KITUL VOLUNTARULUI

Salut! Dacă primeș acest kit înseamnă că ai intrat deja în super-echipa de voluntari a programului
educațional Ajungem MARI!

BINE AI VENIT!

CUPRINS

1. Programul Ajungem MARI............................................................................................pag. 2

1.1 Scopul Ajungem MARI.................................................................................pag. 2
1.2 Principiile Ajungem MARI………………………………………………....pag. 2
1.3 Cine suntem………………………………………………………………....pag. 3
1.4 Povestea Ajungem MARI…………………………………………………..pag. 4

2. Organizare....................................................................................................................pag. 7
2.1 Proiectele Ajungem Mari…………………………………………………...pag. 7
2.2 Comunicarea internă………………………………………………………..pag. 9
2.3 Materiale pentru ac vități……………………...………………………….pag. 10
2.4 Informații importante……………………………………………………...pag. 11

3. Copiii și centrele..........................................................................................................pag. 12
3.1 Cine sunt copiii cu care lucrezi…………………………………………….pag. 12
3.2 Unde lucrezi - Forme de Protecție………………………………………....pag. 12
3.3 Cum sunt copiii…………………………………………………………….pag. 13

4. Modul de lucru cu copiii..............................................................................................pag. 14

4.1 Rolul tău ca voluntar……………………………………………………….pag. 14
4.2 Cum să lucrezi cu copiii ins tuționalizați………………………………….pag. 15
4.3 De avut în vedere în funcție de specificul copiilor………………………...pag. 17
4.4 Sfaturi și metode de abordare………………………………………….…...pag. 19
4.5 Resurse și materiale………………………………………………………...pag. 21

Concluzii……………………………………………………………………………pag. 23
Anexa 1 - Inspirație Jocuri........................................................................................pag. 24
Anexa 2 – Măsuri de igienă și prim ajutor.................................................................pag. 27
Anexa 3 – Transportul copiilor...................................................................................pag. 29

1
Kitul voluntarului
www.ajungemmari.ro
 CAPITOLUL 1: PROGRAMUL AJUNGEM MARI

Mo o Ajungem MARI: Oricine poate să ajute! E simplu și distrac v să ajuți!

Cu a tudine pozi vă, seriozitate și implicare,
voluntarii sunt modele pentru copii!

1.1 Scopul Ajungem MARI

Programul educațional Ajungem MARI al Asociației Lindenfeld își propune să sprijine pe termen
lung copiii ins tuționalizați și din medii defavorizate pentru a ajunge oameni MARI, responsabili și
independenți.
Lucrăm în special cu copii din centre de plasament de stat, copiii care au suferit traume în urma
ins tuționalizării, a abandonului și a separării de familii. Ne dorim ca aceș a să se dezvolte armonios, să
prindă încredere în ei și să-și descopere pasiuni și abilități care să le aducă bucurie și să îi recomande pentru
o profesie. Lucrul intensiv alături de voluntari îi ajută pe copii să-și însușească valori și să se cunoască mai
bine, să conș en zeze faptul că își pot depăși condiția și de ce trebuie să se ferească de tentațiile străzii și ale
anturajului. Voluntarii devin exemple pentru copii și îi mo vează să-și con nue educația pentru a nu se
întoarce în stradă.

1.2 Principiile Ajungem MARI

1) Ac vitățile Ajungem MARI se bazează pe educație și toate proiectele desfășurate de voluntarii noștri sunt
dezvoltate în acest scop: educarea și formarea copiilor și nerilor din centrele de plasament sau medii
defavorizate. Ne axăm pe educație, dezvoltare personală și integrare socială – recuperare școlară, ateliere și
ac vități care să îmbunătățească abilitățile copiilor, cursuri vocaționale, consiliere vocațională, cursuri de
calificare. După ce aceste direcții sunt bine acoperite, putem folosi resursele în scopuri secundare, ca
îmbunătățirea mediului copiilor sau acoperirea altor nevoi.

2) Tratăm cu respect și empa e toate persoanele, nu discrimină indiferent de rasă, culoare, sex, orientare
sexuală, limbă, religie, opinie poli că sau orice altă opinie, de situație socială.

3) Tratăm în mod egal toți copiii și credem în ei! Avem o a tudine pozi vă și îi încurajăm pe toți – credem în
șansa fiecăruia de a se ridica. Încercăm să îi implicăm pe toți în ac vitățile din centru și din afara centrului.
Fiecare copil are calități care așteaptă să fie descoperite și îi apreciem pe toți în funcție de abilitățile lor, îi
încurajăm și încercăm să îi mo văm în permanență. Nu încurajăm ac vități compe ve, ci mai degrabă
ac vități colabora ve, pe echipe.

2
Kitul voluntarului
www.ajungemmari.ro
4) Nu suntem de acord cu nicio formă de violență verbală sau fizică. Nu e chetăm copiii cu care lucrăm!
Credem în dreptul persoanelor de a-și da acceptul înainte de a fi implicate în orice p de acțiune, inclusiv
copiii.

5) Protejăm imaginea copiilor și păstrăm o imagine op mistă asupra ac vității și nevoilor copiilor, axată pe
lucrurile bune pe care le fac ei și pe rezultatele pe care le obținem împreuna – fără diminu ve, fără să îi
vic mizăm sau să le plângem de milă. Nu expunem copiii în public la evenimente, respectăm dreptul la
imagine și protejarea iden tății. Îi întrebăm și le cerem acordul pentru a face poze sau a par cipa cu ei la
ac vități în afara centrelor.

6) Păstrăm echilibrul în ac vități și în relațiile cu cei implicați. Implicăm copiii în primul rând în ac vități
educa ve, cu prioritate în fața celor recrea ve. Menținem o relație echilibrată voluntar copil – stabilim clar
limite între noi și ce putem face în cadrul programului de voluntariat, nu promitem mai mult decât putem
face și înțelegem rolul temporar al voluntarilor în viețile copiilor; nu le creăm așteptări, nu îi dezamăgim.
Voluntarii Ajungem MARI nu vin cu scopul să adopte copiii, să îi ia acasă (defini v sau temporar, în weekend
sau în vacanță)! Scopul voluntarului este sa fie mentor, model, să îi ajute pe copii să descopere lumea, să
prindă încredere în propriile forțe, să devină INDEPENDENȚI și RESPONSABILI!

7) Dăruim mp, cunoș nțe, atenție – nu oferim bani, cadouri și dulciuri, nici măcar ca recompensă. Copiii
învață pentru viitorul lor, pentru bucuria cunoașterii, pentru ca ac vitățile sunt atrac ve și le este stârnit
interesul, nu pentru recompense. Așa vor aștepta mereu ceva de la cineva sau vor veni la ac vități doar dacă
primesc ceva de la voluntari.
Rolul voluntarilor este să rezolve problema educației și integrării, nu nevoile materiale, care sunt multe și
apar în permanență. Resursele și energia ar trebui concentrate să îi ajutăm pe termen lung, consecvent, ca să
avem rezultatele dorite.

8) Suntem o echipă! Toate lucrurile minunate care se întâmplă în proiect, nu ar fi posibile dacă echipa de
bază nu ar fi avut ideile și nu ar fi luptat pentru punerea lor în aplicare. Putem avea rezultate mari dacă ne
consultăm coordonatorii, discutăm despre nevoile copiilor și adaptăm ac vitățile și iniția vele. Ne
documentăm dacă sunt situații care ne depășesc și încercăm să îi înțelegem și să îi ajutăm, căutând soluții
potrivite pentru fiecare.

9) Tratăm cu respect animalele și mediul înconjurător. Nu încurajăm ac vități cu copiii precum mersul la circ
cu animale sau la grădina zoologică și avem în vedere în permanență protejarea mediului.

10) Păstrăm convingerile personale (religioase, poli ce etc.) pentru noi și nu le impunem copiilor. Putem
vorbi despre experiențele noastre, dar îi lăsăm pe ei să tragă concluzii și să facă alegeri.

1.3 Cine suntem

Suntem o echipă mare de voluntari entuziaș , care le oferă copiilor ins tuționalizați sau din medii
defavorizate șansa de a AJUNGE MARI și de a deveni adulți responsabili.

3
Kitul voluntarului
www.ajungemmari.ro
 Lucrăm cu peste 2000 de copii și neri între 3 și 20 de ani din centre de plasament, centre de zi,
centre in regim de urgență, apartamente de p familial și din asistență maternală și suntem în parteneriat cu
Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului din Bucureș (sectoarele 1, 2, 3, 4 și 6) și din
25 de județe.

1.4 Povestea Ajungem MARI

START: Programul „Ajungem MARI” a fost înființat pe 8 iunie 2014 de Iarina Taban, cu sprijinul prietenilor
care au înțeles nevoia copiilor din centre de plasament de susținere pe termen lung. Iarina avea 25 de ani,
coordonase un proiect de învățare a limbii engleze prin joc cu neri voluntari în sprijinul copiilor din centre
private și observase rezultate neașteptat de bune, așa ca și-a dorit să facă și mai multe, pentru copii și mai
vulnerabili, cei din centre de plasament de stat. După ce a încercat fără succes colaborarea cu un alt ONG, a
hotărât că nevoia copiilor din centre de plasament de un program serios și pe termen lung este prea mare ca
să nu îl pornească urgent, chiar și cu 0 fonduri. Asociația Lindenfeld, prin care se desfășoară proiectul, este
fondată în 2013 de un grup de colegi de liceu și prieteni de-ai Iarinei care își doreau să ajute comunitatea,
însă nu au mai avut mp să deruleze proiecte, așa că i-au oferit Iarinei cu toată bucuria oportunitatea de a
porni programul educațional Ajungem MARI fără a aștepta mai multe luni înființarea unui ONG propriu.

Primii pași: Iarina a primit ajutor în coordonarea proiectului de la neri liceeni foș voluntari în proiectul
coordonat anterior, mâna dreaptă fiind Ina Cristea (16 ani), dar și susținere din partea prietenilor (prin
recomandări de parteneriate, evenimente caritabile, promovare a cauzei etc.) În primul an, Iarina a primit
premiul „Voluntarul Anului în Educație” la Gala Națională a Voluntarilor, Ina a fost finalistă la categoria
„Voluntarul Junior al Anului”, iar proiectul a fost finalist la „Proiectul Anului în Educație”.

Ex nderea națională: Între mp, programul a început să se ex ndă cu ajutorul voluntarilor care au devenit
coordonatori de centru, coordonator de județ sau de proiect. În mar e 2015, programul Ajungem MARI s-a
lansat în județele Buzău, Cluj, Iași și Timiș, la iniția va unor voluntari care au auzit de proiect și și-au dorit să
sprijine și copiii din județul lor. În toamna 2015, programul Ajungem MARI se ex ndea în 8 noi județe: Arad,
Alba, Brăila, Brașov, Prahova, Sibiu, Suceava, Vâlcea. În primăvara 2016, programul pornea în alte 13 noi
județe: Argeș, Bacău, Bihor, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Harghita, Hunedoara, Ilfov, Mureș, Neamț,
Vrancea. Din primăvara anului 2017 s-au alăturat județele Botoșani și Gorj. Programul Ajungem MARI a
primit în 2015 premiul pentru „Proiectul Anului în Educație” la Gala Națională a Voluntarilor, iar la Gala
Societății civile premiul 2 la categoria „Proiecte de voluntariat” și a fost finalist la categoria „Eficiență +/
Buget -”.

