Conf. dr.

loan Andrei Vere~iu

(ed.)

RECOMANDÁRI DE
INTERVENT., II
NUTRITION
., ALE LA
PACIENTII
., SPITALIZATI
.,

BIBLIOTECA VALERIU BOLOGA

U.M.F. CLUj-NAPOCA
1'"' ~-~- ¿1'5.2>\ 3

BIBLIOTECACENTRALAU .M. F, CLUJ

IIIHIIIIHII
141230A 0159

Edi tura ECHIN OX

2016
 een ing -ul ui pre coc e pe ntru He11co . bact er py lor1. ~i
tora. ca~ ¡ rez ult at al scr
.
. . • asoc1a. . ulcerului
tor ilo r d e ns
noa ~te.rea din .t1mp a s1m pto me lor §i a fac c t1
ic, inc1de nta §I pre val ent a, pre cu m §i nu ma rul de pro ced uri. eh"1rurg1.ca1e
.. ,. .
iate ace sto ra, au sca zu t 1n ult 1m ele tre i decade.

biectivele interventiei nutritionale

ulcerul gastroduodena1 sunt:
ectivele tra tam en tul ui nu trit ion al pe ntr u
gas tric
ducere a ~i ne utr ali zar ea sec ret iei de acid
rez ist ent ei tes utu lui epi tel ial gas tro int estinal, pen tru combatere
eniine rea
ctelor acidului gas tric .

nterve nti a nutritionala

Indica ii
ele cu un co nti nu t pro tei c rid ica t pre cum Iaptele, indicate frecvent
liment
cut pe ntr u cap aci tat ea de alc ali niz are $i de vindecare, s-au dovedit a fi
tre
ia de acid gastric, cu un rezultat
le mai pu ter nic e sti mu len te pe ntr u sec ret
cti v pe ntr u obi ect ive le ter api ei die teti ce aplícate pacientilor cu
ntraprodu

uti ca redusa, exceptand pen tru

pH-ul ali me nte lor are o im po rta nta ter ape
lez iun i exi ste nte la niv el buc al sau eso fag ial. Majoritatea aJimentelor
acientii cu
sid era bil ma i pu tin aci de dec at pH -ul gastric, 1.0-3.0, pH-ul sucului de
nt con
-3.6.
ortocale sau gra pe fru it fiind sit ua t int re 3.2
ul a un or can tita ti ma ri de alc ool din orice sur sa po ate cauza cel
consum
dau ne sup erf ici ale mu coa sei §i po ate exacerba afe qiu nea existenta sau
utin
troduodenal. Consumul mo der at de
nterfera cu tra tam en tul pe ntr u ulcerul gas
re sa fie pat og eni c pen tru ulc eru l gas troduodenal decat daca alµ
kool nu apa
ri de ris c su nt pre zen ti. Pe de alt a par te, ber ea §i vinul cresc signifiant
acto
e prezinta simptomele afectiunii.
ecretiile gas tric e §i tre bu ie evi tat e de cei car
$i sti mu len tel e pe baz a de caf eín a stim uleaza secreiia acida dar nu
• cafeaua
erului in afara faptului ca provoaca
au fost implicate dir ect ca §i O cauza a ulc
disconfort.
dim ent e adm iní str ate oral sau plasate
~ cantita ti ma ri din dif eri te con
a acida §i cauzeaza mici eroziuni
intragastric fara alt e ali me nte , cre sc sec rep
lam ati a mu coa sei §i alt ere aza per me abi lita tea ~i motilitatea
superficiale, inf
gastr0 •
Intestinala.
 Cel mai des incriminate sun__t chil~, boiaua_ ~i piperul negr~. Cantitai¡ tnic¡
. hi"li· sau ingredientul sau activ, capsa1c1na, poate servi cre§tert¡ p de
arde1 e . roteq¡ ,
mucoasei prin cre$terea produciiei de mucus. TotU§I, cantitap mari Pot e1
distrugeri superficiale ale mucoasei,. ,1n ., . I "' d
spec1a can sunt consurn cauZa
. . . . ate cu
alcool. Turmericul, poate inhiba aderare a Hehcob acterulu 1 pylori de Pere~¡
stomacului.
• fibrele alimentare pot avea un rol in preveni rea formarii ulcerelor
gastroduodenale. Tipul de fibre (solubil e sau insolub ile) §i sursa (fructe
legume, Ieguminoase sau cereale) afecteaz a riscul ulcerelo r la diferite stad¡¡:
Alimentele boga te in fibre solubile, cum ar fi portoca lele, morcovii, fasolea, par
sa fie mai eficiente in reducer ea riscului de ulcer.
• vitamina A poate avea de asemen ea un efect protecti v. Alti factori dietetici
$i asociaii stilului de viaµ au un efect limitat in aparitia ulcerului peptic
dar renunta rea la fumat $i activitat ea fizica zilnica poate ajuta la vindecarea
ulcerului ~i prevenirea altor recuren te.

3.2 Tipul de interveniie nutriiionala

Alimentatia trebuie sa fie:
• normocalorica pentru cei ce au o greutat e adecvat a
• hipercalorica pentru cei subpond erali
• hipocalorica pentru suprapo nderali/obezi, astfel incat sa acopere necesarul
de macronutrienti ~i micronutrienii pentru a evita posibile le carente.

3.3 Obiective
· ~~ · optime
• as1·gurarea unei· greu'-'4i · pentru preven1· rea apanpe · · 1· su praponderii/
obezitatii ~i astfel accentu area simptom elor ulcerulu i
.
• eVItarea consumului de alcool pentru reducer ea ~i neutral izarea secrefiei de
acid gastric ~i meniine rea rezisten tei tesutulu i epitelia l gastroin testinal

3.4. Textura ~i consiste nµ aliment elor · "

t . . . ,. u exista
extura ~i consiste nµ ahment elor este normala , in cazul 1n care n
dificultati de mastica¡ie ~i deglutit ie/ adaptat a caii de aliment are.
3.5. Calea de aliment are r
eª1ea de aliment
·
are este orala, in lipsa altor contrain dicatii asoct·ate un
0

patologii.
 ndica ¡¡ Jlu tri tio nal e la externare
1

1 evi te alim ent ele cu un cont·

· ·entul tre bui e sa .., .., tinu t pro teic ridicat (
pac1 t . carne,
oua), din cau za ca sun t un put ern ic stim ule n pen tru sec ret1a de acid
pte,
stric; . J•
" §ire
ul evi tate cu d esa. . var
trebuie lim itat con sum ul de alc ool (be rea §i vin
'
condimentele pe sto ma cul gol treb uie evi tate ;
se insista asu pra con sum ulu i de fibr e soJubile;
_ _ __
_1_·u_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
_en
. Exemple d_e_m

Aliment Kcal p l HC
50 ful i de ovaz 123 8,5 3,5 33
282 10,5 9 41,4
(601 kcal) ½ ban ana 89 1,1 0,3 22,8
30 oru mb 107 2,3 0,2 25,7
1 ma r med iu 73,5 o o 16,8
100 g cap~uni 48 1,4 0,4 11,6
(121,5 kcal)
300 ml sup a clara de 36 o o 7,2
le um e
75,3 2,7 0,9 14,1
30 ain e inte rala
282 45,4 9,9 o
150 car ne de vita
156 3,2 0,4 33,8
120 ore z
163 2 2,2 12,9
3bu c. ciocolata neagra
(30g)
1,5 0,3 4,8
150 sala ta de erudita i 31,5
116 26 1 o
100 g ton , conserva 7,1
79,8 2,7 0,2
30 ain e inte rala o
1 lingura ulei 82,4 o 10
107,3 38,6 231,3
1745

': Editura medicala, Bucure§ti,

l. Seranficeanu Cri stia n, ,,N utri pe clinica umana
2012, 242-243
2· Kraus F Sau nde rs Else · r, M'1ssoun·, Ed'1tit•ª 12,
VIe
I
es ood & Nu trit ion The rap y, Ed.
2ooa, 662-664
3. O'Mahony R, AI-Khtheeri H, We era sek era D, Fernando N, Vaira D, Holton J,
8asset C · s of cuh·nar y and med1c1n· . aI
·, ,,Bactericida! and ant i-ad hes ive pro per t1e
r- -..... ,
. H r obacter pylori", World J Gastroenterol. 2oos 11
piants agamst e ic , (47):7499_
50 7. . R n-Harshman and Wa I
l'd Aldoori,. ,, How d'Iet and lifes
4. MIIIy ya ,, C F Ph . . tyle afti
Review of the evidence , an am ys1c1an. 200 4 . ect
duodena1uIcer5· . . , 50 •727...7
DA Peek RM Jr, ,,The role of pers1stence 1n Helicobact 32
5. IsraeI , er PYlo .
pathogenes1·5 , Curr Opin Gastroenterol. 2006,22(1):3-7. l'i
11

