ruinat viaţa.
Luba Eu?
Meto Nu tu. Dar şi tu eşti la fel. Femeile sunt nişte creature vrednice de dispreţ..
Luba Dar ce ţi-am făcut ?
Meto Îmi vei face cînd va veni vremea. Femeile sunt drogurile şi barbaţii sunt
narcomanii.
Luba Spune-mi adevărul, unde este femeia asta acum?
Meto Ea nu mai e în lumea asta. Şi nici eu nu mai sunt aici…

Luba Ceea ce ai spus tu despre femei …ceea ce ai spus tu despre femei e adevărat.
Suntem vrednice de dispreţ şi inutile…
Meto Curve!
Luba Asta nu e nimic. Dacă ai ştii… dacă ai ştii ce lucruri am făcut din dragoste … şi
ce a făcut dragostea pentru mine. Noi femeile suntem…(boceşte)
Doko Femeile şi urşi sunt la fel, dar eu nu pot să trăiesc fără asta…(îi dau lacrimile)
Luko Ieri de exemplu cinci trenuri au trecut într-o direcţie şi alte cinci s-au întors.
Care e rostul, va întreb, să cari nisipul într-o direcţie şi după aceea să îl aduci
înapoi? Dacă te gîndeşti la asta, nu are nici un rost, dar dacă nu te gîndesti, poate că
are…
Meto Cîte minute mai sunt?
Luko Cinci.
Meto Atunci ursul ar trebui să fie la casa de bilete. Doko, du-te şi te uită, şi zi-ne dacă
e acolo.
Doko Mi-e frică.
Meto Bine atunci. O să mergem toţi. Să mergem.(merg toţi şi se uită pe geam.) E
vreun urs aici?!
Toţi Nu.
Meto Ce v-am spus eu? Nu există nici un urs şi nici o cale de scăpare.

În acelaşi moment se aude sunetul trenului care se apropie. Trenul trece

fulgerător fără să oprească.

Doko Ursul! Ursul conducea trenul!

Luba Era ea! Meto, ai vazut?
Meto Am văzut, dar nu îmi vine să cred.
Luko Era un urs. Pîna şi eu l-am văzut. O fi ajutorul mecanicului, nu?
 Luba E de la băutura. Eu am văzut două trenuri.
Doko Era Katya. Uitaţi ne-a mai dat un bilet. E tot pentru data de 20. Acum am patru
bilete pentru 20 august.
Luko Am văzut tot ce era de văzut din sistemul căilor ferate, dar nu am văzut
niciodată un urs să conducă un tren. Un urs mecanic şi încă unul, ajutorul
mecanicului.
Luba Dacă există un urs, atunci trebuie să existe şi o ieşire de aici.

Actul 8

Harry şi ceilalţi.

Harry Lecţia doi – filosofie. Respiraţi adînc şi ţineţi-vă respiraţia. Unu, doi, trei,
patru, cinci, şase, sşpte, opt,…
Luko (răsuflînd). Ce-a fost asta?
Harry Creşterea rezistenţei pîna la ultima răsuflare. Orchestra de pe Titanic a cîntat încă
zece minute după ce s-a scufundat. Bărcile de salvare de pe “Carpathia” au găsit doar
trupuri îngheţate, însă muzica mai putea fi auzită din adîncurile oceanului.
Luba Ai fost acolo?
Harry Ar fi trebuit sa fiu…
Luko Ca muzician?
Harry Nu. Dar aş fi putut fi dirijorul… şi acum să continuăm cu prima lecţie a ieşirii
de aici. Feluri de a scăpa din realitate: unu – cel mai joasnic -- este alcoolul sau o
încercare de a scăpa de toate, negîndind. Al doilea mod de a scăpa este religia sau
încercarea de a scăpa de toate astea, gîndind. Al treilea mod este afacerea sau
încercarea de a scăpa din realitate, prin acţiune. Acestea sunt trei dintre cele mai
josnice metode de a scăpa de aici sau a scăpa de lucruri care sunt în afara noastră.
Toate lucrurile din afară noastră sunt lucruri josnice..

Luba Şi unde sunt lucrurile bune?