Echipa și finanțări importante:

Avem o echipă rela v mică formată din aproxima v 10 angajați care se ocupă de organizare și administra v
pentru toate ac vitățile și proiectele, pentru Bucureș și 24 de județe. Încercăm să avem cheltuielile cu
angajații cât mai mici și să fie decontate din proiecte mai mari de finanțare, să putem susține ac vitatea pe
termen lung în toate județele în care ac văm. Ac vitatea din Bucureș este în mare măsură sponsorizată de
Metropolitan Life (partener încă din 2015). Alți sponsori au susținut proiecte punctuale, ca Adobe
Founda on – ieșirile din centru; HP Founda on – vizitele de orientare profesionala; Pepco – mentoratul
pentru adolescenți si taberele. Raiffeisen Bank a susținut proiectul de educa e financiara, iar in prezent pe
4
Kitul voluntarului
www.ajungemmari.ro
cel de educa e antreprenoriala. Alte doua proiecte care se afla in derulare sunt cel de educa e de sanatate
finantat de Kaufland si FDSC si terapie prin joaca finantat de Mol Romania. În țară sponsorul principal a fost
LIDL, însă momentan ac vitatea este susținută prin mecanismele 2% și 20% și evenimente locale.

Evenimente inedite de finanțare: Programul Ajungem MARI a pornit cu fonduri 0 și a făcut nenumărate
evenimente pentru a strânge fonduri – de la concursuri de Karaoke, Catan, treasure hunt, escape room, șah,
par cipare la maratoane, concursuri de bicicletă, de înot, târguri caritabile, concerte caritabile, ședințe de
terapie prin râs, yoga, body art etc. Voluntarii din țară au preluat idei de fundraising și au început să strângă
singuri fonduri pentru ac vități și ieșiri pentru copiii din județul lor.

Echipa Ajungem MARI:

Bucureș
Iarina Taban – fondator Ajungem MARI în 2014 și Președinte al Asociației. Iarina se ocupa de strategie,
proiecte, parteneriate, contacte, comunicare.
Vivianda Nicolae - voluntar și coordonator voluntari sector 2, se ocupă din noiembrie 2017 de coordonarea
voluntarilor din Bucureș , comunicare și ac vitățile din Bucureș .
Ilinc Sibișteanu - voluntar de aproape 3 ani în Bacău, s-a mutat în Bucureș unde con nuă voluntariatul la
unul din centrele din oraș și din mar e 2019 este asistent coordonator pe Bucureș .

Național
Ana Cristache - a devenit coordonator național în decembrie 2015 prin programul Fundației Vodafone –
Voluntar de Profesie. Ana se ocupă de proiectele locale, fundraising, selectare și pregă te voluntari,
centralizare documente, raportare financiară proiecte locale și realizare bugete și aprobare cheltuieli.
Loredana Iamandi - voluntar și coordonator local în Buzău, a devenit din septembrie 2019 coordonator
național și se ocupă de coordonarea voluntarilor din 11 județe: Arad, Arges, Bacau, Bihor, Botosani, Buzău,
Constanta, Dambovita, Hunedoara, Suceava, Vrancea.
Emilia Mocan a fost coordonator al proiectului “Explorator pentru o zi” pe Bucures , iar in noiembrie 2018, a
devenit coordonator na onal ptr 12 judete: Brasov, Braila, Cluj, Dolj, Gala , Gorj, Iasi, Mures, Neamt,
Prahova, Sibiu, Timis.

Specialiș
Silvia Burciu - face parte din echipa Ajungem MARI din august 2019 si se ocupa de crearea de suporturi si
design-uri pentru ac vita si exerci i aplicate pentru copii, ofera sprijin si consiliere pe partea de metode de
lucru cu nerii si copiii ins tu onaliza .
Specialiș colaboratori:
Pentru suportul voluntarilor pe parcursul proiectului, colaboram cu 2 specialiș : Beatrice Batog, psiholog,
oferă sfaturi pe partea de psihologia copilului si consiliere pentru voluntari, iar Andreea Dumitru,
psihopedagog cu multă experiență cu copiii ins tuționalizați, oferă sfaturi legat de educație și metode de
lucru.
Laura Spinu este trainer, voluntar și coordoneaza proiectul de mentorat pentru neri din Bucureș .

5
Kitul voluntarului
www.ajungemmari.ro
 La Ajungem MARI încercăm să valorificăm cât mai bine fiecare resursă!

Programul Ajungem MARI și-a propus să susțină copiii pe termen lung, indiferent de finanțările
atrase. Chiar dacă fondurile oferite de companii se epuizează, voluntarii con nuă să lucreze cu copiii și să
atragă fonduri din donații și evenimente caritabile.
VOI sunteți cei mai buni ambasadori ai cauzei în comunitate și cei care pot face povestea copiilor
auzită ca să le puteți oferi experiențele minunate de care au nevoie!
Așadar, poves ți despre copiii voștri într-un mod pozi v, nu vrem poveș siropoase și milă! Poves ți
despre rezultatele obținute, despre planurile lor de viitor și despre ce vă doriți voi să faceți pentru ei în
con nuare! Firmele și persoanele pe care le contactați trebuie să înțeleagă foarte clar că fondurile vor sprijini
copiii din comunitate, din orașul/județul vostru, copii minunați pe care îi cunoașteți și îi puteți ajuta
împreună!

Fiecare voluntar este invitat să ajute și să se implice pentru a ajuta programul:

● Implicare directa (Detalii pe h ps://www.ajungemmari.ro/implica-te/ ):

- Donează-ți ziua de naștere ( cu sprijinul pla ormei Galantom h p://galantom.ro/ )
- Devino Fundraiser la un eveniment caritabil (karaoke, Catan, sah, treasure hunt, escape room, concursuri
de alergare sau bicicletă)
- Redirecționează 2% (gratuit, banii oricum merg la stat) prin formularul 230 până pe 15 mar e pentru anul
precedent.
- Par cipă la evenimente/ implică-te în organizare (ex: fotografii la concert; produse handmade pentru
târguri; relația cu presa locală etc)
- DĂ VESTEA MAI DEPARTE – spune despre ac vitățile tale (fără detalii despre copii, bineînțeles) și invită
oamenii să se implice, după posibilitățile fiecăruia!

● Prin recomandarea programului către firme:

- companii mari, care pot direcționa gratuit până la 20% din impozitul pe profit (nu vor mai plă la stat
20%), până la 31 decembrie, prin contract de sponsorizare.
- firme locale, care pot sponsoriza programul cu bani pentru proiectele la nivel local sau național
(rechizite și materiale pentru ateliere, ieșiri, cursuri, consiliere sau terapie pentru copii)
- firme care pot sponsoriza cu produse sau servicii (rechizite, jocuri, ar cole pentru ateliere, transport,
bilete la film/teatru, etc.)
- pentru obținerea de parteneriate (săli de sport, cursuri de sport, teatru, ateliere, săli pentru training)

● Prin recomandarea programului către prieteni, colegi, alți susținători:

- pentru completarea formularului 230 de redirecționare a 3.5% din impozitul pe venit
- pentru par ciparea la evenimente caritabile
- pentru a deveni fundraiseri la evenimente caritabile

6
Kitul voluntarului
www.ajungemmari.ro
 - ȘI MAI ALES, pentru a deveni voluntari - e mereu nevoie de noi prieteni pentru copii!

DOAR ÎMPREUNĂ putem susține copiii PE TERMEN LUNG!

CAPITOLUL 2: ORGANIZARE

2.1 Proiectele Ajungem MARI

A. PROIECTE PERMANENTE - Principalele proiecte ale programului educațional Ajungem MARI:

* Dă-ți pasiunea mai departe – ateliere de prega re si recuperare scolara cu voluntarii în centre, lec i
interac ve, ateliere de educa e sexuala si de sanatate, ateliere de educa e antreprenoriala si educație
financiară (ateliere interac ve pe grupe de varsta diferite și târguri antreprenoriale, la sfârșit de proiect);
* Explorator pentru o zi – ieșiri educa ve și recrea ve din centru (teatru, film, muzee, spectacole etc) sau
mici excursii, alături de voluntari;
* Îndrăznește să visezi – orientare profesională prin intermediul vizitelor în companii și Career Day în centre,
cu adolescenți și neri; consiliere vocațională; mentorat;
* Prinde formă! – cursuri vocaționale si de calificare, ateliere de dezvoltare personala
* Vacanța (te face) MARE – tabere de dezvoltare personală pentru copii și neri la munte.

Proiectele în care te po implica direct:

1.”Dă-ți pasiunea mai departe!”
● Voluntarii merg săptămânal în echipe de câte doi, la grupe de 4-12 copii, grupați în funcție de vârstă,
nevoi, abilități. Un copil poate par cipa la 1-4 intalniri diferite pe săptămână, susținute de mai multe
echipe de voluntari, intalniri cu durată de 1,5-2 ore (mai puțin mp la preșcolari, care își pierd rapid
concentrarea). Voluntarii se înscriu pentru o materie/domeniu aprobate de centru, dar încurajăm
abordarea interdisciplinară, cu accent pe cultură generală. Programul inițial ține cont de
disponibilitatea voluntarului, programul, abilitățile și cunoș nțele lui, dar și de nevoile și interesele
copiilor.
● Ora de voluntariat trebuie să fie o constantă pentru copii, pentru că ei îi așteaptă pe voluntari
săptămânal, așadar sunt permise 1-2 absențe per modul (în funcție de numărul de săptămâni, se
scad două prezențe, iar celelalte absențe trebuie recuperate înlocuind alți voluntari. Anunțurile de
înlocuire se postează pe grupul mare de FACEBOOK, pentru a fi văzute de cât mai mulți voluntari).
● Încurajăm înlocuirile: vei cunoaște as el mai mulți copii. Nu contează materia la care înlocuieș un
voluntar pentru că nivelul copiilor nu este ridicat, iar baza pentru ora respec vă va fi celălalt voluntar
(colegul celui înlocuit), așadar vei avea rol de suport, ajutându-l să mențină liniștea și să le capteze
copiilor atenția. Poți, bineînțeles, aduce și ac vități și teme noi, după ce te pui de acord cu colegul.

7
Kitul voluntarului
www.ajungemmari.ro
 ● Coordonatorii de centre țin legătura între voluntari și persoana de contact de la centru și marchează
prezențele în tabelul cu grupe după ce voluntarii completează formularul de raport. Prezență la oră +
rapoarte completate (postarea pe grupul de Facebook si raportul p formular online) = prezența
bifată în tabel. Apoi, în funcție de tabel, putem observa o evoluție a ac vității voluntarilor, putem
raporta centrelor și DGASPC-urilor ac vitatea, iar adeverința de voluntariat se obține doar dacă sunt
respectate clauzele din contract, cu accent pe completarea rapoartelor. Putem acorda adeverința de
voluntariat și cer ficat de competențe la cerere, cu sprijinul coordonatorului și al fiecărui voluntar
(rapoarte, feedback).
ATENȚIE! E un proiect de echipă! Echipa de 2 care susține cursul + Echipa voluntarilor de la fiecare centru!
Voi împreună ajutați aceeași copii! Comunicați deschis, stabiliți întâlniri, discutați despre copii, colaborați,
găsiți variantele potrivite. Ne gândim la binele copiilor și nu la binele personal, suntem înțelegători și
empa ci.