6_Ko JK, Cho CH., ,,Alcohol drinking and cigarette smoking: a "partner'' ~
gastric ulceration", Zhonghua Yi Xue Za Zhi (Taipei). 2000, 63(12):845 _54 or
7_s Rosenstock, T J~rgensen, O Bonnevie, L Andersen,"Risk factors for peptic
ulcer disease: a population based prospective cohort study comprising 2416
Danish adults", Gut. 2003, 52(2): 186-193.
8. Vomero ND, Colpa E., ,,Nutritional care in peptic ulcer", Arq Bras Cir Dig.
2014, 27(4):298-302
9.Posthauer ME., ,,Nutrition: fuel for pressure ulcer prevention and healing",
Nursing. 2014,44(12):67-9.
10. Albert-Francois Creff, ,,Manual de dietetica in practica medicala curenta",
Editura Polirom, Bucure~ti, Ediiia 5, 2010, p.153

7.3 SIND RóMUL INTESTINlJLP~ iRqAB IL ....;.;..~~----

.. ----,__,..-

1. Elemente de dia nostic i tratament

Sidromul de intestin iritabil (SIi) este o disfunctie gastrointestinala in care nu
este prezenta o afectare structurala patologica cunoscuta.
,.,
Apare 1a t oate varstele .., . ai frecvent
~i este de aproximativ de doua ori m
la femei decat la barbati. Printre cauzele cunoscute se numara:
• stresul
• disfunciiile intestinale dupa o infectie
• dieta.
,., . ¡¡:
In sindromul int t· 1 • • . . . 1 afecpun
es inu u1 1ntabI1, sunt cunoscute trei variante ª e . .
• spastica . .., . ape,
. 'ce se manifesta prin dureri abdominale cronice ~i const1P
• d1aree intermitenta cronica.
• forma mixta • .., '
' ce prezinta ambele caracteristici,·
 ce se de sc riu ad d . .
An om aliile. ..,fiz iop ato log ice ese a e pac 1en t1 su nt
..,
t1n ala alt er ata (ac ce ler ata la pa cientii cu d'1aree $1...1ntarziata
·Ii'tatea in tes
. . . . .. t
otI
§1 sen s1 b1 hta te vis ce ral a. fn plu s po t ex.ista altera... ri
ei cu co ns t1p ap e) . . . . , co
ae . nd rom ul . ·t a b'I1 $1. anume
intestinului· 1n
rta nt e la pa c1 en tn cu s1
·hologice im po. .., • .
. ptomele
s1
s1 e, tu lb ur an ob ses 1v -co mp uls ive' ce exacerbea za... s1m
ate de pre
nXl·et ,
prezente.
Alte simptome co mu ne su nt :
• flatulenia
ta
• senzaiii de go lir e ga str ica inc om ple
• prezenia mu cu su lui in sc au n
es tin ala ac ce ntu ata aso cia ra cu probleme psihosociale.
• suferinta ga str oi nt
s, fat a de str es §i §a blo an e die tetice, factorii care po t agrava
in plu
simptomele includ:
osirea ex ce siv a a lax ati ve lor , an tib ioticelor, cofeinei
• fol
en te
• afeciiuni ga str oin tes tin ale pr ec ed
ei §i aportului de lichide.
• lipsa reg ula rit ati i so mn ulu i, od ihn
ter ni ca ist or ie fam iliala de ale rgii, hipersensibilitate
La pa cientii cu o pu
nte po t ag rav a sin dr om ul int est inului iritabil, iar o triere $i
la anumite ali me
tificata.
eliminare a ali me nte lor po ate fi jus
2. Obiectivele in te rv en tie i nu tri
ponale
la in sin dr om ul int est inu lui iri tab il este decisiva pentru:
Interventia nu tri tio na
ntu lui
• fmbunatatirea ca lit ati i vietii pa cie
a am eli or a se ve rit ate a sim pto me lor, pana la disparitia acestora.
• are rolul de

Unterventia nutritionala
~ tri tio na la in sin dr om ul int estinului iritabil are ca obiectiv
Terap ia nu
rec om an da _ri stªn dard nu su ~t
r un ele
:In~lio~area sim pto ma tol og iei , da
cab lle pe nt ru tot i pa cie nti i cu ac es t sindrom, dec1 ab or da rea trebu1e
Ph
Particula riz. ata.., "1n fu nc pe de sim pto me .
cie np , res tri cti ile de die ta au toi mp us e su nt f:ecv:nt~, da r
. La ace§ti pa
r a ad uc e be ne fic ii pacientulu1 fara a-1 pu ne

dGI
?ºt f1 §i neadecvate. Totu§ i da ca pa
ul t ·t· , I po t fi me nti nu te. Cu toa te ca alergiile ali me nta re
•n Perico! sta tus nu n>-1ona ,
su , se po ate ten ta ev alu are a
nt tar e In rii nd ul ac es to r pa cie nti
 .
ahmente. Elº1m1·narea din dieta a celor cu risc crescu. t poate aduce irnb
Unata .
. t matolo
area u~~
aIe s1mp o uiei Aceste elimin ari trebu1 e racute sub indrur n
o· ·
die sau dietetician pentru a se asigur a un aport alimen tar corespu .. nu¡
me nzator.
Recomandarile genera le pentru o dieta calitat iva sunt im
entru cei ce .., de s1ndro
sufera · l · . 1 . . . b"l S · P0
rtante
P mu 1ntest1nu u1 1rita 1 . unt putin prob b·
a Ilafi
tolerate in acesta afectiune:
• mesele bogate cantitativ
• cantitap excesive de grasimi alimen tare
• cafeína, zaharuri (ex. lactoza, fructoza, sorbito l) ~i alcool ul
Acest lucru este valabil in special persoa nelor ce se confrunta cu
sindrom predom inant cu diaree §i cei ce altern eaza consti patia cu diareea.
Percepiia de a manca in graba a fost mai frecve nta la pacien tii cu Sil (41,6%)
faµ de cei care care nu sufera de acest sindro m (22%) .
Aportul de fibre alimen tare la adoles centi ~i adulti trebui e sa se pastreze
la nivelul recom andat (25-30 g/zi) pentru a norma liza functia gastrointestinala
la toate tipurile de sindro m de intesti n iritabi l §i se recom anda aportul de fibre
solubile. Totu§i, doze mari de tarate de grau nu se mai recom anda din cauza
ca pot exacerba simpto mele la unele persoa ne. Daca cantita tea optima de
fibre nu poate fi atinsa din sursa alimen tara, se poate admin istra sunt forma
de laxative naturale, de exemplu Psyllium. Psyillium contin e forma solubila
a fibrelor §i de§i formeaza mucilagii, sunt relativ slab fermen tate, fapt ce le
confera avantaje unice.
• aportul adecva t de lichide este necesar, in specia l cand se folosesc
suplimente pe baza de fibre.
• alimente bogate in fibre, amido noase sau oligoz aharid e pot fi servite c~
§i alimente prebiotice, rolul acesto ra fiind de a favoriza intret-inerea unet
m·1crofl ore sanato ,.. .e
... ... ase §1. d ··1 patogen1c .
e a prezen ta reziste nta in fata in1eqn or
&

• fructele §i legumele contin cantita ti substa ntiale de fibre, atat solubile

(pectina, hemiceluloza), cat §i insolubile (celulo za, lignina ).