 Harry Lucrurile bune sunt în noi. N-o să descoperiţi nimic în cele şase direcţii ale
lumii. Singurul lucru este în voi. Aceasta este ceea de-a şaptea direcţie a lumii şi pe
aceasta o vom urma. Astăzi, doar ne vom uita prin fereastra celei de-a şaptea
direcţii să vedem cum arată. Sunteţi pregatiţi!? Unu – închideţi ochii, doi –nu vă
gîndiţi la nimic, trei – relaxaţi-vă, patru – corpul vostru devine mai uşor, cinci - eşti
fericit şi faimos. Eşti cel mai mare muzician. Eşti îmbrăcat în frac şi eşti pe scenă.
Trebuie să ai mare grijă de intrumentele tale, sunt toate “Stradivarius”. Audienţa
este îmbrăcată formal şi elegant.(Toţi sunt hipnotizţi îşi ridică instrumentele cu
grijă. Harry ridică bagheta de dirijor şi cotinuă.) Doamnelor şi Domnilor,
“Orchestra de pe Titanic”! (Explozie de aplauze, ei se înclină.) Gata! Concentraţi-vă
toată energia. Începutul va fi o explozie. Trei – patru!

Muzica explodează şi prinde viaţă, ei îşi înclină sincron viorile. Cvintetul

interpretează din ce în ce mai entuziast şi Harry dirijează cu energie, strigînd,
“Temp! Avanti ! Vibrato intensivo ! Forte ! Subito Forte ! Tuti ! Legero !” etc. . În
apogeul recitalului Harry coboară de pe pedestal şi bate din palme. Muzica se
opreşte, dar cvintetul continuă.

Harry De ajuns, “ Orchestra Titanic” – de ajuns. Treziţi-vă, scufundarea de astăzi s-a

terminat.

Se trezesc.

Harry Doamnelor si domnilor, ceea ce aţi văzut a fost o simplă hipnoză, care poate fi
făcută de orice magician. Hipnoza este de asemenea o scăpare din realitate, dar din
păcate e de scurtă durată, pentru că mai devreme sau mai tîrziu te trezeşti. Somnul
nu e viaţa, doamnelor si domnilor, cu toate că viaţa e somn.

Harry iese.
Meto Trenul pe care l-a promis n-o să fie niciodată.
Doko Şi? Ce se va întîmpla?
Meto O să ne hipnotizeze.
Luko Şi cînd o să ne trezim?
Meto Cînd o să ne trezim, o să-l ucidem. De data asta chiar o să-l ucid. Ca să nu mai
fie în stare sa ne adoarmă. Propun ca în timp ce el ne vorbeşte, să ne lovim unul pe
altul, aşa o să fim siguri că nu ne adoarme.
Doko Loveşte-te tu singur dacă vrei, eu am fost destul de fericit visînd. Mi-a plăcut.
Meto Ţi-a plăcut, dar nu e adevărat.
Luba Ce importanţă are, de vreme ce e placut?
Meto E doar o minciună.
Luba Dar ce lucru plăcut din lume e adevarăt? Dragostea?
Luko Sau băutura?
Doko Sau Katya? Ea a fost aici şi acum nu mai e. Adevărul se termină odată cu
moartea...

Actul 9

Harry Ultima lecţie: tipuri de viaţă. Viaţa umană poate fi împarţită în două tipuri:
vizibilă şi invizibilă. Viaţa vizibilă, cunoscută ca viaţa adevarată, e viaţa în care
corpul trăieşte. Invizibilă, unde totul ţine de visele şi speranţele tale, acolo unde
trăieşte sufletul. Doamnelor şi domnilor, mi-am devotat în totalitate viaţa pentru a
studia, învaţa, cunoaşte lumea sufletelor. Viaţa sufletului e la fel de reală ca oricare
alta, şi oricum nu există trup cu suflet. Doamnelor şi domnilor, măreţul moment a
venit. Astăzi, 20 august, trenul vostru va opri şi o să urcaţi în el. Priviţi-l. Vine acum.
Linişte! Ascultaţi! Auziţi vibraţiile şinelor? Ascultaţi...
Luba Da. Îl aud. Îl aud!
Harry Vine! Auziţi roţile cum huruie?

Zgomotul trenului care se apropie şi şuieratul locomotivei.