2. ”Explorator pentru o zi”

Sau „Proiectul de ieșiri”, unde „ieșire” = ieșire din centru sau apartament al unui grup de copii/ unui copil
dintr-un singur centru/ loc.
În cazul în care există un coordonator de proiect desemnat, acesta se ocupă de ac vități. În Bucureș avem
coordonator de proiect, în județe pot propune coordonatorii locali sau voluntarii care se ocupă de Explorator.
Ce face coordonatorul de ac vitate:
- găsește evenimentele
- negociază cu organizatorii de evenimente/ transportatorii
- întreabă centrele ce copii pot merge (eventual discutând între ei dacă ac vitățile se suprapun și sunt mai
multe pe weekend) și întreabă voluntarii cine îi poate însoți pe copii (cel mai bine este când poate
par cipa și coordonatorul de ac vitate, însă nu este obligatoriu)
- are grijă să ia copiii pe rând, că toți să par cipe la ac vități potrivite
- organizează ieșirile în funcție de programul, vârsta și pasiunile copiilor
- ia în calcul durata evenimentului, distanța până acolo, ce cheltuieli sunt necesare (transport, bilete intrare,
apă, gustări – dacă sunt mai multe ore)
- stabilește ce buget este necesar și se ocupă de centralizarea documentelor contabile, respectând regulile
de decontare cheltuieli

Tu, ca explorator:
1. Propui ieșiri și vezi în ce măsură se pot realiza. Dai toate detaliile (costuri, transport, număr copii,
vârste, număr însoțitori) și te asiguri că poate prelua cineva dacă tu nu te poți ocupa de organizare.
2. Răspunzi la solicitările coordonatorului de ieșiri și stabileș cu colegii detaliile logis ce (durata
deplasării, cu ce se face transportul, câți copii vin, câți însoțitori de la centru+voluntari, cât durează)
și însoțeș copiii la ac vitatea din afara centrului

8
Kitul voluntarului
www.ajungemmari.ro
 3. Oferi feedback după fiecare ieșire (tu sau unul dintre colegi, un om/ieșire), în două feluri: formular
de raport și postare pe grupul secret cu poze (cât mai clare și după regulile cunoscute - fără fețe de
copii) + formular online de Explorator – găseș link la descrierea grupului
4. COMUNICI cu noi și colegii pe grup - ce li se potrivește copiilor, unde ți se pare interesant să iasă,
unde ți-au mai zis copiii că și-ar dori sau nu să mai meargă
5. Dacă avem buget și cheltuielile sunt aprobate, ESTE OBLIGATORIU SĂ PĂSTREZI bonurile/facturile și
să le predai în maximum 5 zile
6. RUGĂMINTE - pe cât se poate, cumulează cheltuielile pe cât mai puține bonuri/facturi, ca să nu avem
prea multe înregistrări contabile (de ex. pentru apă, gustări, șervețele și pahare)

3. „Îndrăznește să visezi”
Proiectul de orientare și consiliere profesională prin intermediul vizitelor în companii și Career Day în centre,
cu adolescenți și neri;

Organizăm vizite cu grupuri de copii (aproxima v 10 copii) în companii și vizite ale unor angajați la copii, care
as el vor avea posibilitatea de a discuta cu oameni din diverse domenii despre profesia și locul lor de muncă.
Întâlnirile vor dura aproxima v 2 ore și vor fi organizate de coordonatorul de proiect împreună cu voluntarii
din județ.

Întâlnirile în firme, cât și cele în centre, vor urma o structură orienta vă cu subiecte de interes pentru copii,
pe care o vom prezenta în prealabil angajaților par cipanți (2-7 angajați), as el încât să le fie ușor să le
capteze copiilor atenția.

4. „Prinde formă!”
Este un proiect permanent în cadrul programului educațional Ajungem MARI prin care vrem să îi sprijinim pe
copiii și ținerii din centre să se cunoască mai bine și să își dezvolte abilitățile. Prin ac vitățile din proiect copii
și ținerii devin mai siguri pe ei, determinați și ambițioși, își descoperă abilitățile și limitele, iar pe termen lung
toate acestea ajutându-i să aibe o mai mare independență financiară după ce părăsesc centrul.

„Prinde formă” include ac vități menite să ajute la dezvoltarea copiilor și adolescenților incluși în programul
educațional Ajungem MARI
– cursuri în afara centrelor organizate de parteneri sau de voluntari
– ateliere și workshop-uri de dezvoltare personală
– cursuri tema ce
– cursuri de calificare

5. „Vacanta (te face) MARE!”

Este proiectul ce constă în tabere de dezvoltare personală la munte și la mare. Programul include drumeții,
excursii, jocuri de echipă,jocuri de rol, jocuri pe plajă/în apă, ac vități de dezvoltare personală.

9
Kitul voluntarului
www.ajungemmari.ro
 B. ALTE PROIECTE
În funcție de finanțările pe care le obținem, de nevoile copiilor și ideile noastre și ale voluntarilor avem și alte
proiecte aflate în desfășurare.

În prezent printre aceste proiecte se numără:

● MARI și RESPONSABILI - proiect finanțat de Kaufland România care cuprinde ateliere de educație sexuală
și pentru sănătate, TIC, educație financiară și antreprenorială, educație civică. Aceste ateliere sunt
susținute de voluntarii noștri în centre, pe baza unui suport de curs creat de specialiș în domeniu,
adaptat la nevoile și specificul copiilor și nerilor din centrele de plasament care cuprinde atât informații
teore ce, cât și jocuri, fișe de lucru și exerciții aplicate.
○ Educa e pentru sanatate si sexuala - suporturi de curs pe 3 categorii de varsta: 5-9 ani, 10-13
ani și 14-18 ani structurate în câte 6 ateliere de aprox. 2 ore
○ TIC -informa că - suport de curs structurat în 7 ateliere
○ Educație financiară și atreprenorială - suport de curs structurat in 6 ateliere. In cadrul acestor
ateliere copiii si voluntarii creeaza impreuna si produse handmade pe care le pot vinde in
cadrul unor targuri caritabile, iar cu fondurile ob nute organizează iesiri si sprijină și alte
cauze alese de copii si voluntari.
○ Educa e civica - suport de curs structurat in 6 ateliere despre drepturile copiilor, comunitate
si implicare
● Centrul educațional Ajungem MARI - A pornit in iulie 2019 cu sprijinul London Stock Exchange Group.
Speram sa fie un proiect pe 3 ani. La acest centru dorim sa le oferim sprijin copiilor si nerilor din
centrele de plasament din Bucures . In prezent desfasuram ateliere de canto, teatru, dans, cursuri de
u lizare a calculatorului. Ne dorim sa incepem si cursuri de programare si editare foto-video, consiliere si
terapie prin joc individuala si de grup, consiliere voca onala, ateliere de lucru manual (crea ve cu
materiale educa onale clasice pana la cusut, prelucrarea lemnului etc. ), experimente s in fice si alte
ac vita de dezvoltare personala.
● Dare to GROW GREAT- Proiect sponsorizat de AMAZON ce include consiliere psihologica, cursuri
voca onale, iesiri si materiale educa onale pentru 205 copii si neri din 4 judete - Iasi, Suceava,
Botosani si Neamt. Este primul proiect in care avem un coordonator de proiect zonal.
● Proiectul de mentorat pentru adolescen din Bucures - consiliere individuala si de grup pentru
adolescen si ac vita 1 la 1 in centru si in afara centrului cu cate un voluntar-mentor care il sus ne
permanent.
In trecut au fost proiecte de: logopedie, terapie prin joc, consiliere voca onala, educa e financiara,
educa e antreprenoriala, cursuri si tabere de fotografie.

2.2 Comunicare interna

Grupul principal de Facebook – pe județe

10
Kitul voluntarului
www.ajungemmari.ro
Comunicarea interna se face pe Facebook! Există un grup mare de FACEBOOK, pentru toți voluntarii dintr-un
judet (ex: Ajungem MARI - Timiș), pe care se fac toate anunțurile, rapoartele de ac vitate, se discută detalii
despre ac vitățile la copii, ieșiri, suges i, evenimente etc. Grupul este secret și au acces doar voluntarii care
au semnat contractul. Aici se postează rapoartele voluntarilor, câte un raport pe echipă, pentru fiecare
ac vitate la copii.

Grupuri PRIETENII Ajungem MARI – pe județe

După încetarea contractului de voluntariat, foș i voluntari nu mai au acces la informațiile confidențiale din
grupul voluntarilor ac vi. Însă ei pot ajuta în con nuare și pot fi la curent cu ac vitățile Ajungem MARI pe
pagina de Facebook și într-un grup local de foș voluntari și prieteni ai cauzei.

Grupul de CONSILIERE SI IDEI – național

Este un grup cu to voluntarii din toată țara. Aici consilierii noștri, psiholog și psihopedagog, postează idei de
ac vități și sfaturi pentru ges onarea situațiilor specifice copiilor care au suferit o traumă. Tot acolo, în
secțiunea Files, găseș numeroase materiale (cărți scanate, ar cole, idei de ac vități etc.). Pe acest grup se
postează și trainingurile înregistrate pe diferite teme: traumă, emoții, atașament etc.

Grupul pentru ieșiri „Explorator pentru o zi” – doar în Bucureș ,

Sunt incluși voluntarii care vor să însoțească copiii la ieșiri; se propun și aprobă ieșiri, bugete, mijloacele
potrivite de transport etc.

Grupul de educa e financiară și antreprenorială– național

Sunt incluși voluntarii înscriși în acest proiect, care susțin ședințe de educație financiară și antreprenorială în
centre, sub îndrumarea unui specialist.
Grupul de educa e pentru sanatate- național
Sunt incluși voluntarii înscriși în acest proiect, care susțin cele 6 ateliere de educație sexuala si de sanatate în
centre, sub îndrumarea unui specialist.

Grupuri de Facebook pe centre – opționale în țară

Pentru fiecare centru de plasament sau complex de apartamente există un coordonator și un grup de
FACEBOOK prin intermediul căruia postezi RAPORTUL NARATIV de ACTIVITATE, împărtășeș informații
detaliate și impresii despre ac vitățile cu copiii (cu cine ai lucrat, cine te-a însoțit, ce plan ați avut, ce a mers
și ce nu, feedbackul copiilor), fotografii relevante (fără fețele copiilor, cu ac vitatea, cu planșele lucrate, cu
grup de copii/ copil cu spatele lucrând).

Formular de RAPORT
Pe lângă raportul pe facebook (postarea pe grupul de Facebook al voluntarilor din județ), există și un
FORMULAR de raport sub forma unui formular GOOGLE pe care trebuie să îl completezi după fiecare
ac vitate cu copiii (după completarea lui, coordonatorii de centre vor înregistra prezențele în tabelul cu
echipele pe centre!!!). Este suficient să completeze unul dintre membrii echipei, dar să menționeze cu ce
colegi a fost. (durează 2-5 minute)

TABELUL cu grupe

11
Kitul voluntarului
www.ajungemmari.ro
Aici găseș toate informațiile despre centre (adrese, date contact), dar și datele voluntarilor (vă vor fi u le la
înlocuiri, dar și când vă întâlniți pentru proiectul Explorator). Linkul este postat la descrierea grupului.

!!! Pentru orice nelămurire, ne poți contacta oricând pe FACEBOOK, e-mail sau la telefon.