LOW FODMAP DIET

. •ritabil
Ultimele recom andari nutriti onale in sindro mul intestinulu•.. I de a
presup un adopta rea dietei FODMAP, fapt ce §i-a demon strat beneficllle

~ '\__
 •cient simp tome le fun~ iona le gastrointestinale in mult tud··
ce ef1
Acea sta ev1"d enta.., d e ca1·Itate supe rioar a plasea .. d' e s u de
..,
¡-edll
5peC
1·alitate. . . .
. ·e de terap1e a sindr omul uI de intestin iritabil za 1eta FOODMAP
·rna }Int .
in pr1 ~, niele dietei, FOODMAP, este un acronim pentr u Ferment bl 01·
1,u,,. . . a e 1go-Di-.
sacc harid es and Polyol (Ohgo-poh-monozaharide ~i polioli ~ b' .
,A
1000 . .., ... ,., . erme nta 1h)
1' une O alime nta!I e sarac a In ace§tI compu~i ce agraveaza" .
¡ presuP . . . s1mptomele
~ . .. Ace, ti compu§I sunt carbohidrat1 (zaharuri) ce se gasesc"' .
afecpunu. '/ . .. . . . . ,., 1n a11mente
darnu toti carboh1dra tn sunt cons idera tI noc1V1 In aceasta dieta. Cei ce prezinta
interes sunt:
• rructoza;
, !actoza;
, fructani;
, galactani;
, polioli;
Alimentele ce trebu ie evita te in aceas ta dieta sunt osmotice (repn apa in
tractul intestinal) §i nu pot fi diger ate sau absorbite optim. Acestea pot fi
fermentate de bacterii in intes tin cand sunt consumate in exces. Se recomanda
de asemenea limit area alim entel or bogate in fibre (fibrele sunt un tip complex
de carbohidraii pe care corp ul nu le poate digera):
•leguminoase
• fructe
• legume
• cereal e integrale etc.
Urmatoarele alime nte boga te in carbohidra!ii enumera!i mai sus trebuie
eVitate in dieta FOODMAP:
Fructoza Fructe: mere, cire~e, mango, pere, fructe
conservate, pepene galben/verde, suc de
fructe sau fructe uscate .. .. .
Legume: asparagus, anghinare, pasta, A

indulcitori: miere, sirop de porumb bogat in

r--- _ fructoza
lactoza~--------~L~a~pt:'.e~i~nt'.__e_g_ra-1-~-id_e_g_r-es_a_t_ _ _ _ _ _l

laurt
Branzeturi: ricotta, cottage, crema.. d e branzaA ..

inghe tata
 Fructani (fructo-oligozaharide ~¡ Cereale ~¡ produse derivate: secara .,
galacto-oligozaharide) Fructe: piersici, curmale 'grau
Legume: leguminoase (fasole linte)
usturo i ' ' ceapa,
Altele: inulina

Polioli Fructe: mere, caise, pere, afine, n e ~

prune ,
(sorbitol, manitol) Legu me: conopida, ciuperci
Tndulcitori: sorbitol, manitol, maltitol izo
l. 1
xy1to ' ma1t'

Aplicarea dietei low FODMAP necesita ghidarea unui dietetician experimentat. -

O abordare tipica implica restriq:ionarea alimentelor problematice pentru
6-8 saptamani sau pana cand controlul simptomatic este atins. Dupa aceasta
etapa, alimentele restrictionate in dieta low FODMAP sunt reintroduse treptat,
sub indrumarea dieteticianului. Telul acestei provocari este de a cre~te gradual
alimentele bine tolerate, prin diversificarea dietei pe cat posibil.

3.2 Tipul de interventie nutritionala

Alimentatia trebuie sa fie:
• normocalorica pentru cei ce au o greutate adecvata
• hipercalorica pentru cei subponderali
• hipocalorica pentru supraponderali/obezi, astfel incat sa acopere necesarul
de macronutrienti ~i micronutrienti pentru a evita posibilele carente.

3.3 Obiective
• asigurarea unei greutati optime pentru prevenirea aparitiei suprapou<lerii/
obezitapi
.
• pentru as1gurarea unei diete calitative, se recoman d""'a ev1·ta rea meselor.
bogate cantitativ, cantitati excesive de grasimi alimentare, cafeína, zaharuri
(ex. lactoza, fructoza, sorbitol) §i alcool. ¡a
·
• as1gurarea ... . • Proteine) ~
tuturor macronutrientilor (carbohidrati, gras1m1,
micronutrientilor necesari.

3.4. Textura ~i consistenta alimentelor ·sta

Textura ~i consistenta alimentelor este normala, in cazul in care nu ext
dificultati de masticatie ~i deglutitie/ adaptata caii de alimentare.

130 ~
 caiea de aliment are
· de aliment are este orala, in lipsa altor contrain d·ica>-11
Jea
t·· .
asoc1ate unor
tologii.

Jndicafi_i nutritionale la externare

ese regulate , slabe cantitat iv dar dese;
vitarea cantitat ilor maride grasimi , zaharur i rafinate ~¡ cafeina;
port de fib re recoma ndat: 25-30g/ zi, insotite de un aport adecvat de lichide;

Ali ment Kcal p L HC

2 oua facute omleta 274 19 21,4 1,3
100g ciuperci 28 2,2 o 5,3
50g telemea de vaca 137 9,7 10,2 o
30g paine integrala 75,3 2,7 0,9 14,1

1 banana 134 1,6 0,4 34,2

207,5 kcal) 1 mar 73,5 o o 16,8

300ml supa de pui cu taitei 73,2 5,4 0,9 10,8

200g pe~te 180 26 8 o

150g piure de cartofi 131 2,8 0,2 30,2

59,65 4,1 2,5 5

125g iaurt fara lactoza
61 1 1 15
1 kiwi
200g mamalig a 140 4 o 30

44 3 1,5 4,7
100ml lapte
273 19,4 20,4 o
100g branza telemea
1750 100 67,6 171,1

· Seranficeanu Cristian, ,,Nutripe clinica umana': Editura medicala, Bucure~ti,

012, 242-243
· l<rause's Food & Nutritio n Therapy, Ed. Saunders Elsevier, Missouri, Edipa 12,
ooa, 662-664
· O'Mahony R, AI-Khtheeri H, Weerasekera D, Fernando N, Vaira D, Holton J, Basset
·, ,,Bactertcidal and anti-adh esive propert ies of culinary and medicinal plants
 INTERVENTII NUTRITIONALE
VIII.
fN PATOLOGIA CARDIOVASCULARÁ

8.1 INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

1. Elemente de diagnostic §i trat~Jlle_n_t_ _ _ _ _ _ _ _ __
Diagnosticarea infarctului miocardic implica efectuarea unui ~
medical cu un examen fizi c ~i alte analize necesare, printre care in prirnul
rand se numara electrocardiograma (ECG), care masoara activitatea electrica
a inimii, prin urmare se poate observa daca infarctul miocardic este in proces
sau a avut deja loe.
Un alt test necesar pentru diagnosticare este determinarea nivelului de
troponina din sange. Acest test se face de regula dupa 12 ore de la inceperea
simptomelor. Miocardul intact, contine enzime care mediaza reactiile chimice
in organism. In momentul in care inima a suferit un proces de ischemie cu
necroza, aceste enzime se elibereaza incet in circulatia sangelui. Prin urmare,
dupa efectuarea analizelor de sange, se vor determina nivele crescute de astfel
de enzime, iar numarul lar, poate sa determine gravita tea infarctului miocardic.
Odata ce s-a pus diagnosticul, tratamentul incepe imediat ~i are
ca obiectiv restabilirea fluxului sanguin catre zonele afectate ale inimii.
Principalele optiuni de tratament sunt calea medicamentoasa sau intervenpa
chirurgicala:
Medicapa: se face cu medicamente cu activitate trombolitica, care
actioneaza prin distrugerea fibrinei. Se administreaza injectabil intr-o doza
5t
unica, de preferat in primele ore dupa infarctul miocardic. Pe langa acea ª
se pot administra~¡ medicamente care au rolul de a fluidiza sangele, pentru ª
preveni aparitia altor cheaguri.
Angioplastia coronariana: este o interventie chirurgicala care implica
trecerea (ghidata de catre razele-X) unui fir prin vasele de sange catre arterele
t
coronariene aceasta, fiind ghidata de catre razele-X. Aceasta procedura eS e
.., l"' . .
A d "nge catre
necesara pentru argtrea artere1 1n scopul de a imbunatati fluxul e sa
· · ., s • h' .., (stentJ.
inima. e poate 1nsera ~i o plasa de sarma pentru a pastra artera dese 15ª

2. Obiectivele interventiei nutritionale ~

Od .. x • • biecttVU
al.O. ce pacientul a supravietuit unui infarct miocardic, 0 • 01·e
t b · ., t· trib
re uie sa ie prevenirea celui de-al doilea infarct iar la acest lucru con
 . bare a stilului de viata alimentar.
ch1rn

tia
, nutritionala

Indicatii
pentru a determina
cientii trebuie sa i~i cunoasca indicele de masa corporal,
re, suprapondere,
care dintre categorii se afta (subpondere, normoponde
iar in cazul in care
ezitate gradul I, obezitate gradul 11, obezitate morbida),
se orienteze spre
sunt normoponderali ci au surplus de greutate, trebui sa
stil de viata alimentar echilibrat.
fie normocalorica,
Ti ul de inte rventie nutritionala: alimentapa trebuie sa
ronutrienp §i
osodata, astfel incat sa acopere necesarul de mac
·cronutrienti pentru a evita posibilele carente
conpnut scazut
Textura si consistenta alimentelor trebuie sa fie U§oara, cu
grasimi saturate
4 Calea de alimentare este orala in lipsa altor con
traindicatii asociate unor
tologii.