Meto Valizele în faţă. Aşa, foarte bine... Zîmbiţi! Vreau să creadă că suntem
pasageri...
Harry Linisteşte-te! Acest tren, doamnelor şi domnilor, vine special pentru voi şi va
opri numai pentru voi.
Luba Va opri?
Harry Va opri.
Luko Pun pariu că nu va opri.
Harry Va opri.
Luko Chiar dacă va opri, pun pariu că nu vor deschide uşile.
Harry Linişte! Nu pot să lucrez aşa! Vreau linişte! Linişte şi concentrare! Trenul intră
în staţie! Opreşte.
Toţi A oprit!

Sunetul trenului care opreşte.

Harry Uşile se deschid...

Toţi Au deschis uşile!

Sunetul uşilor care se deschid.

Harry Şi acum urcăm în tren... Haideţi, doamnelor şi domnilor!

Toti Şi noi urcăm...
Se îndreapta spre tren.

Actul 10

În tren, zgomote specifice, trenul pleacă din gară, trenul şuieră, Doko, Luba şi Meto.
 Luba Un tren! Un tren adevărat! Şi noi suntem înăuntru. Suntem călători vă daţi
seama? Nu-mi vine să cred. Dar ce s-a întamplat şi încă atît de brusc?
Doko Nu ştiu ce s-a întîmplat. Şi nici cum s-a întîmplat.

Intră Harry

Harry Doamnelor şi domnilor, bine aţi venit! Trenul vostru pleacă, doamnelor şi
domnilor!
Luba Trenul se mişcă! Pleacă din staţie!
Doko Se mişca! Uite! Uite! Chiar se mişcă.
Luba Călătorim!
Meto Scuzaţi-mă, dar unde anume mergem?
Luba Nu ştiu. Am vrut să ne urcăm într-un tren, nu-i aşa... Dar unde anume mergem?
Harry Unde vreţi să mergeţi?
Luba Noi... Noi am vrut să luăm trenul şi să devenim ca ceilalţi oameni din tren...
Harry Partea mea de învoială era să opresc trenul. Ăsta e trenul în care aţi vrut să vă
urcaţi.

Intră Luko.
Luko Nu există nici un pasager în trenul ăsta – Am mers pînă în ambele capete ale
trenului. Nici un pasager.
Meto Nici un pasager, ce vrei să spui?
Luko Doar atît, nici unul. Nici măcar unul.
Meto Nu e posibil. Ai auzit asta, Harry? Nu sunt pasageri?
Harry Ba da sunt. Voi sunteţi pasagerii, nu?
Luko Şi de ce nu mai sunt alţii?
Harry Nu mai sunt alţii pentru că acesta este trenul vostru. Ceilalţi pasageri circulă cu
trenurile lor. Fiecare tren are pasagerii lui şi fiecare pasager are trenul lui.
Meto Nu poate exista un tren în care să fim singurii pasageri. Luko, du-te şi întreabă
mecanicul de tren unde sunt pasagerii.
Luko Nu exista nici mecanic.
Luba Poftim?
Luko Aşa cum ţi-am spus. Nu există nici un mecanic.
Harry Nu există. Tot ce aţi vrut a fost un tren. N-a spus nimeni nimic de vreun mecanic.
Luba Dar cum poate să meargă un tren fără mecanic? Mi-e frică. Se întamplă ceva
ciudat.
Doko Ştiu eu cine conduce trenul.
Luba Cine?
Doko Ursul.
Luko Nu e ea. Şi nu am văzut nici ursul tău. Acolo nu e nimeni.
Luba Mi-e frică. Dumnezeule, de ce a trebuit să plecăm? Vreau să ne întoarcem.
Doko Şi eu m-am răzgîndit. Eu nu am vrut niciodată să plecăm din locul acela. M-am
urcat în tren pentru că nu vroiam să fiu lăsat singur.
Luba Vreau să mă întorc la păcatele mele. Era un loc atît de bun pentru suferinţă. Nu
poţi cere mai mult.
Doko Şi mie îmi plăcea suferinţa de acolo. Suferinţa şi băutura, suferinţa şi băutura, nici
nu poţi cere mai mult.
Luba Ce vom face acum?
Meto Unde e semnalul de alarmă?
Luko La viteza cu care merge trenul, se va răsturna dacă îl tragi acum.
Meto (către Luko) A mai fost vreodată un astfel de caz cînd toţi pasagerii au coborît
din tren?
Luko Da. O ameninţare cu bombă într-un tren şi toata lumea a coborît.
Luba Crezi că ar putea exista o bombă în trenul ăsta?
Luko Nu ştiu. Nu aş putea să spun.
Luba E o bombă în tren!!!
Harry Tot ce aţi vrut a fost un tren. Nu e un tren cu o bombă.
Meto Unde e toată lumea atunci? Trebuie să fie o bombă.
Deko Decideţi voi. Eu oricum sunt prost. Dacă este – este. Dacă nu este – nu este.
Meto Voi ştiţi ce se întamplă acum? Duc trenul într-un loc sigur să îl arunce în aer.
Luko Cred că a ajuns deja într-un loc sigur. O să oprească în curînd.
Meto Există bombe care explodează în momentul în care trenul opreşte.
Luba De asta nu a oprit pînă acum, nu? Şi deci nu va opri niciodată!
Doko Aş vrea să explodeze odată să se termine toată povestea asta.
Luko Nu vreau să mor în trenul ăsta. Mi-am petrecut toată viaţa urmărind trenuri
trecînd fără nici un rost. Nu vreau să...
Luba Merit să mor. Merit să mor, dar îmi e frică de aşteptare. Cred că ar fi mai bine
dacă aş sări.
Meto O să murim cu toţii, asta e clar. Iar Harry va fi primul. O să îl aruncăm pe el
primul şi apoi vom muri cu toţii.
Harry N-o să moară nimeni.
Luko Nu? Atunci cum vom scăpa de aici?
Harry Vă pot scoate de oriunde.
Meto Cum?
Harry Vă pot spune, dar pe rînd.(Deschide capacul cufărul.) Luba, tu prima.