2.3 Materiale pentru ac vități

Vei primi de la Ajungem MARI materiale de lucru efec v (coli, cartoane, plas lină, creioane colorate,
etc.), disponibile la sediul asociației în Bucureș sau la coordonatorul local, în județe. La începutul fiecărui
modul, după ce voluntarii îi cunosc pe copii, es măm necesarul de rechizite pentru întreg modulul (sunt
diferențe, de pildă, între materialele de care au nevoie elevii de gimnaziu la matema ca și cele pentru arte
plas ce cu preșcolari). Coordonatorii de centre/județ întocmesc liste pentru centrul lor și le solicită, apoi fie
vin să le ridice (pentru Bucureș ) sau le achiziționează și le distribuie pe echipe (la nivel național).

Pentru materialele suplimentare (ex: printuri făcute de voluntari), se stabilește în fiecare modul un
plafon de cheltuieli pentru fiecare echipă, în funcție de fondurile disponibile. Înainte de a se realiza o
cheltuială, voluntarii o aprobă cu coordonatorul pentru a se asigura că se poate face decontarea. Apoi,
voluntarii aduc bonurile ștampilate, înainte de finalul lunii, când e realizată cheltuiala. Recomandăm centrele
de copiere din zonele universitare, unde costurile sunt foarte mici. RUGĂMINTE: bonuri de valoare mai
mare, nu 5 bonuri de cate 1 leu (toate sunt înregistrare și centralizate separat).

Pentru deplasarea la centrele din afara orașelor de reședință, putem deconta bilete de microbuz, de tren sau
bonuri de benzină cu CUI fiscal, dacă avem contract de comodat cu voluntarul și se jus fică cheltuiala (să
meargă mai mulți voluntari cu acea mașină). Decontăm un consum pentru un drum dus-întors la
centru/ac vitate, cu o medie de 7,5 l/100 km.

2.4 Informații importante!!

!! NU POSTĂM FOTOGRAFII CU COPIII pe profilurile personale de Facebook sau în orice alt spațiu public si nu
dam informa i confiden ale legate de copii (nume, varsta, unde locuiesc, poves le lor etc.). Putem posta
fotografii cu copiii de la ac vita doar in cadrul grupurilor secrete de Facebook la care au acces doar
voluntarii ac vi si echipa Ajungem MARI. (Respectăm dreptul copilului la protejarea imaginii sale, precum și
clauza de confidențialitate din contractul de voluntariat.) Poți fotografia lucrările realizate în mpul
ac vităților și jocurile.

!! Nu încurajăm schimbul de numere de telefon ori comunicarea pe Facebook, nici măcar la insistențele
copilului. Interacțiunile de acest p nu pot fi monitorizate / raportate / evaluate, prin urmare nu fac obiectul
ac vității de voluntariat și nu pot fi reglementate, iar organizația noastră nu poate fi trasă la răspundere
pentru consecințele lor.

12
Kitul voluntarului
www.ajungemmari.ro
!! Donațiile (haine, mobilier, aparatură electronică, alimente etc.) se pot face în nume personal, însă numai
după consultarea coordonatorului de proiect. Centrele pot avea protocoale diferite în acest sens, pe care nu
dorim să le încălcăm. Ca regulă generală, venim de câte ori putem în sprijinul nevoilor materiale semnalate
de centre, însă misiunea noastră este întâi de toate una educațională și se reflectă în experiențele cogni ve,
subiec ve și afec ve oferite copiilor. Chiar dacă la început copiii pot avea alte așteptări, cu mpul, ei
conș en zează și învață să aprecieze mai mult atașamentul, încrederea, empa a, preocuparea sinceră
pentru viitorul lor.

!! NU ADUCEM ÎN CENTRE PERSOANE STRĂINE, care nu sunt voluntari (ex.: părinții sau copiii voștri, prieteni,
colegi de muncă, soț/soție). Pentru propuneri de ac vități care implică terțe persoane (ar ș , profesioniș
din domeniul educației, spor vi etc.), te rugăm să iei legătura cu echipa Ajungem MARI. Suntem dornici să
încheiem parteneriate interesante, însă acestea trebuie aduse și la cunoș nța centrelor/ direcțiilor de
protecție a copilului.

!! Asociația Lindenfeld nu își asumă responsabilitatea pentru eventualele accidente independente de voința
noastră și de orice natură în care pot fi implicați voluntarii pe traseul către locul de desfășurare a ac vității.

CAPITOLUL 3: COPIII ȘI CENTRELE

3.1 Cine sunt copiii cu care lucrezi

Copii cu vârste cuprinse între 3 și 20 de ani, în evidența D.G.A.S.P.C (Direcția Generală de Asistență Socială și
Protecția Copilului). Ei sunt:

● Copii abandonați la naștere sau mai târziu.

● Copii separați de familie pentru că aceasta nu putea avea grijă de ei (din lipsă de resurse financiare,
dependente de anumite substanțe, lipsa locuinței).
● Copii abuzați de familie (fizic ori sexual).
● Copii cu părinți în închisori sau spitale de psihiatrie.
● Copii cu părinți aflați la muncă în străinătate și care nu au cu cine să îi lase.
● Copii orfani care nu sunt luați în grijă de rude.
● Copii cu dizabilități care nu pot fi îngrijiți de familii.
● Copii cu părinți care au resurse financiare, însă sunt reduse (copiii locuiesc cu părinții, dar sunt
beneficiari ai centrelor de zi).

3.2 Unde lucrezi - Formele de protecție

Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului – se subordonează Consiliului Local, sunt
independente ca organizare, reguli, resurse financiare (pe județe/ sectoare). Structuri importante -
Ministerul Muncii (stabilește modul de funcționare, legi etc) și ANPCDA – Autoritatea Națională pentru

13
Kitul voluntarului
www.ajungemmari.ro
Protecția Drepturilor Copilului și Adopție – monitorizează, face recomandări etc. Sistemul de protecție a
copilului este mult îmbunătățit, dar încă nu poate răspunde eficient nevoilor copilului – e nevoie de resurse
umane, personal specializat, restructurarea ins tuțiilor etc. În prezent, la nivel național, se urmărește
desființarea centrelor de plasament prin încurajarea adopțiilor sau reintegrarea în familiile lor naturale.
Acolo unde nu este posibil însă, se are în vedere plasarea copiilor mici în asistență maternală, iar a celor mai
mari în apartamente/căsuțe de p familial sau plasarea copiilor în familii care îi pot întreține.

În cadrul programului Ajungem MARI lucrăm în primul rând cu copii din centre/ structuri de stat, dar și
centre private, atunci când numărul voluntarilor permite.

o Centre de zi: copii care locuiesc în familiile cu posibilități financiare reduse (părinți analfabeți, dependenți
de alcool sau droguri, bolnavi psihic) vin la centru înainte sau după școală, de luni până vineri. Acolo
mănâncă, își fac temele cu ajutorul asistenților și par cipă la ac vități recrea ve (20-40 copii/centru).
Centrele de zi pot fi de stat sau private.
o Centre de plasament: copii abandonați sau separați de familii (uneori părinții vin să îi viziteze, pot să le și
promită că îi iau acasă sau chiar să îi ia la plimbare în afara centrelor). Ei sunt în permanență la centru, iar cei
mari mai obțin bilete de învoire. Seara și în weekend pot fi doar 2 educatori responsabili pentru 40 de copii.
Centrele de plasament pot fi de stat sau private.
o Centre de primire în regim de urgență: copii în tranzit, teore c pentru maxim 3 luni (spre deosebire de
beneficiarii formelor de protecție pe perioadă îndelungată: plasament în centre rezidențiale, apartament de
p familial, asistență maternală). Uneori vin copii din familii abuzive și aici se obișnuiesc cu sistemul de
protecție, alteori vin din interiorul sistemului (centre sau apartamente) după ce au fost înregistrate cazuri de
violență, furturi, pros tuție sau consum de droguri.
o Apartamente/module/căsuțe de p familial: locuiesc cam 6-11 copii într-un apartament, unde sunt
îngrijiți de educatori care stau cu ei în schimburi (ture de 12 sau 24 de ore). Aceș a îi însoțesc pe copii la
școală, fac aprovizionare, gătesc, îi ajută la teme, spală și fac curat singuri sau împreună cu copiii.
o Plasament familial – în unele județe, copiii au fost plasați în familii/ soț și soție care au în grijă 7-11 copii.
Cuplul este remunerat pentru a se ocupe integral de îngrijirea și educația copiilor și li se decontează
cheltuielile de îngrijire.
o Asistență maternală: copiii locuiesc în casa unui asistent maternal care primește un salariu lunar pentru a
avea copilul în îngrijire. În acest caz, cursurile se desfășoară în spații puse la dispoziție de Direcțiile de
Protecție a Copilului.

3.3 Cum sunt copiii

- În general, aproape toți copiii aflați în centrele de plasament au suferit o TRAUMĂ – trauma
abandonului/ separării de familie.
- Comportamentul lor și modul de a reacționa în relațiile cu ceilalți pot fi diferite de cele ale copiilor
normali, care sunt crescuți de părinți.
- Reacționează diferit: unii dintre ei caută, mai mult decât copiii din familii, să creeze legături, să se
atașeze de persoanele care intră pe ușa centrului. Alții simt nevoia să se izoleze, par inabordabili.

14
Kitul voluntarului
www.ajungemmari.ro
 - Cei mai mulți dintre copiii ins tuționalizați prezintă o întârziere de 2 ani în dezvoltarea emoțională
și intelectuală (câteodată și fizică).
- Unii dintre ei învață la școli speciale și au nevoie de ac vități de consolidare a cunoș nțelor generale
sau ac vități recrea ve, dar cei mai mulți sunt la școli normale, de masă și au nevoie de ajutor la
teme, alfabe zare sau îmbunătățirea situației școlare.
- Pe lângă trauma abandonului inițial, mulți au trecut prin mai multe centre/forme de plasament în
decurs de câțiva ani, de aceea prezintă tulburare de atașament, iar cea mai mare nevoie a lor este
aceea de afecțiune și atenție individuală.
- Pot avea probleme de concentrare, deficit de atenție, hiperchinezie sau, dimpotrivă, apa e, stare de
tristețe, depresie.
- Au s ma de sine scăzută, se descurajează rapid, spun adeseori: „nu pot”, „nu vreau”, ori afli despre
ei că „nu pot pentru că atât îi duce capul”.

În general, reacțiile copiilor la traumă sunt emoții puternice (frică, furie, vinovăție, rușine, etc),
consum de substanțe (alcool, droguri, tutun), o perspec vă sumbră asupra viitorului, probleme de
concentrare, stare de tristețe, s mă de sine scăzută, comportamente sexuale riscante, agresivitate la
adresa celor de aceeași vârstă, comportamente provocatoare, putându-se ajunge până la automu lare și
idei suicidare.

Stresul repetat, cronic, determină schimbări în creierul uman (bătăile, abuzul, neglijența, presiunea
școlară, teama că va fi rănit, va fi respins). Copiii ins tuționalizați sunt supuși unor surse de stres aproape
zilnic. De multe ori ei nici nu au pe nimeni care să îi ajute să ges oneze stresul și se simt în capcană și
nepu ncioși situațiilor externe.