, Indicatii nutritionale la externare

gatite fara
1 alegerea carnurilor albe, slabe, consumate fara piele §i
grasimi saturate sau trans
■ consumul de pe~te gras cu concentratie crescuta de
omega-3 (somon,
pastrav, hering) de cel putin doua ori pe saptamana.
1 consumul de produse light, fara concentratie crescuta de grasime
1 reducerea consumului de produse care contin grasimi vegetale
..,
hidrogenate, pentru a diminua aportul de grasimi trans d
1 Pentru a scadea cantitatea de colesterol din alimentatie, se recomaíl ª
imilor
ca acesta sa nu reprezinte mai mult de 5-6 % din totalul gras
consumate intr-o zi
adaugat
1 reducerea consumului de bauturi cu conpnut crescut de zahar ,
. ente1or cu eonti nut scazut de sare. ..,
1s consumarea ~•. prepararea ahm ,. .
. Pentru a reduce presmnea artenala la
~a .., adaugarea acest e1a.
au chiar tdra
mg de sodiu pe zi
Persoanele in cauza, nu se recomanda mai mult de 2400
 ■
re d ucere a Co nsum ului de alcool unde este cazu l, la o porti e pe z1. Pent
femei ~¡ douií porp i pe zi la biírba~i ru
■ pacientii care fumeaza, trebu ie sa renu nie la aces t obice i

5 . Exemplu de meniu hipos odat pent . ~ t

-:- ru pacie ntul care a sufer it un in,arc
miocardic acut, alime ntat pe cale orala . ---
1
Masa Alime nte kcal p L
- HC
Mic-dejun 250g lapte slab de vaca 110,7 5 8 3,75 11,25 -
442,17
kcal 4 lingur i de fulgi de 148 3,44 0,32 32,88
porum b fara zahar 40g

20-30g paine fara sare 65,5 1,9 0,82 12,65

20g dulceata naturala 46,2 0,26 o 10,8
o para" 58 0,4 0,1 15,5

Gustare o banana 200 g 151,3 1,87 0,51 38,76

178,8 kcal un morcov crud SO g 41 0,9 0,2 9,6

Pranz 150 g piept de pui fiert 226,5 43,5 o

4,5
571,5 kcal 150g orez 195 42,3
4,05 0,45
40g salata de varza 25,6 0,6 1,4 2,6

300g supa clara de legum e 40,2 1,5 0,3 1,2

SOg tarta cu fructe 138 1,6 4,5 23,6

Gustare 2 bue biscuiti din faina 84,5 1,04 2,86

13,8----
147,3 kcal integrala 20 g

un mar 100 g 12,7

51 o o
- L----'"'
 un ou fiert aproxS0 g 77,S 6,3 5,3 0,55
Cioa
2sg paine fara sare 66,5 1,9 0,82
433kcal 12,65
100g branza slaba, nesarata 100 13 1
... 10
de vaca

2 castraveti cruzi 24 1,2 0,4 4,4

250 mi suc de mere natural 117,05 0,25 0,25 29,25

Total 1788,05 91,71 27,48 284,49

8.2INSUFICIENTA CARD JACA

t.Elemente de diagnostic ~¡ tratament

Screeningul nutritional in randul adultilor cu varsta mai inaintatá poate
sa previna progresia afectiunii. Primul pas in screening este determinarea
greutatii corporale. Balanta hidrica alterata poate sá interfere cu evaluarea
corecta a greutatii. Masurarea corecta se face inainte de mancare, iar pacientii
fara edeme ar trebui sa ¡~¡ masoare greutatea in fiecare zi acasa ~i sa anunte
persoana tn a carei ingrijire este, daca greutatea a crescut cu mai mult de 0.5
kg pe zi tn cazul insuficientei cardiace severe, cu 1 kg tn cazul insuficientei
card iace moderate, intre 1,5-2 kg in forma u~oara de boala.

Alte teste:
1.Ecocardiografia 2D Doppler: este cea mai folosita procedurá pentru ª
diagnostica insuficienta cardiaca. Electrocardiografia poate sá evalueze
functia ventriculara sistolica, functia diastolica, structura ~i -~ncti~
Valvulara. De asemenea poate sa indentifice ~i etiologia insuf1c1ente1
carctiace.
•P RIazele-X pot sa identifice o boala pulmonará intrinseca, edemele
u tnon •
1 r:-¡ are ~• efuziuni pleurale l
r. ectroca d' 'd . un infarct miocardic, aritmii e,
h¡ r 10grama poate ev1 enpa
Pertrof
la ventriculara stangá
 e
■ Pepti dele natriu retice din creier: deter mina rea aces tora este folosita di
ce in ce mai mult pentr u a diagn ostica ~¡ a a evalu a grav itate a insuficiente~
cardiace

2. Obiectivele interventiei nutr itionale

Dietetica urma re~te reduc erea aport ului de sodiu, comb atere a denu tritie~
hidra tarea suficienta.
Preventia ~i trata mentul simp toma tic al edem elor secu ndar e insuficientei
cardiace congestive reprezinta de asem enea o prior itate , iar evita rea aparitiei
,
ca~exiei cardiace, asigurand un apor t energetic ~i prote ic corec t, astfe l evitandu-
se pierd erea mase i slabe reprezinta de asem enea un obiec tiv al interventiei
nutritionale.

3. Interventia nutritionala
3.1 Indicatii

in formele foarte grave ale bolii, aport ld de sodiu este redu s la 2 g pe zi,
in celelalte cazuri este suficienta o reduc ere la 4-6 g pe zi. Bolnavul trebui
e
invat at sa citeasca etichetele produ selor din comerJ:, ~¡ sa renu nte la adaugarea
de sare in timpul mese lor.

3.2 Tipul de interventie nutri tionala

Alimentatia trebuie sa fie normocalorica, hipos odata astfe l incat sa acopere
necesarul de macr onutr ienp ~i micro nutri enti pent ru a evita posib ilele carente,

Exista trei tipuri de regimuri:

■ u~or desodat, cu un apor t de 1.000 - 1.500 pana la 2.000 mg de sodiu
■ relativ desodat, cu un aport de 400 - 1000 mg de sodiu
■ strict desodat, cu un apor t de 250 - 400 mg de sodiu . ., a
st
Daca re rictia de sodiu este strict a, este indic a ta mace rarea prelungita .
ªrimentelor sau gat1re
" . a 1n doua ape pentr
A "

u a dimi nua canti tatea de so diU din

.
ahmente: verdeturi, legumele in conserva, pe~te cong elat etc. Apa de ferbe1
. te
re
l' l
ªª imente or nu trebuie consu mata deoa rece acolo se acum uleaz a 0 canuta
V

mare de sodiu eliminata din alime nte prin fierb ere.

 tura ~¡ con sis ten ta ali me nte lor
Textura §i con sis ten ta ali me nte lor tre
bu ie sa fie uc::o
'f r mo a1e ad apt ata
aliment are.

de ali me nta re est e ora la, in lip sa alt or contraindicatii asociate

Cal ea
ato log1i.

lcatii nu- tri tio na le la ext ern are ----------

--' -'- --='- - - - - - - - - - - -

are a ter api ei nu trit ion ale sub sup rav egh ere a un ui specialist ~¡
Cont inu
are a de con tro ale per iod ice .