Luba se uita în jur şi intră în cufăr.

Actul 11

Meto S-a închis înăuntru cu Luba?(Se uită pe fereastră) Nu văd nimic. Luba?
Luba? Spune ceva. Ce fac acolo?
Luko Nu ştiu. Probabil îi spune cum o va salva. Nu asta a spus?
Meto Cum are de gînd să o salveze, dacă nici trenul nu poate să-l oprească?
Luko Nu ştiu. A spus că o să ne zică pe rînd.
Meto De ce pe rînd?
Doko Eu nu intru acolo. Nu vreau să mă salveze el. Am omorît-o pe Katya.
Am lăsat-o să moară de foame şi pentru asta merit să mor...
Meto O să mori, dar înainte o să-ţi plăteşti păcatele tale acolo înăuntru.
Doko Acum înţeleg, el e aici cu un scop anume. Noi suntem toţi nişte păcătoşi şi
el e aici să ne facă să plătim... Unul cîte unul. Ţineţi minte asta!
Luko Eu nu am nici un păcat.Şi nici nu vreau ca cineva să mă... Eu nu intru
acolo.
Doko El e aici cu un scop... unul cîte unul. Ţineţi minte asta!
Meto De ce am lăsat-o pe Luba să intre acolo? De ce?
Luko A intrat de bunăvoie. Nu poţi să opreşti niciodată o femeie.
Cufărul se deschide Luba iese afară.
Luba E rîndul lui Doko să intre.
Doko Al meu?!
Luba Da.
Doko Meto, să intru?
Meto De ce mă întrebi pe mine?
Doko Cum o să fie înăuntru?
Meto Întreab-o pe Luba, ea ştie.
Doko Luba?
Luba Nu mă întreba pe mine. O să vezi.
Doko Dumnezeule!!!!!(intră)
Meto Ce s-a întamplat?
Luba Nu întreba.
Meto Spune-mi!
Luba Nu există nici un tren.
Meto Ce?!
Luba Îţi spun că nu există nici un tren.
Meto Atunci ce este?
Luba Vei vedea cînd vei intra. Ăsta nu e cu adevărat un tren.
Luko Ce este atunci?
Luba Vă va spune cînd veţi intra.
Doko iese afară.
Doko Luko, e rîndul tau.
Luko Nu.
Doko Intră, Luko, nu are de ce să-ţi fie frică.
Luko Nu?!
Doko Nu. Intră.
Luko intră.
Meto(către Doko) Ce s-a întîmplat?
Doko Nu am înţeles o iotă, dar am fost de acord cu tot.
Meto Ce a făcut?
Doko Nimic. Cînd am intrat, a spus o groază de lucruri deştepte, dar nu am înţeles
nimic. Real, imaginar, chestii din astea.
Luko iese.
Luko Are dreptate. Are dreptate întru-totul.
Harry iese.
Harry (către Meto) Ai de gînd să intri?
Meto Nu. Vom vorbi aici, ca între bărbaţi, faţă în faţă, cu toată lumea. Spune-mi ce se
intamplă!
Harry Nu pot să-ţi spun nimic.
Meto De ce?
Harry Pentru că...pentru că eu nu exist.
Harry Poţi să repeţi?
Harry Tu şi eu şi trenul vostru, sunt toate rezultate ale imaginaţiei voastră. Sunteţi doar
nişte spirite ce visează, ce văd o lume care de fapt nu există.
Luko Aşa este! Nu se poate ca un sistem aşa de absurd precum linia noastră de tren să
existe. Cine s-ar fi gîndit să creeze ceva aşa de ridicol?
Doko Şi cu bomba cum rămîne?
Luko Care bombă? Nu există nici măcar un tren şi tu te apuci de căutat o bombă?
Harry Nu există nimic. Şi nu este nici moarte. Totul este doar un vis despre un spirit
etern care visează la nesfîrşit.
Luba Vreau să mor, eu am păcate.
Harry Nu există nici păcate, pentru ca nu este nimeni faţă de care să greşeşti. Nimeni şi
nimic nu există, exact cum ţi-am spus.
Meto Am mai auzit asta, înainte ca tu să mi le fi spus. Dar nu e nici o dovadă că
lucrurile sunt cum spui tu că sunt.
Luko Dar poţi demonstra că minte?
Meto Nu, nu pot, dar nu avem nici o dovadă împotriva lui.
Harry Ba există şi ai să vezi. Îţi vei imagina ceva ce nu se poate întîmpla în realitate.
Uită-te la cufăr. Sigur poţi vedea încuietoarea. Oare poate cineva să iasă din cufăr
dacă este închis înauntru?
Doko Nimeni nu ar putea reuşi.
Luko Nu.
Meto Nu ar putea.
Harry Aşa e, în realitate, nu ar putea. Dar dumneavoastră, doamnelor şi domnilor, vă
veţi imagina că se poate, ceea ce va dovedi că viaţa este doar o iluzie. (intrînd în
cufăr) Meto, ia cheia şi închide cufărul. Numără pînă la 10, după care deschide-l, eu
nu voi mai fi, pentru că tu iţi vei imagina că nu sunt acolo. Atîta timp cît auzi
muzica orchestrei de pe Titanic, viaţa va fi un one-man show (un spectacol cu un
singur actor). Hopa sus!