Creierul în condiții de stres: În mod normal funcționarea creierului e așa: avem situația
amenințătoare/sursa de stres, creierul eliberează un hormon pe nume cor zol care pune organismul în stare
de alertă gata să facă față acelui pericol. O data ce pericolul dispare, nivelul cor zolului scade și funcționarea
organismului revine la normal. Dar dacă stresul este zilnic - Efectele pe termen lung al unui nivel ridicat de
cor zol în creier:

- Micșorarea fizică a creierului – afectarea structurii și funcționării lui.

- Este alterată însăși capacitatea creierului de a ges ona nivelul cor zolului: chiar și când
situația anxiogenă a dispărut, un copil supus repetat stresului, cu un nivel de cor zol mare
menținut în creier nu mai ș e să se relaxeze, creierul său nu mai poate face legătura că
pericolul a trecut. Vorbim aici de o stare de VIGILENȚĂ MAXIMĂ, STARE DE ALERTĂ
CONTINUĂ a copilului. Experiențele și traumele din primii ani de viață l-au învățat să
perceapă numai pericole peste tot. Alarma lor de stres este ușor ac vată. Sunt multe gesturi
mici care ar putea să îl facă să se simtă în pericol (poate tonul vocii, poate un fel de a ngere
puțin mai bruscată, un cuvânt care îi ac vează o frica – toate fără intenție).
- Afectează părți ale creierului responsabile de concentrare, evaluare și luare a deciziilor,
interacțiunile sociale.
- Afectează capacitatea de învățare, de a memora și de a-ți aduce aminte lucruri.

15
Kitul voluntarului
www.ajungemmari.ro
 - Poate cons tui o predispoziție pentru depresie.

CAPITOLUL 4: CUM LUCREZI CU COPIII

4.1 Rolul tău ca voluntar

Misiunea ta este una deosebit de frumoasă și curajoasă – ajuți copiii și nerii din centre de
plasament să ajungă oameni mari, responsabili și independenți.

Cum poți ajuta

- Le îmbunătățeș calitatea vieții din prezent: îi oferi un sprijin și un suport auten c

necondiționat. Îi oferi atenția ta și îl ajuți să se simtă acceptat și valorizat de către cineva. Îi
oferi un model de relație sănătoasă.
- Îi ajuți să descopere lumea: le împărtășeș din cunoș nțele tale generale și le spui poveș
de viață.
- Îi determini să învețe cu drag: le transmiți informațiile într-un mod cât mai plăcut și
interac v, stârnindu-le curiozitatea și explicându-le u litatea informațiilor teore ce și
prac ce în lumea reală (prin multe exemple, planșe colorate, CD-uri, jocuri de mișcare,
ghicitori, quiz-uri, poezii, cântecele și altele).
- Le imprimi valori și norme de comportament: le corectezi frumos și produc v
comportamentul nepotrivit cu poveș cu tâlc și exemple personale.
- Le creș încrederea: îi încurajezi mereu și îl apreciezi pe fiecare în parte pentru abilitățile
sale, pornind de la un nivel scăzut și crescând cu pași mici, as el încât să capete încredere în
forțele proprii.
- Îi mo vezi să AJUNGĂ MARI: le dezvălui oportunități pe care le pot avea dacă învață, le
povesteș despre meserii, călătorii și alte lucruri pe care le pot obține și ei – poveș de
succes ale altor copii din centre.

4.2 Cum lucrezi cu copiii ins tuționalizați

Cuvântul-cheie care sa sface nevoile copiilor:

DRAGOSTE = ACCEPTARE NECONDIȚIONATĂ

16
Kitul voluntarului
www.ajungemmari.ro
Este important să avem în vedere următoarele:

Ø A tudine deschisă – e important să fie întrebați ce anume le place, ce pasiuni au, cum ar vrea ei să se
desfășoare orele și să se țină cont de părerile și opțiunile lor; așa vor simți că ei contează în ochii
celorlalți și că pot avea un cuvânt de spus.
Ø În primele zile, este bine să fie creată o legătură, o alianță așa cum se numește în psihoterapie. Aceasta
se realizează arătând interes pentru lumea lor, cu tot ce înseamnă ea (jocuri pe calculator, filme, desene
animate, muzică), explorând pasiunile pe care le au, felul în care văd ei viitorul. FOLOSEȘTE apoi
informațiile pe care le ai despre ei – va conta că AI ȚINUT MINTE.
Ø E chetarea copiilor trebuie evitată cu orice preț (rău, dezordonat, leneș și altele). Poate fi sancționată
fapta, dar niciodată persoana. Abundența comentariilor nega ve îl fac pe copil să se îndoiască profund
de capacitățile lui. Mult mai eficace este să pui în valoare ceea ce merge, ceea ce POATE FACE copilul și
să treci cu vederea ceea ce nu reușește ÎNCĂ!

ȚINE MINTE: Orice comportament nepotrivit are o cauză sau chiar mai multe și nu poate fi îndreptat de la o
zi la alta. E nevoie de multă răbdare și, mai ales, de consecvență. În loc să cri căm copilul în public, este
preferabil să discutăm cu el între patru ochi despre consecințele acțiunilor/cuvintelor sale, prezentându-i
moduri de a-și ges ona problema sau ajutându-l să găsească alterna vele acceptabile. Învățarea abilităților
sociale poate fi una dintre cele mai dificile sarcini pentru un copil ins tuționalizat, însă tocmai acest lucru
face ca prezența voluntarilor să fie atât de importantă.

Educația emoțională a copilului. Va fi un proces destul de îndelungat, dar cu mpul, tocmai pentru că pot să
și le verbalizeze va crește și gradul de auto-control.

Ce ai de facut pentru a te apropia și a obține rezultate:

- Clădește o relație de încredere cu el – e cel mai important lucru pe care poți să i-l oferi. Ea
se află la baza tuturor. Ce ajută este oglindirea, mimarea comportamentelor lor (mimarea
posturii, să te uiți de la același nivel la ce se uita și copilul, mimarea emoțiilor, să îi vorbeș
de la același nivel)
- Rolul tău e de mentor, încurajator, protector și de ACCEPTARE NECONDIȚIONATĂ. Rolul tău e
să îi inspiri speranță, importantă pentru păstrarea sănătății mentale.
- Arată-i că e important pentru ne și oferă-i constant căldură emoțională și afecțiune,
înțelegere și compasiune pentru orice moment prin care trece copilul, pentru situație sau
limitările lui.
- E important să stai lângă el, să nu se simtă singur (pentru a nu trăi din nou trauma
abandonului). Laudă-l des și răspunde atent și binevoitor la ceea ce face. Apreciază și
încurajează cât de mult posibil efortul depus și nu doar reușită.
- Ține minte că stările lor emoționale și comportamentele sunt fluctuante, instabile. Acceptă-l
așa cum sunt și încurajați-i cu răbdare spre ac vitate (planul A, B sau C)
- Fii CONSECVENT și PREDICTIBIL. Îl informezi din mp când vei reveni și când ajungi acolo le
spui cam ce urmează să faceți astăzi. Stabilește o ru nă și a ședințelor sau întâlnirilor cu

17
Kitul voluntarului
www.ajungemmari.ro
 copiii – au nevoie de ru nă să se simtă în siguranță. Pe cât posibil anunță-i când revii la
centru, și dacă nu poți ajunge la un moment dat, transmite-i mesajul prin alt voluntar (nu
prin angajații centrelor, pentru că s-ar putea uneori să nu ajungă mesajul asa cum voi l-ați
transmis). Respectă-ți promisiunile și va aprecia enorm.
- Ajută-l să își înțeleagă emoțiile, stările prin care trece. Dacă momentul nu e prea intens
(agresivitate fizică), atunci exprimă tu în cuvinte emoțiile pe care le simte. Ajută-l să exprime
ceea ce nimeni nu l-a învățat vreodată să iden fice și să exprime. El simte ceva și nu are la
îndemână decât reacții comportamentale deviante ca să se facă înțeles. Nimeni nu i-a arătat
că exista o altă cale: „Înțeleg că eș supărat, dezamăgit că nu au venit părinții tăi să te ia. Îmi
imaginez că este groaznic să te simți as el. Este normal să te simți furios, supărat. Eu stau
lângă ne atât mp cât ai nevoie de mine”.
- Aproape întotdeauna când vorbeș de lucruri importante FII LA NIVELUL LUI, coboară-te fizic
la nivelul lui și asigură-te că te privește în ochi, că îi captezi toată atenția și că el e conș ent
că tu eș acolo pentru că îi vrei binele.
- Joacă-te cu el, fii pozi v, jovial, zâmbitor, relaxat, nu cicălitor.
- Respectă-i spațiul personal.
- Lasă-l să preia o parte din control. Îi dai de ales între 2 variante alese de ne: Vrei să facem
întâi desenul și apoi să ne jucăm cu mingea sau invers?
- Vorbește simplu și repetat, să te asiguri că a înțeles.

Nu există o formulă magică pentru a remedia un comportament. Sunt foarte mulți factori implicați (relația
voastră, voi ca indivizi - ce transmiteți, ce bagaje și răni ai și tu, copiii în individualitatea lor, contextul). Există
doar câteva suges i și rămâne ca tu să le testezi și să vezi ce merge – poate nu merge de fiecare dată. Fii
flexibil și ai încredere în propria intuiție.

4.3 De avut în vedere în funcție de specificul copiilor

Nevoia de atenție

Ei întotdeauna te vor vrea doar pentru ei. E de înțeles. Încearcă să le acorzi tuturor atenția de care au
nevoie. Atunci când, în mpul unei ac vități, un copil te solicită numai pentru el, poți încerca să îi redai
emoțiile în cuvinte, să îi spui că îl înțelegi și să îi explici faptul că deoarece te joci și cu alți copii, nu înseamnă
că el e mai puțin important.
Spune-i pe un ton calm că trebuie să-și aștepte rândul. Nerăbdarea lui poate veni însă și din faptul că
nu ș e cât are de așteptat. De aceea, ajută-l de la bun început să vizualizeze trecerea mpului ori durata
alocată unei ac vități (pe ceas, cronometru, printr-un desfășurător al orei sau în orice alt mod crea v). Dacă
se află lângă ne, poți întări promisiunea că-i vei da atenție printr-un mic gest: pune-ți mâna pe
brațul/umărul copilului nerăbdător până ce termini ce aveai de făcut. Gestul, însoțit de tonul cald al vocii,
temperează și arată empa e.

Conflicte – copii și educatori

18
Kitul voluntarului
www.ajungemmari.ro
 Cooperează cu educatorii: este important să-i asculți, să-i consulți, să te arăți interesat de munca lor
– încrederea reciprocă creează un climat benefic copiilor; atunci când sunt prezenți la ac vități, implică-i;
când nu par cipă, deși ți-ai dori, cere-le sprijinul în mod explicit; dacă sunt prezenți, însă te stânjenesc
printr-o abordare prea autoritară față de copii, explică-le de la început de ce e important să lucrezi singur ori
numai cu colegul tău; în general, educatorii împrumută metodele de lucru ale voluntarilor dacă se conving
că ele funcționează.
Când izbucnesc conflicte între copii, trebuie să cântăreș rapid: riscă să compromită atmosfera de
lucru ori par să te deranjeze numai pe ne? Uneori, conflictele rămân la nivel verbal, iar o atenționare scurtă
a celor implicați poate fi suficientă până ce încheiați ac vitatea. La final, e u l să discuți cu copiii atât ceea ce
a mers, cât și ceea ce nu a mers (încurajează-i să-și exprime părerea și vorbește-le despre sen mentele tale:
ce ți-a plăcut, ce te-a deranjat și ai vrea să nu se repete). Din păcate, confruntările pot degenera, iar în acest
caz cel mai bine este să apelezi la educatori, evitând să-i judeci pe copii (e suficient să expui cât mai limpede
ceea ce ai văzut tu că s-a întâmplat între ei).