bu ie sa se tina con t de faptul ca

Pen tru a urm a o die ta hip oso dat a, tre
e din : sar ea ( no rm ala , ma rin a, iod ata ) car e se folose§te pen tru
rea provin
alimentelor.
tit ~i sar ea uti liz ata pe ntr u con ser var ea
, ali me nte lor car
ie aco rda ta si e in mod natural
» O ate nti , e ma re tre bu
bo gaz oas a.
ntin sodiu cum ar fi apa , ma i ale s cea car
im bu tel iat a cu o con cen tra tie mai
» Est e de pre fer at con sum ul de apa
ica de minerale.
tre bu ie citite cu ate nti e, deo are ce
» Etichetele ali me nte lor ind ust ria le
ortul de sod iu var iaz a foa rte mu lt.
rec om an da con sum ul de ali me nte pro ces ate ( alimentele gata
» Nu se
rat e sau con gel ate , sos uri le din co me rt etc. ) dac a nu se cunoa~te
epa
mpozitia ace sto ra.
tel e pro du sel or, sod iul po ate sa apa ra sub dif eri te forme: sare,
» Pe eti che
de sod iu, bic arb on at de sod iu, glu tam at monosodic, fosfat disodic,
orura
ginat de sod iu, be nz oa t de sod iu etc.
ase me nea rec om an dat a ( me rsu l pe
» Activitatea fizica in ae r lib er est e de
l, me rsu l cu bic icl eta , dan sul etc . J in fnctie de pos ibi lita ti ~i do ar
s, innotu
ul in car e me dic ul nu a con tra ind ica t ace st lucru. Gradul activitatii
caz
§urarii act ivi tat ilo r zilnice ( urc atu l
zice se po ate cre §te §i in tim pu l desfü.
nca tul gu no iul ui cu do ua str azi ma i
carilor in loe de fol osi rea liftului, aru
§in a etc .).
s, mersul pe jos in loe de me rsu l cu ma
 ◄
hi osoda t entru
5. Exemp1u d e menl·u normo caloric, ---1.--- - - - - - --.:......::=--i~ ~
insuficienta cardiaca.

Alimente kcal p L
Masa He --
100g branza proasp ata 100 13 1 4
de vaca fara sare
Mic-dejun
25g paine fa ra sare 66,5 1,9 0,82 12,65
473,4 kcal
un ou ftert de gaina 77,5 6,3 5,3 0,55
2 ro~ii 200 g 32,4 1,62 0,36 7,02
un iaurt slab 200 g 64 7,2 0,2 8
o banana 200 g 151,3 1,87 0.51 38,76

Gustare 2 portocale 200 g 94 1,8 0,2 23,6

174.5 kcal 2 biscuiti din ovaz 25 g 84,5 1,04 2,86 13,8
250g paste 350 14 0,3 73
sos de ciuperci
Pranz
proaspete (sos cu iaurt
524,8 degresat, busuioc,ro~ii)

300ml supa clara de 40,2 1,5 0,3 1,2

legume
96 2,4 0,9 23,1
300g cap~uni
250g iaurt slab 80 9 0,25 10
Gustare
un mar 100 g o
140 kcal
51 o 12,7

150g piept de curcan la 202,5 45,15 1,05 o

Cina cuptor
35 0,8 0,2 8
311 kcal 2 morcov i
29 0,8 0,2 6
2 ardei copti
93 2,5 0,1 21,2
l00g cartofi copti
-7-...::......:.:.:...::=..:.:...::.!::.!.:__~----l-----i---t-2:-::~
r:li;:::o;:ta:;-l
1646,9 111,18 14,55
 <
t · '"E. \ ·":: ~·ii NUTRITIO NA LE
...,
· -- "~ ~ -. -~~t.A RENALA

10.1 . NEFRITELE ACUTE

1. Elem ente de diag nost ic ~¡ trata men t

Una dintre simptomele care pot sa apar a in nefrita acuta sunt: hema
turia
(sange in urina), o cons ecin µ a inflamaiiei capilarelor care distr uge
bariera
glomerulara catre celulele de sange. Cea mai comuna forma de prezenta
re este .
din cauza infectiei cu Streptococ. Alte simptome pot fi: edeme, hipoalbum
ine-
mie ~i hiperdipidemie.

2. Obie ctive le inte rven tiei nutr ition ale

Principalul obiectiv in dietoterapia nefritei acute este sa managerieze
simptomele asociate cu simptomele : edeme, hipoalbuminemie §i
hiper-
dipidemie astfel inca t sa scada riscul spre a progresa spre disfunctio
nalitate
renala §i sa mentina depozitele de nutrienti. Restricµonarea aportului
de
proteine sau de potasiu este benefica doar in cazul in care se descopera
uremie
sau hipekalemie. in cazul in care este prez enta hipe rtens iune a arteriala
este
indicat sa se restrictioneze apor tul de sodiu.

3. Inte rven tia nutr ition ala

3.1 Indicatii
Tratamentul glomerulonefritei acute are ca obiectiv sa mentina un
status nutritional echilibrat in timp ce boala se rezolva spon tan. Daca st
e e
vorba des pre o boala ascunsa care este responsabila, va pred omin a trata
mentul
acelei boli.
Dieta ar trebui sa ofere suficiente prot eine ~i ener gie astfel incat _5~
mentina bala n~ nitrogen pozitiva ~i sa prod uca o cre~tere a concentra
pe~
albuminei serice ~¡ ca rezu ltat sa disp ara edemele. O conditie impo
rtant~
este accea ca 50%-60% dintre prot eine sa fie din surs e cu valo area biolo
gic~
n'd·icata. . ( HBV) ~1· necesarul energetic sa se ridice la 35kc al/kg /zi pent adulP
ru
~i 100-150 kcal /kg/z i pent ru copii.
 í -- ·- ··-- --- - - ·-- ---.......
HIBL!l)] l:C,\ \'AI.I.IC[I JI, / ::..:.. :
Tipul de interventie nu:ritionala U.'.l.F. CLUJ-~1\l 0 1 .,1 /

1n primul rand sunt tratati cu o dieta bazata" pe a- - rt--·--:- ,

Pacientii
· po scazutde
iu cu diuretice si statine pentru a scadea hiperlipidemia ~i hipertensiunea
cá este cazul. Pacientii care au fost stabiliti cu o deficien~ severa de proteine
ontinua sa piarda proteine au nevoie de ajutor nutritional special.

Rata zilnica recomandata de proteine s-a schimbat de-a lungul

pului. in trecut ace§ti pacienti primeau o dieta bazata pe un aport mai mare
proteine ( > 1,Sg/kg/zi) cu premiza ca va cre§te concentratia de albumina
rica ~i pentru a preveni malnutritia proteica. Studiile arata ca o reducere a
ortului de proteine ( 0,8mg/kg/zi) are ca rezultat scaderea proteinuriei rara
fecta direct albumina serica.
Edemele se pot trata prin dieta §i anume prin restriqionarea sodiului
3g de sodiu/zi nu prin eliminarea sa. Trebuie evitate alimentele care coniin
ntitaii mari de sare.
Cea mai importanta consecinta a hiperlipidemiei este ca poate duce
boli cardiovasculare, ateroscleroza etc. Prin dietoterapie se poate scadea
lesterolul total, LDL-colesterolul ~i trigliceridele.

·4Textura ~i consistenta alimentelor

Textura ~i consistenta alimentelor este normala, in cazul in care nu
ª
xist dificulta.ti de masticatie ~i deglutitie/ adaptata caii de alimentare.