Meto îl închide în cufăr şi numără pînă la 10.

Meto Şi-a imaginat deja careva că Harry nu mai e în cufăr?

Toţi Nu.
Meto Ce nu se poate întîmpla, nu se poate întîmpla.(bătînd în capacul cufărului).
Harry ? Voi număra pînă la 20 dacă este nevoie.(Deschide lacătul). Hai, Harry,
acum poţi să ieşi.
Luba Nu e nimeni?

Actul 12

Luba Unde-i Harry?

Meto Pe aici pe undeva. Harry? Bravo! Harry! Gata, poţi să ieşi!
Luba Înăuntru nu e?
Meto E pe aici? (Se uita prin vagon)
Luba Nu te mai osteni să-l mai cauţi. Harry pur şi simplu s-a dizolvat.
Luko Nici măcar nu a existat. Era doar în imaginaţia mea.
Luba Şi în a mea.
Doko Niciodată nu mi-aş fi închipuit că îmi pot imagina aşa ceva.
Luba Harry a reînviat. A luat păcatele noastre şi a reînviat.
Luko Nu a reînviat. Nici măcar nu a existat. Era doar o iluzie. Dar totuşi mai rămîne o
întrebare.
Meto Numai una?
Luko Da. A spus că există doar UN singur spirit. Deci asta înseamna că numai unul
dintre noi visează, iar ceilalti sunt visul lui şi că nu există. Întrebarea este care dintre
noi visează şi care dintre noi suntem doar vise?
Meto Încearcă şi ai să vezi.
Luko Cum?
Meto Vei dispărea şi tu. Dacă dispari, asta înseamnă că şi tu eşti un vis.
Luko Nu voi dispărea, pentru că exist. Şi tu eşti visul meu.
Meto De unde ştii cine pe cine visează?
Luko Voi încerca, dar nu voi dispărea.
Meto Încearcă!
Doko Asta nu-i o glumă. Nu vă jucaţi cu lucrurile astea.
Meto Lasă-l să încerce. Oricum nu există.
Luko Vom vedea cine nu există.
Meto TU, TU NU EXIŞTI ! M-am săturat să te tot visez.
Luko Vom vedea cine visează pe cine! Închideţi-mă în cufăr şi numără pînă la 10.