Copii „dificili”

Un copil agitat, care are un tantrum/acces de furie, ignoră regulile și îi provoacă în mod repetat pe
colegi, nu trebuie ignorat. Comportamentul lui poate avea o mulțime de cauze: o afecțiune organică, o
tulburare emoțională sau comportamentală, o frustrare mai veche, nevoia de atenție individuală etc. Pe
unele le poți ges ona, altele au nevoie de abordarea unui specialist sau de intervenția educatorului. Când
criza nu este gravă, ai de ales: fie îl cooptezi pe copil în ac vitate, dându-i un rol cu sarcini simple dar precise
(de pildă, ca asistent al tău), responsabilizându-l și făcându-l să se simtă u l, fie îl antrenezi într-o ac vitate
individuală, în apropierea ta sau în grija colegului tău voluntar (poate să deseneze, să rezolve un puzzle pe
care l-ai adus special pentru as el de situații). Pentru asta, e bine să ai un plan B și să cunoș pasiunile
fiecărui copil, dar mai ales ale copiilor „dificili”.

Orice copil, chiar și cel cu „reputație” de „copil-problemă”, poate avea zile foarte bune și zile
agitate. Fii pregă t să-l cunoș și să-l accepți necondiționat în ambele ipostaze!

În mijlocul unei crize, indiferent dacă manifestările sale de furie sunt verbale sau fizice, nu încerca să
negociezi cu el, nu îi analiza reacțiile cu voce tare, nu le e cheta. Ignoră-le oricât de dificil ar părea și
tratează-l cu același respect și empa e. Mulți copii fac eforturi remarcabile să se controleze, însă nu reușesc,
iar odată ce se liniștesc, sunt capabili să-și ceară scuze și să-și evalueze cri c propriul comportament. Cu un
as el de copil poți analiza situația după ce „furtuna” a trecut: e important să-i spui că-l înțelegi, că și tu ai
trecut prin as el de stări, cum le-ai depășit, să-i dai exemple de autocontrol.

Când sunt în criză de furie/tantrum nu apelăm la cuvinte. Creierul lor se s nge în acel moment și
nimic rațional nu face apel. Aici e decizia ta: îi stai în preajmă, să ș e că eș acolo și că îl accepți cu toate
crizele lui; dacă relația îți permite, îl poți a nge ușor. A ngerea fizică e singura modalitate prin care poate va
fi vorba de o reacție de răspuns din partea copilului (dar nu e garantat). Iar aceasta a ngere trebuie făcută în
așa fel încât el să nu se simtă încolțit (preferabil cu o singură mână, nu cu două). Aproape nimic din mediu nu
poate să îl scoată din criză. Cele mai bune metode sunt cele preven ve.

19
Kitul voluntarului
www.ajungemmari.ro
 Pentru a preveni, poți începe fiecare ac vitate printr-o discuție separată cu el, în care să-i prezinți ce
vrei să faci, ce așteptări ai de la el (din nou, nu-i cere ceea ce ai constatat că nu poate face oricât de mult ar
încerca). Stabiliți împreună un cod al atenționării „de pericol” (atunci când observi semnele care declanșează
„criza”, atrage-i atenția printr-un semn numai de voi ș ut, iar dacă nu se poate controla, pune în aplicare
planul convenit cu el: se poate retrage din încăpere, poate trece la o altă ac vitate etc).

O parte dintre copiii impulsivi au și un diagnos c de retard sau întârziere mintală, iar crizele (limbaj
obscen, provocator, agresivitate fizică) se produc pe fondul instabilității emoționale specifice retardului ori
incapacității de a procesa informațiile și s mulii noi din mediu (instrucțiunile, regulile). Diagnos cul unui
copil este însă confidențial și nu ne putem aștepta ca educatorii să ni-l dezvăluie. În mod normal, doar un
psihopedagog, logoped ori terapeut pot pune în aplicare metodele de intervenție corectă, însă nu acesta
este rolul tău în centru.

4.4 Sfaturi și metode de abordare

Ce să FACI în procesul de învățare:

- ADAPTEAZĂ orele în funcție de copii (vârstă, nevoi).

- Încearcă să le transmiți „DE CE?” e bine să învețe, să ș e, ce oportunități pot avea, unde pot folosi
cunoș nțele acumulate; arată-le cum se traduc și de ce sunt u le în lumea din jur.
- Fii ENTUZIASMAT - „WOW, ce interesant!” – arată-te uimit, curios, interesat de temă sau materie
(într-un mod firesc pe care să îl preia treptat, împărtășind colegilor noua descoperire).
- Fă-ți un PLAN A cât mai interesant și interac v și un PLAN B de fiecare dată – copiii sunt imprevizibili;
scrie ac vitățile pentru a-ți fi mai ușor.
- Ajută-i să CONȘTIENTIZEZE TIMPUL– lucrăm de la ora la ora, apoi facem pauză și revenim la ora; în
pauză facem ceva distrac v, amuzant (un joc scurt, ascultăm o melodie și dansam, rezolvăm o
ghicitoare etc).
- Fii prietenos, însă nu-ți uita ROLUL DE MENTOR/; adică fii calm, blând, dar ferm.
- Fii SPONTAN și jucăuș: folosește cât mai mult limbajul trupului, gesturi și expresii faciale: facilitează
procesul de învățare.
- SURPRINDE-I – să introduci în întâlniri elemente surpriză, care să îi facă atenți și curioși – un obiect
ascuns prin cameră, dintr-o cu e surpriză, ei trebuie să ghicească temă etc.
- ASCULTA-I – Întreabă-i cum vor să lucrați și oferă-le opțiuni, dar controlează tu opțiunile.
- Stârnește-le CURIOZITATEA și fă-i atenți: Începe întâlnirea într-un mod interesant și interac v (joc de
mișcare, salut special, cântec asociat cu gesturi).
- Folosește o VARIETATE DE MATERIALE, în special vizuale și audi ve.

20
Kitul voluntarului
www.ajungemmari.ro
 - ALTERNEAZĂ ac vitățile sta ce cu cele de mișcare.
- Folosește PASIUNILE copiilor – leagă-le de orice disciplină predată.
- ÎNVAȚĂ-I SĂ ÎNVEȚE: să conspecteze, să facă o schemă, să sublinieze, să asocieze.
- Învață-i să COLABOREZE: propune jocuri în perechi și pe echipe.
- Oferă RECOMPENSE verbale și simbolice (laude, s ckere, buline), niciodată dulciuri sau obiecte
pentru orice lucru bine făcut; Nu folosi pedepse!
- Ține minte, nu atât că predai un subiect, ci cui îl predai: UNOR COPII.

Idei de ac vita pentru adolescen :

● GRECIA ANTICA
Daca ai putea sa fii oricine si orice -ai dori, cine ai vrea sa fii?
Hai sa ii dam un nume, scrie -va numele invers.
Deseneaza-l si gandeste-te la urmatoarele ...po sa scrii langa…
Es barbat sau femeie?
Ca ani ai?
In ce tara stai?
Unde stai? La munte, la mare, campie?
Cu ce te ocupi?
Cum te vad ceilal ? Ce zic ceilal despre ne?
Ce i place sa faci in mpul liber?
Ce calita ai? La ce es bun? Spune macar 3 calita .
Follow-up: concre zarea celor 3 calita . Ce inseamna in viata ta de zi cu zi sa fii.. generos/curajos/. De facut
in grupuri mici 4-5 cu un vountar coordonator.
Sa scrie fiecare 3 comportamente pentru fiecare calitate. Poate va propune ca pana la sfarsitul taberei sa
faca macar unul dintre acele comportamente ca sa se simta mai curajos/generos.
● VALORILE NOASTRE
Face impreuna o lista pe o foaie mai mare cu mai multe valori (Ex.: prietenie, bunatate, op mism, credinta,
familie, iubire, ambi e, perseverenta, empa e, altruism, responsabilitate, e ca, putere, curaj, incredere de sine,
control, sinceritate etc.) Incuraja -i pe ei sa vina cu idei. Da si voi exemple sa ii ajuta daca nu au idei.
Discuta valorile care nu sunt foarte clare sau termenii pe care nu ii cunosc.

Imparte fiecaruia cate cate o foaie de har e. Roaga-i sa indoaie foaia in 4. Se uita pe lista mare si de acolo aleg
cele mai importante 4 valori pentru ei si noteaza fiecare valoare pe unul din cele 4 chenare rezultate.
Pe rand roaga-i sa renunte la cate o valoare, rupand foaia pentru a ramane doar cu 3 valori, apoi cu 2 valori apoi
cu una singura.

21
Kitul voluntarului
www.ajungemmari.ro
Dupa ac vitate face impreuna o analiza a jocului: le-a fost greu sa se gandeasca la valori? Sa le aleaga pe cele
mai importante pentru ei? Apoi sa renunte pe rand? La care au renuntat cel mai greu? Cum pun in prac ca
valorile astea zi de zi? Ce pot sa faca pentru a pune in aplicare si mai des aceste valori? De ce e bine sa le avem?

Alte idei:
-C.V.-ul (ce e si de ce avem nevoie? Cum se face? Atelier in care face impreuna cu ei c.v.-ul lor)
- Simulare interviu de angajare
-Carte de vizita (atelier confec onare propria carte de vizita ptr jobul visat)
-Treasure Hunt
-Cursa cu obstacole, pe echipe.

Când îl ajuți la o materie, copilul va rămâne cu informațiile predate, dar cel mai important e că va
înregistra inconș ent modul în care o faci, felul în care te raportezi la el.

Amintește-ți asta când poate nu îți a ngi obiec vul propus.

Învățăm mai multe din călătorie, important fiind drumul, nu des nația.

Totul cât mai SIMPLU și DISTRACTIV:

- Totul SIMPLU: cuvinte simple, propoziții scurte, metafore simple, jocuri cu reguli simple – te asiguri
că orice copil poate înțelege regulile.
- Încurajează-i să-ți spună dacă nu ș u răspunsul, nu le e clar ce le transmiți sau nu ai înțeles tu bine
ce.
- Acordă-le mp să proceseze cuvintele și informațiile pe care le transmiți.
- Dacă un copil are probleme de atenție, asigură-te că îi captezi atenția înainte de a vorbi.
- Pune câte o întrebare, pe rând.
- Corectează limbajul copiilor într-un mod delicat, fără să se simtă jigniți sau rușinați.
- Nu le cere foarte multe – prin pași mici învață și se apropie de ne.
- Nu uita că jocul este mo vația lor naturală de a învăța.
- Nu uita că e normal să aibă multă energie, sunt copii, sunt diferiți, au personalități diferite și nu ne
putem aștepta să se comporte toți la fel.
- Folosește exemple prac ce mai mult decât teorii.
- Distrează-te împreună cu ei. Dacă tu nu te simți bine, nici ei nu o vor face.

Ce să NU FACI:

- Nu rezolva tu temele copiilor, încearcă să-i ajuți să priceapă ce au de făcut și cum pot rezolva singuri
sarcinile.

