Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Memorator Laborator IRA1
Memorator Laborator IRA1
2
Laborator 1 – Noțiuni introductive
Bibliografie: Cristina I. Pop, Eva H. Dulf, Clement Feştilă, Ingineria Reglării Automate 1, îndrumător
de laborator.
Evaluare laborator: verificare orală la fiecare ședință prin 1-2 întrebări/student din tematica lucrării
studiate.
Nota finală: 60% examen (examen scris / scris + prezentare orală constând în rezolvarea unor exerciții
practice cu acces la documentație) + 40% laborator (media notelor de pe parcursul semestrului).
Exemplu subiect examen: Se dă Hf(s) ... . Să se calculeze Hc(s) care respectă următorul set de
performanțe...
Scopul disciplinei: Determinarea Hc(s). În funcție de complexitatea Hf(s) și a performanțelor dorite
se vor studia mai multe tipuri de algoritmi de determinare a Hc(s).
3
Laborator 2 – Interpretarea erorilor staționare în sistemele automate (partea I)
Teorie
1. Tipuri de erori
a. Eroarea staționară la poziție pentru referință treaptă unitară:
1
𝜀𝑠𝑡𝑝 = (2.1)
1 + 𝑙𝑖𝑚 𝐻𝑑 (𝑠)
𝑠→0
4
Figura 2.3. Reprezentarea grafică a erorii staționare la accelerație
Tabel 1. Număr de integratoare necesar pe calea directă în funcție de setul de performanțe impus.
Integratoare pe calea directă 𝜀𝑠𝑡𝑝 𝜀𝑠𝑡𝑣 𝜀𝑠𝑡𝑎
0 ≠ 0, 𝑓𝑖𝑛𝑖𝑡ă ∞ ∞
1 0 ≠ 0, 𝑓𝑖𝑛𝑖𝑡ă ∞
2 0 0 ≠ 0, 𝑓𝑖𝑛𝑖𝑡ă
3 0 0 0
5
2. Ce trebuie să determinăm?
𝐻𝑐 (𝑠) =?
3. Cum procedăm?
1 1 1 1
𝜀𝑠𝑡𝑝 = = = =
{ 1 + 𝑙𝑖𝑚 𝐻𝑑 (𝑠) 1 + 𝑙𝑖𝑚 𝐻𝑐 (𝑠) × 𝐻𝑓 (𝑠) 1 + 𝑙𝑖𝑚 𝑉 × 1 1 + 𝑉𝑅 →
𝑠→0 𝑠→0 𝑅 𝑠+1
𝑠→0
𝜀𝑠𝑡𝑝 < 0.5
1
< 0.5 → 𝑉𝑅 > 1 → 𝐻𝑐 (𝑠) = 2.
1 + 𝑉𝑅
4. Verificare rezultat
1 1 1 1 1
𝜀𝑠𝑡𝑝 = = = = = = 0.33 < 0.5
1 + 𝑙𝑖𝑚 𝐻𝑑 (𝑠) 1 + 𝑙𝑖𝑚 𝐻𝑐 (𝑠) × 𝐻𝑓 (𝑠) 1 + 𝑙𝑖𝑚 𝑉 × 1 1 + 𝑉𝑅 3
𝑠→0 𝑠→0 𝑅 𝑠+1
𝑠→0
6
Laborator 3 – Interpretarea erorilor staționare în sistemele automate (partea II)
Teorie
1. Teorema superpoziției:
Definiție: Teorema superpoziției se poate aplica pe orice circuit liniar. Dacă există în circuit mai
multe surse independente, tensiunile si curenții care rezultă din cauza fiecărei surse se pot
determina separat, iar rezultatele se adună algebric. Pentru cazul nostru:
𝑦1 ∈ [0, 𝑡1 ]
{𝑦2 ∈ (𝑡1 , 𝑡2 ] → 𝑦 = [𝑦1 𝑦2 𝑦3 ] = 𝑦1 + 𝑦2 + 𝑦3 , 𝑦 ∈ [0, 𝑡3 ] (3.1)
𝑦3 ∈ (𝑡2 , 𝑡3 ]
3. Cum procedăm?
a) Referință treaptă => răspuns la poziție: r=10r(t) -> 𝜀𝑠𝑡𝑝
b) Referință rampă => răspuns la viteză: r=10tr(t) -> 𝜀𝑠𝑡𝑣
c) Referință parabolă => răspuns la accelerație: r=10t2r (t) -> 𝜀𝑠𝑡𝑎
4. Rezolvare:
𝑟 𝑠×(𝑠+3) 10
a) 𝜀𝑠𝑡𝑝 = lim 𝑠 × (1 − 𝐻𝑜 (𝑠)) × 𝑠 = 𝑙𝑖𝑚 𝑠 × (𝑠×(𝑠+3)+50×(𝑠+1)) × 𝑠
=0
𝑠→0 𝑠→0
𝑟 𝑠×(𝑠+3) 10 30
b) 𝜀𝑠𝑡𝑣 = lim 𝑠 × (1 − 𝐻𝑜 (𝑠)) × 𝑠2 = 𝑙𝑖𝑚 𝑠 × (𝑠×(𝑠+3)+50×(𝑠+1)) × 𝑠2 = 50
𝑠→0 𝑠→0
7
𝑟 𝑠×(𝑠+3) 10 30
c) 𝜀𝑠𝑡𝑎 = lim 𝑠 × (1 − 𝐻𝑜 (𝑠)) × = 𝑙𝑖𝑚 𝑠 × ( )× = =∞
𝑠→0 𝑠3 𝑠→0 𝑠×(𝑠+3)+50×(𝑠+1) 𝑠3 0
8
Laborator 4 – Mărimi de performanță ale sistemului de reglare automată
Teorie
9
Laborator 5 – Structuri de reglare calculate prin metoda Guillemin - Truxal
Teorie
10
Laborator 6 – Corecția în cazul metodei Guillemin - Truxal
Teorie
11
Laborator 7 – Calculul regulatoarelor prin metode frecvențiale pe baza sistemului
echivalent de ordinul doi (reg. P&PI)
Teorie
12
Laborator 8 – Calcularea regulatoarelor prin metode frecvențiale pe baza sistemului
echivalent de ordinul doi (reg. PD&PID)
Teorie
13
Laborator 9 – Acordarea regulatoarelor cu metodele modulului și simetriei
Teorie
14
Laborator 10 – Calculul regulatoarelor pentru procese cu timp mort folosind
marginea de fază
Teorie
15
Laborator 11 – Calculul regulatoarelor în cazul reglării în cascadă
Teorie
16
Laborator 12&13&14 – Lucrări practice
PLC
Regulator analogic
Motor
17