·5Calea de alimentare
.
Al•mentarea . ., d t se alege calea enterala,
se face pe cale orala aca se poa e.
--
urrnatoare le situatii:
- 5tadiile avansate de malnutritie
- Ingestie calorica/proteica inadecvata

,Indicar·
11 nutritionale la externare . . . d • • cum
r . Pacientul va trebui sa i§i monitorizeze permanent anum1t1 in 1c1, . ...
e::c~ensiunea arteriala, colesterol total, LO L-colesterol, tr'.gl'.ce:i~e, a~b~~m.:
a, Proteinuria h tu . c:: 1· sa ic:::i adapteze dieta lu1 z1ln1ca ast e inca
, ema ria .,, .,, ~ ....
j 201 ~~
ace$ti parametrii sa se í'ncadreze 1ntre limitele normale.
5. Exemplu de meniu 55-60 kg, normoponderal, 1800 kcal:

Masa Alimente Kcal p L -r-:--._

Paine neagra u~or prajita - 80g 199.2 6.8 -~
Unt-20g 110 o º·
6
12
4o.s
r---:._
o
r----
2 oua fierte 143 12.6 9.5 0.7
Mic dejun

604kcal
Ro~ii- l00g
1 banana
18
134
0.9
1.6
0.2
0.4
------
3.9
34.2
Ceai-150ml o o o --
o
Gustare Mere- lOOg 51 o o -
12.7
156kcal Pere - 100g 58 0.4 0.1 15.S
Portocala - lOOg 47 0.9 0.1 11.8
Supa de legume- 300ml 71.5 1 0.7 16
60g paine integrala 160 5,3 0,3 14,2 160 5.3 0.3 14.2
Pranz Cartofi la cuptor- 200g 186 5 0.2 42.4
417kcal Fasole verde/pastai gatita- 400g 232 7.2 12 20
Gustare 2-3 biscuiti (fara zahar) - 30g 112.5 3.4 3.8 16.1
165kcal 30g gem 53.4 0.1 o 12.9

Ceai- lSOml o o o o
Cina Sana/ Lapte batut - 200g 94 6.6 4 8

304kcal

TOTAL
Mamaliga - 300g 210
1880
3
54.8
o
43.9
-
22.s
271

Bibliografie

l. Krause's Food & Nutrition Therapy, Ed. Saunders Elsevier, Missouri, EdiPª
12, 2008, 677-679

202 ~
 soALA CRONICÁ DE RINICHI
10,2,
~ ;iagioos~ritr~~rt-
e de-diagnostic si tratament - - - - - --
1, Elelllfunctia de baza a nn1c h'1u1u1. este sa control
w • •
.
, . . . . eze metabohsmul apei
eleC
trolitilor, calc1ulu1 ~1 a fosforulu1;
. .. . . " .
trebuie sa mentina echTb
.. w
.
11 ru1ac1do-baz 1.c'
. ., elimine metabohin tox1c1. In 1nsufic1enta renala cronic"a, aceste fu nqn.. ale
~ sa w •
1
. ·chi·uiui se altereaza progres1v.
nn1

scara de evaluare
Scara semicantitativa cu cele cinci criterii : schimbarea de greutate in
ultimele 6 luni, schimbarile aportului alimentar, simptomele gastrointestinale,
afectarea capacitatii funqionale ~¡ examenul fizic pentru a detecta schimbarile
la nivelul compozi!iei corporale.

2. Obiectivele interventiei nutritionale

In primele stadii se vor restriqiona proteinele din dieta dar se va mentine
ingestia calorica. In momentul in care functia renala se va agrava, va fi nevoie
sa se modifice aportul dietetic al fosforului, lichidelor, potasiului, sodiului
pentru a evita cre~terea valorilor plasmatice. La instalarea tratamentului de
dializa, anumite limitari dispar~¡ unele se mentin ( Tabel 1).

3.Interventia nutritionala
3-1. Indicatii
tuturor pacientilor cu
d
ecomandarile nutritionale se a reseza · in functie de evolut1a .
ins f .R 5
u icienta renala cronica ~¡ trebuie adaptate progre iv
ren l"' ª pacientului.
ªª
 lnterventii nutritionale - predializa

Proteine* IRC stadiul 2 ( FG>60 ml/min)- nu se restrictioneaza ing~

. d ecat
de proteme " d aca" se o b serva" semne d e progresie asIRCa

IRC in stadiul 3-4 ( FG=25-60ml/min); 0.6-0.Sg/kg/zi; la

pacientii diabetici se ajusteaza la 0.8-lg/kg /zi
IRC i n stadiul terminal 5 ( GF=S.25ml/min) Se initiaza dializa
sau dieta cu 0.3g/kg/zi suplimente de aminoacizi esentiali ~¡
cetoacizi.

Energia Normal : 35kcal / kg corp/zi

60% hidrati de carbon -cu absorbtie lenta
30% grasimi ( saturate < 10%)
Calciu 1.5-2g/zi
Fosfor 600-l000mg/zi. Se folosesc chelatori
Sodiu 1.8-2.Sg/zi
r

Potasiu 1500-2000mg/zi e

Piridoxina 5-l0mg/zi
Acidul folie 1 mg/zi
Vitamina e <60-l00mg/zi

*Valoare biologica ridicata(2/3); IRC- Insuficienta Renala Cronica; FG-Filtrare

Glomerulara;

lnterventii nutritionale- dializa

r:---=--~--"T"7--------~----,........,,,.~---...-:"".'""-------
Proteine* Tn hemodializa : 1.2g/kg/zi -- , ~- -..

Tn dializa peritoneala : 1.2-1.3 g /kg/zi

 in hemodializa

35kcaJ/kg corp/zi

60% Hidrati de carbon cu absorbtie lenta

30% grasimi(<10% saturate)

in dializa peritoneala: 35 kcal/kg corp/zi;- Este necesara

cuantifica rea glucozei absorbite in peritoneu {[ 0.89 x g/
zi glucoza deshidratata perfuzata]-43} si restrangerea
zaharurilor simpli;
in hemodializa: S00-700ml pe langa diureza reziduala ( can-
titatea de urina in 24 h sau 1000 mi la pacientii cu anurie;
1-1.Sg/zi; Individualizare: fosfor, hormonii paratiroidieni,
vitamina D
<17 mg/kg/zi ; Tratament cu chelatori
in hemodializa: 2-3 g /zi
in dializa peritoneala : 2-4g/zi
;
Potasiu in hemodializa: 40mg/kg corp/zi
in dializa peritoneala : Se restrictioneaza conform datelor de
laborator;
Fier 10-20mg/zi ( Hematocritul trebuie sa fie >35)
Piridoxina 5-l0mg/zi
Acidul folie 1 mg/zi
Vitamina e <60-l00mg/zi

*Valoare biologica ridicata(2/3); IRC- Insuficienta

. . Renala Cronica; FG-Filtrare
Glornerulara;

~de interven~ie nutriiionala

Propunern douií tipuri de dietií: . . de fosfor. in incercarea
1· nIeta
· in predializa - cu restrictie
. • de prote1ne ~1
de a intarzia progresia. .. nu includ scaderea
2. n· " 1
d"' ·1 nutr1t1ona e 1· .
ieta 1n dializa- Recoman an e . . d apa ~i metabo 1i1
. . . . ., e restnct1a e . --
Prote1nelor din dieta, se 1ns15ta P . . . ., T ebuie evideni1ata
. ·1e de d1ahza. r
care se acumuleaza intre se 5 iuni . & lui din dieta.
. . • c: fos1oru
ltnportanta controlului potasiu1ui Y 1
205
 • Dieta in dializa peritoneala - Aceasta teh nic a
de dia liza tin e cont de
suplimentarea calori ca, care tre bui e ada uga
ta la nec esa rul caloric
zilnic.

La ambele diete, se pot adauga rec om and ari

speciale in caz ul in car e anumite
valori plasmatice sun t mai crescute dec at ar fi
nor ma l:
• Recomandari privind lim itar ea pot asi ulu
i din die ta
• Recomandari privind lirn itar ea sodiului din
die ta
• Recomandari privind lim itar ea fosforului
din die ta
• Recomandari privind riscul ma lnu trit iei

3.3. Obiective
1. Proportionarea adecvata a nut rie nti lor
pen tru me np ner ea statusului
nutritional optim sau pen tru opr ire a malnutrit
iei, sta diu in car e ajung mulp
dintre pacientii suferinzi de insuficien ~ ren ala
in sta dii ter mi nal e.
• In cazul in care se det ect eaz a obiceiuri
inc ore cte sau o scadere a
ingestiei, vor tre bui tra tat e cauzele.
• Se pot indica suplimente alim ent are de pre
fer int a ent era le, ins a acestea
trebuie recomandate inainte de a se ins tala sta
rea de malnutri!ie.
2. Scaderea aparitiei simptomelor uremice
3. Compensarea deficitelor de nut rie nti , det erm
ina ti de ins ufi cie nta renala ,
spre exemplu curo ar fi cazul Vitaminei D.

Predializa
Evitarea acumularii de metaboliti toxici din
me tab oli sm ul proteinelor.
A se tncerca evitarea intrarii in dializa.
Dializa
Se va incerca sca der ea apa riti ei complicatii
lor, car e apa r datorita
dializei, cum ar fi pie rde rea pro tein elo r ~i am
ino aci zilo r la fiecare sesiune de
dializa, de asemenea ~i evitarea hip erp ota sem
iei ~i hiperfosforemiei.