22
Kitul voluntarului
www.ajungemmari.ro
 - Nu insista să facă ceea ce nu vor/nu le place, încearcă să le stârneș interesul (pentru teme, de ex.)
prin joc, prin explicații clare și sincere etc.
- NU vorbeș mult și con nuu – încearcă să faci pauze, as el încât copilul să te poată urmări și să nu
piardă firul discuției. Mai implică-l, întreabă-l ce a înțeles, roagă-l să dea exemple.
- Nu pune întrebări de pul DA/NU (copiii nd să răspundă la fel de fiecare dată.
- Nu pune întrebări care sugerează răspunsul.
- Nu folosi fraze complexe și cu înțeles ambiguu.

Ce faci la prima întâlnire?

- Jocuri de cunoaștere (vezi anexa + Google, resurse nelimitate);

- Stabilirea regulilor – puține, clare și, mai ales, realiste. Regulile se stabilesc împreună încă de la
început (ridicăm mâna când vrem să vorbim, nu lovim, cerem voie, etc.). Se stabilesc împreună și
consecințele nerespectării regulilor, de asemenea cât mai realiste, concrete și ușor de aplicat (nu
jucăm joculețul x, nu primim ștampile drept recompensă, etc.) Un afiș cu regulile traduse în imagini
și arătat la începutul fiecărei întâlniri, reamin rea lor de către un copil (de fiecare dată altul) ajută la
fixarea acestora în memorie.
- Observă-i, întreabă-i despre pasiunile, distracțiile preferate și dorințele lor, încurajează-i să ți le
„exemplifice” (chiar dacă e vorba de jocuri pe calculator, filme, desene animate, muzici pe care nu le
agreezi), evită orice judecată de valoare, acceptă necondiționat. Totul contribuie la câș garea
încrederii lor în ne.
- Iden fică nivelul copiilor – în plan cogni v (ce ș u deja, ce au nevoie să învețe mai mult), dar și
emoțional („ mizii”, „indiferenții”, „insolenții”, „sensibilii” etc.), orice te poate ajuta la personalizarea
obiec velor lecției/ atelierului.

La fiecare început de întâlnire - CONECTEAZĂ-TE CU COPII

Spune-le despre ne ceva legat de o EMOȚIE PUTERNICĂ într-o suflare când ajungi la ei „Ș i ce mi s-a
întâmplat azi?” cu SUSPANS și ASCULTĂ-LE părerea. O întâmplare din care să învețe ceva, la care să dea și el
soluții, să înțeleagă de ce abilități are nevoie pentru ceva; EX: Uite, m-a stropit o mașină. Am ajuns la casă și
nu aveam portofelul la mine. Am plecat la serviciu și mi-am dat seama ca nu i-am lăsat cățelului de mâncare.
Am fost la un interviu de angajare. M-am păcălit la casa, mi-au pus mai multe produse din greșeală. L-am
trimis pe puș ul meu la magazin să ia mâncare pentru câine și i-a cumpărat otrava. Am văzut pe cineva în
autobuz cu un cuțit în buzunar – dacă avea și pistol, ce era de făcut? (eventual chiar să zică fiecare și să
compuneți scenarii).

4.5. Resurse și materiale

Pe grupul secret de Facebook „Consiliere și idei” găseș postări cu idei de ac vități și cărți cu metode de
lucru pe diferite materii sau jocuri de grup cu diverse obiec ve.

23
Kitul voluntarului
www.ajungemmari.ro
Pentru transmiterea de cunoș nțe la orele de sprijin școlar
- Folosim manualele de la clasă și, doar în cazul în care copiii sunt performanți, luăm în calcul cărțile
p culegere.
- La prima întâlnire, observă nivelul copilului și încearcă să iden fici lacunele și nevoile (Poți apela la
un test de p quizz, dar încearcă să transformi testarea într-o experiență cât mai puțin stresantă
pentru copil, cu mici pauze pentru jocuri, ghicitori, glume).
- Pe pla ormele edu.ro și didac c.ro găseș planificarea și programa școlară – îți vei da seama ce ar
trebui să ș e de fapt copilul, as el încât să poată ține pasul cu colegii săi.
- Transmite informațiile în moduri interac ve și se consolidează prin jocuri și mici compe ții.

Pentru transmiterea de valori

- Poveș cu tâlc – Ex: „Supă de pui pentru suflet”
- Exemplul personal - Povesteș o experiență personală – bună/rea, reală/inventată. Apoi tragi
concluzii, verifici dacă au înțeles, le ceri și lor exemple – ție când …?

Exemplu de derulare a ac vității – pentru predare:

1. Salut
2. Organizarea grupei
3. Captarea atenției (la început și pe parcurs) – joc de mișcare, o ghicitoare, o glumă tema că)
4. Recapitulare – ce ați făcut la școală? Ce am făcut noi data trecută?
5. Prezentarea temei – Azi învățăm…
6. Predarea – cu prezentări interesante
7. Feedback – cum vi s-a părut, ce ați înțeles - exemple
8. Consolidare – repetăm prin ac vități prac ce și interac ve
9. Recapitulare – pe scurt, printr-un joc
10. Laudă și recompense (fiecare copil trebuie lăudat pentru ceva – tu ai fost cuminte, tu ai răspuns, tu ai
desenat frumos, etc.) – și pe parcurs.

Exemplu de derulare a ac vității – pentru teme:

1. Salut cat mai simpa c (personalizat)
2. Conectare emoțională cu copilul – spune-i o poveste despre ne, ascultă-l.
3. Cum se va desfășura ora – stabiliți împreună ordinea ac vităților, cât durează, recompense.
4.. Lucru pe teme (mai glumeț: „Ce mă înveți azi?”)
5. Pauze de înviorare/ jocuri de atenție
6. Recompensă la final, dacă e cazul
7. Jocuri de consolidare
8. Laudă-l, mulțumește-i că a fost atent, spune-i ce ai învățat tu azi, întreabă-l ce i-a plăcut cel mai mult azi.

Jocuri sau metode generale:

- Joc de rol – de-a profesorul și elevul (voluntarul întâi elevul, se preface că nu ș e).
- Joc cu păpușa – voluntarul ține în mână o păpușă care devine profesorul și apoi elevul, copilul
devenind profesor (pentru copii mizi).

24
Kitul voluntarului
www.ajungemmari.ro
 - Jocuri pe aplicații pe telefon pe fiecare subiect (ex: tabla înmulțirii)
- Jocul recompenselor – pe grupul de Consiliere și Idei.

ATENȚIE! Cum poți să ții copilul implicat la temă: cu ac vități completate pe parcurs până la finalul temei pe
care o sparg în bucăți, pe exerciții 1. Spânzurătoarea – după fiecare exercițiu mai poate adăuga o litera 2. O
imagine haioasa sau un banc ilustrat ca un puzzle la care mai adaugi o piesă după fiecare exercițiu.

Variante de ac vități în funcție de materie:

->>> Română: Ci t texte/poveș SCURTE pe temele de interes (ex: despre fotbaliș ) scurt și interesant la
fiecare lecție – să urmărească cu ne cu degetul, ordinea, litera, silaba, propoziția, nu cuvântul pe litere; să
citească/ joace pe roluri o poveste; fișe de cuvinte; cuvinte din jur care încep/ se termină cu o literă; pune
s ckere pe litera A din cameră; scrie literele în nisip, din plas lină; exerciții cu degetele și încheieturile pentru
mobilitate; ghicește litera scrisă de un coleg în palmă sau pe spate; poveste într-un cuvânt; asocieri de
cuvinte opuse.

->>> Engleză: Simon says, a nge părțile corpului, numește culorile din camera, pe echipe – colegul îl
ghidează pe celalalt legat la ochi, cântecele cu cuvinte noi, săculeț cu obiecte pe care sa le ghicească și
numească, fise de completat sau de încercuit sau asociat, friptea pe o tema, joc de rol cu animăluțe, joc cu
obiecte pe care le adaugi sau iei sau schimbi; desen colec v cu părți ale corpului.
->>> Matema ca: În primul rând trebuie fixate noțiunile de baza, inclusiv semnele (le e foarte greu + - = atât
cu atât, atât fără atât); Conceptul de număr și mulțumi cu obiectele din jur; Tabla înmulțirii cu dans pe
perechi sau grupuri; adunarea cu obiecte din mediul apropiat, lego sau cu fructe – de mâncat doar la final
(pot vedea și ca e comuta va); fracții cu piese de lego, cu nuci, felii de pizza desenate și joc de-a restaurantul;
joc de rol la piață SURSE: Youtube canal Claudia Chiru pt clasele 0-2

->>> Cultura generala: Biletele – 2 cate doi sau cate unul cu clasa, cu mimat, cu indicii; Spânzurătoarea,
ȚOMAPAN, Detec vul – poveste cu mai multe elemente; Ș ați că? scurt la fiecare întâlnire; Ș i și câș gi cu 3
variante de răspuns din care una haioasa și una absurda; experimente, SURSE: Claudia Chiru, Dad’s Lab
Variante de liniș re și atragere a atenției (varste mai mici):

· “Număr până la 3: 1, 2, 3! Acum facem un cerc și…”, ”Mâinile pe cap! Pe umeri! Pe genunchi!”, “1,2,3 eyes
on me!/1,2,3 eyes on you!”, “Hocus Pocus/Everybody focused”;
· Vorbit cât mai încet, până în șoaptă – vor fi nevoiți să facă liniște ca să te audă. Numărat „10, 9, 8..” (deja se
simte scăderea intensității);
· Meditație – pentru grad mare de agitație – se așază în cerc, închid ochii și respiră;
· Dacă sunt doi copii agitați, trebuie separați și implicați în sarcini concrete, cu responsabilități clare;
· Așezarea în semicerc – cei agitați vor fi la mijloc;
· Ține cont că lunea și vinerea sunt foarte obosiți – exerciții mai ușoare;
· Pentru a menține disciplina se pot folosi mascote și jucării care devin parteneri în predare (exemplu - o
păpușică care se supără când ei sunt neascultători, dar care e bucuroasă și cântă când ei sunt atenți).

25
Kitul voluntarului
www.ajungemmari.ro
 CONCLUZII

Chiar dacă simți că problemele copilului te depășesc, nu te descuraja și amintește-ți că eș acolo pentru a
le oferi alinare și confort emoțional.

Dacă nu sunt interesați de teme sau ac vități, înseamnă că nevoile copilului sunt de natură afec vă. Fii
pregă t să îl asculți și sî îi oferi toată atenția ta!

Principala nevoie a copiilor este una de atenție, de conectare și de acceptare necondiționată.

Doar stabilind aceasta baza puteți lucra împreună spre a ngerea unor obiec ve în dezvoltarea personală și
reușita școlară.
Fără îndeplinirea acestei nevoi e mai greu pentru ei sa se gândească la teme și reușite școlare.

E important să ai niște obiec ve în lucrul cu ei, dar ține minte să mergi în ritmul lor și să te ajustezi pe
parcurs.

Nu te descuraja! Doar că va lua poate mai mult mp să ajungi acolo. Cel mai mare factor mo vant și o
condiție de baza în lucrul cu copilul este relația dintre voi.
ANEXA 1 – JOCURI
Jocurile de la training

Jocuri de cunoaștere

¥ „Nana”
Copiii stau în cerc. Fiecare se prezintă cu numele lui și un nume pe care-l va avea în joc. Fiecare copil
trebuie să rețină numele de joc ale celorlalți par cipanți.
Exemplu: „Mă numesc Andreea și în joc voi fi Dede.” Apoi, unul dintre ei va pocni din degete și își va
spune numele, apoi va bate cu palmele pe genunchi și va zice numele altcuiva. Cel numit trebuie să facă
aceleași gesturi, dar să spună numele lui și al altui copil, care la rândul său va duce jocul mai departe. Se va
juca din ce în ce mai repede.
Este un joc de memorie, de atenție și de viteză de reacție.