Intră în cufăr. Meto închide lacătul, numără pînă la 10, după care ridică capacul.

Luba Nu e acolo?
Doko V-am spus să nu vă jucaţi cu lucrurile astea.!
Meto Adevărul începe să iasă la lumină. Deci Luko nu exista? Acum nu avem decît să
aflăm care dintre noi trei există şi care nu. Hai! (Îi arată cufărul lui Doko)
Doko Nu, nu eu! Eu exist, încearcă tu!
Meto(ezitînd) Bine. Dar dacă exist, îţi voi rupe oasele în bătaie! (Merge către cufăr)
Luba Meto! Nu ! Nu am să te las! Nu am să te las să dispari!
Meto Sunt o fiinţă fizică şi nu voi dispărea.
Luba Mai bine dispar eu decît să dispari tu. Intru şi eu cu tine.
Meto Haide! Dar numai tu ai să dispari. (Intra împreună). Doko, închide-ne!
Doko Meto, nu, te rog! Luba, nu mă lăsa singur. Astea nu sunt lucruri cu care să te
încurci. Totul va fi bine. Nu e nici un tren. Nu e nici o bombă. Unde te duci?
Meto Închide cufarul! Mă voi întoarce într-o clipită şi vom rămîne numai noi doi.

Doko închide cufărul şi numără. Ajunge la 7 şi deschide cufărul.

Doko Meto, Luba ! Metoooooo! (Se plimbă, căutîndu-i). De ce m-aţi părăsit? Ce mă voi
face singur? Ce? Vreau să fiu cu ceilalţi. (Umple cufărul cu sticle). Vreau să dispar
şi eu. Au dispărut mulţi oameni, iar eu nu sunt mai prejos. La revedere, Doko, la
revedere, fraţioare! (Intra în cufăr). A fost bine cît am fost împreună. Dar vezi cum
s-au rezolvat lucrurile? La revedere.(Închide capacul şi începe să numere. Ajunge la
10 după care LINIŞTE. După un moment capacul se deschide şi Doko ridică capul).
De ce nu am dispărut, în numele lui Dumnezeu? Ce se întamplă? Să mai încercăm o
dată... (închide cufărul şi numără încă o data, dar îşi aduce aminte ceva, deschide
capacul şi se uită la încuietoare.). De aia nu pot dispărea. Nu e nimeni care să
închidă lacătul. Cum pot să mă încui singur? (face cîteva încercari nereuşite, după
care iese nervos). Ticaloşii, mi-au jucat o festă grozavă. M-au găsit pe mine cel mai
prost. Au reuşit să iasă de aici şi se distrează de minune, iar eu am rămas aici
nedispărut. Doamne, sunt cumva prost? Dacă alţii au reuşit să dispară, trebuie să
reuşeşti şi tu!! E un lucru teribil să rămîi nedispărut în această lume!(ţipînd). Meto!
Luba! Vreau să dispar! Vreau să dispar!(se gîndeşte un moment). Poate că am
dispărut? Asta înseamnă să dispari – să nu ai pe nimeni în jur. Asta e, după cum ar
spune Hegel, un subiect fără noţiuni. Cum naiba am ştiut asta? Cum de am ştiut
asta? De fapt, dacă stau şi mă gîndesc bine, dispariţia mea a început cînd a murit
Katya. Întîi a dispărut Katya, după care Harry, apoi Luko, Luba, Meto şi eu am fost
ultimul care a dispărut. În altă ordine de idei, asta înseamnă a evada! Am dispărut!
(se aşează disperat pe capacul cufărului). Poate careva s-a întors.(deschide
cufărul). Nu. Nu e nimeni înăuntru.(se aşează lîngă cufăr). Nu mi-a mai rămas
nimic de făcut decît să stau şi să aştept ca cineva să se întoarcă. Dacă cineva se
întoarce, înseamnă ca nu am dispărut. (aşteaptă, deschizînd capacul din cînd în
cînd). Voi aştepta.....

Sfîrşit