3.4. Textura ~i consistenta alimentelor

Textura ~i consistenta alim ent elo r est e nor
ma la, in cazul in care nu
exi ra dificultati de masticatie ~i deg lut itie / ada
5
pta ta caii de alim ent are .
~
de alime ntare
w w

rn ntarea se face pe cale orala daca se poat S

~ --

At 1 .
toarele s1tua u.
r.. e. e alege calea enterala
,
~urmª ..
1 Stadiile de ma1nutrit1 e
: Ingestie calori dí/pro teica inadec vata

~ u t r i tiona le _1~ exte~ are

Continu area terap1e1 nutrii1 onale sub supravegherea unui specialist ~i
efectuarea de contro ale period ice.
Recom andari privin d reduce rea aportului de Na, K, psi apa;
Este fundam ental ca pacien tul sa inteleaga ~isa schimbe dieta pentru a
evita malnutritia. Monit orizar ea dietei de catre pacient nu este o solupe huna,
deoarece o serie de factori pot influe n~ schimbarea dietei.

s. Exemple de meniu in dializa: 50-60kg- normoponderal.-2000kcal

Masa Alimente Kcal p L HC

76.3 8.8 2.5 4.8
Mic dejun 1 iaurt natural 2% - 200g
643kcal Miere - Sg 16.3 o o 4.1

Mere- l00g 51 o o 12.7

10.8 0.8 120
- Gustare
Fulgi de porum b - 150g
1 felie paine alba
500
106.4 3 1.3 20.2

36.9 0.1 o 9
~kca l Dulceata - 15g
3 1.3 20.2
Pranz 1 felie de paine alba
106.4
1 0.7 16
800kcal 71.5
(
Supa de legum e (300ml) 0.6 14
74 3.4
Legume crude (200g) : .,
castrav ete, ceapa, ridiche, salata; 0.6 56.4
260 5.4
~Orez (200g)
29 3 o
150
>-
Gustare
- Carne de pui ( 100g)
126 2 0.8 32
4 manda rine medii
~

07
 Cina Cartofi fie rti - 200g 17 4 3.8 0.2
~.2
410kcal * se fie rb de 2 ori
Conopida fiarta - 200g 46 3.6 1 8.2
Un t-3 0g 16 2 o 18 o
100g ciuperci 28 2.2
1
o 5.2
TOTAL 19 84 76 .1 30.8
3~

Bibliografie

l. Krause's Food & Nu tri tio n Th era

py , Ed. Sa un de rs Elsevier, Missouri,
Editia 12, 2008, 67 7-6 79
2. Manual de rec om en da cio ne s nu
tri cio na les

10 .3 LITIAZA URINARÁ

Analizele de san ge su nt ne ces are pe ntr . •

. u a ma su ra: cre ati nin a' sod)iul,.
potas1ul, clorurile, calciul, alb um ina , aci , . 'd(PTH ~l
du l uri c, ho rm on ul pa rat iro i . ·te·
Vitamina D. De ase me ne a ma i est e ne ces
. ara efe ctu are a an um ito r anaUze_iint~e;
vo lumul un na r, ph-ul uri nei , ox ala ti, aci . 51. gnez1ul.
· .., d uri c, cit rat , sod 1u ma lciU
ma1 comuna an orm ali tat e me tab oli ca · tre de ca
. aso cia ta cu for ma rea de pie . ( 26·
e st e h1pe 1. .
rca c1una, car e afe cte aza 30 -60 % din l . . h'p
tre ad u P ~1 1 eroxalur1a •a
67%), hip eru ric em ia ( 15 -46 %) , hip om · atu rI ·
ag ne zem ia (7- 23 %) , hip oc itr
Valori:
. . nand
- Ph-ul uri na r co nst an t > 5.8, ind ica o ... 0 nd1 t1°
aci do za tub ula ra ren a la, e
inf eq ie uri na ra.
. . . •dozei
- Hipocitraturia <2.5 mmol.zi, po ate da ra ac1
fii idi op ati ca sau sec un
metabolice sau hipokalemiei.
E . . 1 copii)
- xcreiia oxalatului >0 .Sm ml /zi la ad uli *rn /Zl a
i ( > 0.3 7 mm ol/ 1.73 rn
confirma hiperoxaluria.

~
 xx. INTERVENTII
"' ,
NUTRITIONALE
,
IN HIPERTENSIUNEA ARTERIALÁ
•
1. ELEMENTE DE DIAGNOSTIC ~I TRATAMENT
Hipertersiunea arteriala reprezinta o boala cardiovasculara cronica,
caracterizata prin persistenta unei presiuni arteriale ridicate. Diagnosticul
de HTA se valideaza cand valoarea presiunii arteriale sistolice (PAS), din faza
contraciiei a ciclului cardiac, depa~e~te 140 mmHg, respectiv cand valoarea
presiunii arteriale diastolice (PAD), din faza de relaxare a circului cardiac,
depa~e~te 90 mmHg, raportat ca ~140/90 mmHg.
Valorile normale ale presiunii arteriale sunt: PAS<120 mmHg, respectiv
PAD <80 mmHg, raportata ca 120/80 mmHg.
Cand valorile presiunii arterial e sunt peste cele normale, dar nu au ajung
la nivelul prag de diagnostic, PAS 120-13 mmHg ~ifsau PAD 80-89 mmHg, se
instaleaza Prehipertensiunea arteriala (pre-HTA). Pre-HTA reprezinta o stare
1n care nu apar manifestarile reactiilor adverse specifice HTA, insa constituie
un factor de risc foarte ridicat pentru dezvoltarea patologiei. De~i nu necesita
tratament medicamentos, managementul nutri~ional al pre-HTA este foarte
important.
Tabel 1 - Clasificarea valorilor presiunii arteriale
PAS PAD
0IAGNOSTIC mmHg
mmHg
TA Normala <120 <80
Pre-HTA 120-139 80-89
HTA stadiul 1 140-159 90-99
HTA stadiul 11 >160 >100

Factori de risc
- Rasa neagra
- Sexul masculin
- Presiune arteriala diastolidí 115 mmHg in mod persistent
- Fumatul
- Diabetul
 Hiperco lesterol emie
Obezitate
Consum excesiv de alcool
Deterio rari la nivelul organel or tinta
Re_actii a_dverse
La nivel cardiac: cardiomegalie, hipetrof ie ventricu lara stanga,
cardiop atie ischemica, infarct miocardic, isuficienta cardiaca.
La nivel ocular: retinopa tie, edem papilar.
La nivel renal: insufici enta renala.
La nivel SNC: acciden t vascula r cerebral.

2. OBIECTIVELE INTERVENTIEI NUTRITIONALE

- Imbuna tatirea valorilo r presiun ii arteriale

- Mentine rea valorilo r presiun ii arteriale imbuna tatite
- Diminu area factorilor de risc
- Scadere a inciden tei instalar ii reactiilor adverse
- Prevent ia malnutr itiei ~i carente lor
- Imbuna tatirea calitatii vietii

3. INTERVENJIA NUTRITIONALA

Interven tia nutritio nala la pacientului cu HTA presupu ne adoptar ea

unui regim hiposod at, propuna ndu-se adaptar ea acestuia pe modelu l dietei
DASH, pentru tot restul vietii de catre pacientul care prezinta aceasta afectiune.
Scadere a in greutat e este de asemen ea un factor foarte importa nt care
influent eaza obtiner ea unor valori reduse ale presiun ii arterial e care se
mentin pe termen indelun gat. Din acest conside rent, in cazul suprapo nderii
sau obezitatii, se recoma nda printre obiectivele principale, manage mentul
greutati i prin adoptar ea unui regim modera t hipocaloric adaptat dietei
recoma ndate intitial (vezi capital Obezitate).
Un alt factor favoriza nt importa nt este activita tea fizica, ~i se propune cel
putin 30 de minute/ zi activita te fizica modera ta de tip aerobic, in majorita tea
zilelor.
Modera rea consum ului de alcool, la maximu m 1-2 pof!ii/z i pentru

E
majoritatea barbatilor ~i 1 portie/zi pentru majoritatea femeilor, contribuie
de asemenea la imbunatatirea profilului pacientilor cu HTA.
Adopta rea unor obiceiuri alimentare sanatoase duce la imbunatatirea valorilor
presiunii arteriale actionand complementar cu tratamentul medicamentos,
~i nu il inlocuie~te pe acesta. Tratamentul medicamentos este necesar ~i se
stabile~te de catre medicul specialist.

3.1.lndicatii
Aportul de sodiu
Aportul de sodiu din dieta pacientului hipertensiv nu trebuie sa
depa~easca 2300mg pe zi, echivalentul a 6g de sare de bucatarie/zi. Se poate
propune substituirea sarii obi~nuite de bucatarie cu sarea fara sodiu.
Pe langa adaosul de sare propriu zis, aportul de sodiu poate sa provina
din alimente care deja contin o cantitate mare de sodiu. Din acest cosiderent,
acest tip de alimente trebuie sa se regaseasca cat mai rarin regimul pacientului
hipertensiv.
Alimentele cu un continut ridicat de sodiu sunt:
- Alimentele si , sosurile conservate

Muraturile
Mezelurile
- Alimentele semipreparate, procesate, afumate
Branzeturi tari, ca~cavaluri, branzeturi cu mucegai ~i branza topita
Snacks-uri, alune ~i seminte prajite ~i sarate

Dieta DASH (Dietary Aproaches to Stop Hypertension)

Dieta DASH este un regim alimentar cares-a dovedit a imbunatati starea
pacientilor cu HTA atat prin imbunatatirea valorilor presiunii arteriale, cat ~i
ca adjuvant in gestionarea greutatii. Efectul de scadere a presiunii arteriale
este dat de prezenta concomitenta a mineralelor: calciu, magneziu ~i potasiu.
Alimentatia este echilibrata, variata, nu exclude nicio grupa majara
alimentara ~i c~ntine toti macronutrientii in proportii normale: 50-55%
carbohidrati, 15-20% proteine, 25-30% lipide. Este bogata in fibre ~i saraca in
grasimi saturate, colesterol ~i de tip trans. De asemen~~-' aportul de zaharuri ~i
dulciuri concentrate este redus. ;- -
1PilRI ¡: 11 l·l 1\ \lt\l.LRIU l\O\.~r· ·'
1
, • , 1: C1 UJ-NI\POl ,\
Alim ente le de baza sunt :
Vegetalele: fructe, legu me, legu min ioas e
Cerealele inte gral e: grau , ovaz, orz, poru mb etc.
Prod usel e lact ate slab e/de gres ate: lapt e degr esat , iaur turi,
bran za
slab a de vaci etc.
Carn e slab a (alb a) ~i pe~te
Sem inte ~i fruc te olea gino ase
Grasimi: in spec ial mon one satu rate
Num arul de port ii reco man date zilnic din aces te grup e
alim enta re
vari aza tn functie de nece saru l caloric indi vidu al ~i in func
tie de obiectivul
prop us (tmb una tatir ea valo rilor pres iuni i arte riale ~i men
tine rea greu taµi
actu ale, resp ecti v scad erea in greu tate).

Can titat ea de alim ente , in num ar de port ii, reco man

date zilnic
paci enti lor cu HTA tn Dieta DASH

Nr. Port ii/zi

Gru pa alim e ntara 1600 2000 2600 3100
Kcal Kcal Kcal kcal
Cereale integrale
6 7-8 10-1 1 12-1 3
Legu me
3-4 4-5 5-6 6
Fruc te
4 4-5 5-6 6
La pte ~¡ prod use
2-3 2-3 3 4
lacta te
Carne ~¡ pe~te
1-2 2 2 2-3
Fructe oleaginoase,
semin\e, leguminoase 3/sa pt 1/2- 1 1 1
Gras imi
2 2-3 3 4
Dulc iuri
o 5/sa pt <2 2
 Portii ~i echivalenti (1 cana = 24 0 mi)
Ce rea le int egr ale
1 po rtie = 1 felie de pai ne
= ½ can a (28 g) cer eal e usc ate
= ½ can a ore z gatit, pas te fainoase gat ite
Leg um e
1 por tie = 1 can a leg um e cru de
= ½ can a leg um e gat ite
Fru cte
1 po rtie = un fru ct me diu
te
=½ can a de fructe cru de/ ing het ate /co nse rva
= ¼ can a de fructe des hid rat ate
Lac tate
1 po rtie = 1 can a lap te/ iau rt
= 40g bra nza
Ca rne /pe ~te
1 po rtie = 80g car ne/ pe~ te
=u no u
Fru cte oleaginoase, sem inte ~i leguminoase
1 po rtie = 30g sem int e/f ruc te oleaginoase
= ½ can a leguminoase gatite
Grasimi
1 por tie = 1 ling uri ta unt /ul ei vegetal

3.2.Tipul de int erv ent ie nut riti ona la

Regim ali me nta r hip oso dat , die ta DASH.
ul unui exces ponderal.
Regim ali me nta r mo der at hipocaloric in caz

3.3.Obiective
iec tivu l pri nci pal in ter api a nut riti ona la a HTA il reprezinta controlul
Ob
a acesteia in paramentrii normali
tensiunii art eri ale pri n sca der ea ~i me ntin ere
prin:
1. Atingerea une i gre uta ti normale.
2. Dieta DASH.
3. Sca der ea apo rtu lui de sodiu din die ta.
tivi tate fizica min im 30 min /zi in cel e ma i multe zile, in special activitate
4. Ac
 -
de tip aerobi c.
5. Reducerea consumului de alcool: maxim 2 portii/ zi barbat i ~i 1 poftie/ zi
femei.

3.4. Textura si, consis tenta

, alimen telor
Textura si , consis tenta
, alimen telor este normala, in cazul in care nu exista
dificul tati de masticatie ~i deglutitie.

3.5. Calea de alimen tare

Calea de alimentare este normala, in lipsa altor contra indicat ii asocia te unor
patologii.

4. Indicatii
, nutrit, ionale la extern are
Consul t nutritional de specialitate.
Pastra rea unui regim alimen tar hiposodat, cu un aport de maxim um 2300 mg
de sodiu, respectiv 6g de sare de bucata rie/zi.
Utilizarea de ierburi aroma te ~i condimente ca substit uienti partial i ai sarii din
mancare.
Alimentatia pentru tot restul vietii trebuie sa fie:
bogata in legume ~i fructe proaspete, legumioase, cereale integrale,
lapte ~i lactate degres ate (de mai multe ori pe zi)
cu un consum moder at de pe~te ~i carne alba (o data pe zi)
cu un consum rar de carne ro~ie ~i produs e cu un contin ut mare de
grasim e ( de cateva ori pe luna)
sa aiba un aport cat mai mic de grasimi saturat e, grasimi trans, cereale
rafinate ~i alimen te procesate.
Evitarea alimen telor foarte proces ate (mezeluri, branze turi topite etc.),
alimen telor semipr eparat e ~i conservate.
Gestionarea greutatii: scader e in caz de suprap ondera litate/ obezit ate sau
mentin ere in caz de normo ponde ralitate .
Activitate fizica moder ata zilnic.

5. Exemplu de meniu coresp unzato r dietei Dash pentru un pacien t cu

Hipert ensiun e Arteriala, la care se presup une ~i necesi tatea manag ementu lui
greuta pi (un deficit de 500 kcal/zi fata de o dieta recom andata pentru un adult
sanato s de 2000 kcal/zi, vezi capitolul Interve ntii Nutritionale in Obezitate).

- ~04
Masa Alimente Kcal p L HC
Un ou fiert 71,5 6,3 4,75 0,35
Telemea de vaci nesarata 30g 75 5,34 5,82 0,33
Mic
Dejun Doua felii de paine integrala
181,6 7,2 2,4 32,24
80g
O ro~ie 100g 18 0,9 0,2 3,9
Gustare Un iaurt 125g 2% 58,75 4,38 2,5 4,63
Supa crema de legume 350ml 71.75 1 0,7 16
Crutoane din paine integrala 40g 90,8 3,6 1,2 16,12
Pranz Orez 200g 224 4,6 1,8 47
Piept pui gratar 150g 276 36 13,5 o
Salata de varza {fara ulei) 100g 31 1,6 0,2 5,7

Gustare Un mar 51 o o 12,7

Salata de legume de sezon 210 3 o 22,5

300g
Cina 201 18 12,2 35
Branza de vaci 100g
O lingurita de ulei de masline 10g 80 o 10 o
1568,65 91,92 55,27 196,47
TOTAL

Bibliografie selectiva
MS RD
Krause's Food and Nutrition Therapy, 12th edition, L. Kathleen Mahan
CDE, Sylvia Escott-Stump MA RD LDN
American Society of Hypertension, http://www.ash-us.o rg/