¥ „Ghemul”
Copiii stau în cerc, iar unul dintre ei ține capătul sforii dintr-un ghem. Își va spune numele și va
arunca ghemul la alt copil. Copilul care primește ghemul va spune numele celui de la care l-a primit și
numele lui. Apoi îl va arunca la altcineva, care va proceda în același fel. Între par cipanți se va forma o
„pânză de păianjen”. La întoarcere se înfășoară ghemul, trecându-se pe sub „pânza de păianjen”, as el încât
fiecare par cipant vine până la colegul de la care a primit ghemul până când acesta este strâns de tot. Este
un joc de cunoaștere și ajută copiii să socializeze și să coopereze.

26
Kitul voluntarului
www.ajungemmari.ro
¥ „3 adevăruri și o minciună”
Fiecare par cipant va spune câte 4 afirmații despre el. Din aceste 4 afirmații, una trebuie să fie
minciună. Par cipantul numit de el trebuie să recunoască minciuna. Dacă o va recunoaște, el va fi cel care va
face afirmații despre el. Dacă nu o recunoaște, copilul va alege pe altcineva să găsească afirmația
neadevărată.

Jocuri de crea vitate

¥ „Orchestra”- cu sunete
Copiii stau în cerc și fiecare, pe rând, va produce un sunet (vocal/ cu mâinile/ cu picioarele etc).
Având contribuția fiecărui par cipant, va ieși (probabil) o melodie drăguță J. Oricum, distracția este
garantată!

¥ „Dirijorul”- joc de mișcare

Toți copiii sunt așezați în cerc. Unul dintre ei va ieși din sala pentru ca ceilalți să poată stabili un
dirijor fără să fie văzuți. Când celălalt este chemat înăuntru și intra în mijlocul cercului, ceilalți fac deja gesturi
imitându-l pe dirijor. Dirijorul trebuie să schimbe discret gestul pe care toți îl fac, as el încât cel din mijloc să
nu-și poată da seama cine dictează schimbarea. Acest joc va învață copilul să colaboreze cu ceilalți. Dacă nu
există o bună colaborare, dirijorul va fi descoperit imediat.

¥ Fabrica sau „Ursulețul din gumă”

Copiii stau în cerc și își vor da imaginar, de la unul la altul, o bucată mare de gumă, căreia fiecare îi va
mai adăuga un detaliu as el încât la sfârșit să fie un ursuleț. Este un joc de colaborare, atenție, crea vitate.

¥ „Oglinzile”
Copiii se așază doi câte doi, față în față. Ei vor face, pe rând, gesturi pe care celălalt le va imita,
încercând să facă mișcările în același mp, ca și când ar fi o oglindă. Rolurile se schimbă pe rând, iar în faza
finală preiau conducerea alterna v, în așa fel încât nu îți dai seama cine conduce.

Jocuri de atenție

¥ „Samuraiul”
Copiii vor sta în cerc, fiecare ținându-și mâinile cu palmele apropiate. Atunci când un copil este
samurai, va trimite „lovitura” sa spre un alt copil din cerc, care va ridica mâinile pentru a se lăsa „lovit”. Pot
încerca și copiii de lângă el să-l „lovească” din alte părți. Copilul lovit devine la rândul sau samurai. Este un
joc de mișcare și de atenție.

¥ „Îmbrățișările”
Copiii vor sta în cerc ținându-se de mâini. Unul dintre ei se va duce să îmbrățișeze un alt copil, dar
acesta nu se va lăsa îmbrățișat. El poate fi apărat doar prin îmbrățișările celor de lângă el. Dar, la rândul lor,

27
Kitul voluntarului
www.ajungemmari.ro
cei de lângă el, devin vulnerabili pe partea pe care nu sunt îmbrățișați. Este un joc de atenție, colaborare,
mișcare și viteză de reacție.

¥ „Ping-Pong”
Copiii se împart în două grupe. În fiecare grupă, copiii se aliniază, unul în spatele celuilalt, pe unul
sau pe două rânduri, în funcție de spațiu și de numărul de par cipanți. O grupă este “Ping”, iar alta este
“Pong”. Când moderatorul zice numele echipei și face un semn dinainte stabilit, cei din grupul respec v
trebuie să sară. Cine nu este atent și sare când nu este cazul, va trece la grupul celălalt. Este un joc de atenție
și de mișcare.

¥ „Jocul cu palmele”
Copiii vor sta așezați în jurul unei mese, cu palmele pe masa. Ei își vor așeza palmele as el încât între
palmele fiecăruia să se afle și cate o palma a celor de lângă el. Se va stabili mișcarea de rotație și unul va bate
o dată cu palma în masă, mișcarea propagându-se de la unul la altul. Când unul dintre ei bate de două ori, se
va schimba sensul de rotație. Cine bate greșit, va scoate din joc palma cu care a greșit.

Jocuri de consolidare si recapitulare

¥ „Radioul”
Copiii stau în semicerc, iar moderatorul învârte imaginar un buton trecând pe la fiecare dintre ei. Ei
vor bâzâi așa cum bâzâie un radio când își caută postul. Când găsește postul (adică se oprește la un copil), cel
la care s-a oprit va începe să spună o poveste/ un cuvânt/ o propoziție pe care ceilalți o vor completa. Este
un joc de atenție și de crea vitate.

¥ „Bilețelul - Cine sunt eu?”

Fiecărui par cipant i se va lipi un post-it pe umăr pentru a nu putea să vadă ce scrie pe el. Pe post-it
vor fi scrise naționalități/ țări/ animale/ obiecte/ adjec ve (pot fi alese în funcție de tema lecției din ziua
respec vă) etc. Copilul va trebui să pună întrebări celorlalți par cipanți as el încât răspunsurile să îl ajute să
își dea seama ce este el (ce scrie pe bilețelul lui). Ceilalți au voie să spună/ cânte/ mimeze, dar nu au voie să
spună direct răspunsul. Jocul dezvoltă atenția, crea vitatea și învață copilul abilitatea de a pune întrebările
potrivite scopului său.

¥ „Run to..../ Aleargă la....”

Câțiva copii vor primi de la moderator un nume (de culoare/ de țară/ de orice altceva ce trebuie să
învețe copiii la ora respec vă). Alți copii vor rămâne deoparte. Și fiecăruia dintre ei moderatorul îi va spune
„run to yellow”(ex), iar copilul va trebui să alerge la copilul care a primit numele respec v.

¥ „Mima”
Se joacă într-un anumit mp dinainte stabilit. Copiii se împart în două echipe. Din fiecare echipă,
moderatorul va alege un copil căruia îi va da să mimeze ceva. Atunci când cei din echipa lui vor ghici despre
ce e vorba, vor câș ga un punct. După aceea vor proceda la fel și cei din echipa cealaltă. Echipa care, la
sfârșitul mpului de joc stabilit, are cele mai multe puncte va câș ga jocul. Poate fi foarte ușor adaptat la
orele de engleza.

28
Kitul voluntarului
www.ajungemmari.ro
¥ „Fazan”
Un par cipant zice litera „A” cu voce tare con nuând în gând să spună alfabetul. Copilul de lângă el îl
va opri și i se va spune la ce literă a rămas. Cel care l-a oprit trebuie să zică un cuvânt cu litera respec vă.
Următorul va trebui să zică un cuvânt cu ul mele două litere ale ul mului cuvânt spus. Jocul merge mai
departe până când unul dintre par cipanți nu va ș i să spună niciun cuvânt cu literele respec ve și va ieși din
joc. Copiii nu au voie să „închidă” par cipanții la primul tur al jocului. Abia din al doilea tur vor putea fi spuse
cuvinte de închidere. Este un joc folosit pentru dezvoltarea vocabularului.

Jocuri de echipă

¥ „Vrăjitorii, uriașii, pi cii”

Două echipe egale pe marginile unui câmp de lupta delimitat de 2 saune. Fiecare echipă se consultă
10 secunde ce rol va avea în următoarea bătălie: vrăjitori, uriași, pi ci, după principiul „piatra, foarfece,
hâr e” – uriașii bat pi cii, pi cii bat vrăjitorii, vrăjitorii bat uriașii. Fiecare categorie are un gest asociat cu un
sunet, diferite de cele ale celorlalte categorii, pentru a nu se confunda pe câmpul de luptă. La semnalul „1, 2,
3, pas si..” echipele întra pe câmpul de lupta în alergare, cu toții reprezentând aceleași personaje (în echipă
sunt toți pi ci, toți uriași sau toți vrăjitori). DOAR cei care ii pot bate pe adversari (de ex. Pi cii pe vrăjitori), îi
pot trage pe ceilalți în echipa lor (ATENȚIE: doar pe câmpul de luptă, dacă nu au făcut deja pași înapoi și sunt
în CASĂ – acolo nu mai pot fi a nși). Câș gă echipa care adună cei mai mulți membri.

¥ „Misiunea imposibila”
Tot grupul primește o misiune, ca în 10 minute să rezolve o listă de 15-20 de sarcini. Fiți crea vi! Dacă sunt
copii mai mici, pe parcursul jocului puteți interveni să îi ajutați să colaboreze și să își folosească fiecare
abilitățile.
Lista rămâne deschisă. Puteți adăuga orice alt joculeț care se poate juca în interior și care aduce
copiilor bucurie. Să aveți multă inspirație!

ANEXA 2 – MĂSURI DE IGIENĂ și PRIM AJUTOR

În toate formele de protecție a copilului, copiii sunt monitorizați și consultați periodic, iar cazurile
contagioase sunt izolate și cei cu boli transmisibile sunt ținuți în caran nă și/ ori sub tratament. Cele mai
multe boli grave se transmit pe cale sexuală sau transfuzii, sau prin interacțiunea cu anumite lichide din
corpul bolnavului.

Așadar, pentru sanatatea ta si a copiilor:

o Spală-te pe mâini oricât de des este nevoie în mpul ac vităților; la sosirea și la plecarea din centru,
obligatoriu (ai acces la baie sau poți folosi spray/ gel an bacterian, șervețele umede - putem deconta și noi);

29
Kitul voluntarului
www.ajungemmari.ro
o Încurajează copiii să se spele pe mâini cât mai des: înainte de a mânca, după ce au strănutat/tușit, mers
la toaletă etc. – dacă e posibil, mergeți împreună să vă spălați pe mâini, profitând de ocazie pentru a le arăta
metoda corectă;
o În centre sau atunci când însoțeș copii, nu mânca cu mâinile murdare și/sau după aceș a, și nu folosiți
aceleași pahare sau s cle;
o Lucrează, pe cât posibil, în spații bine ven late precum camerele de zi/studiu și mai puțin în dormitoarele
copiilor, pentru a reduce riscul transmiterii infecțiilor aerogene;
o Explică-le copiilor răciți sau bolnavi de ce este important să aibă grijă și mai mare de igiena lor, să
folosească ba ste și săpun, etc. să se spele pe mâini, față, la ochi, nas etc.
o Nu împrumuta copiilor obiecte de igienă personală;
o Dacă observi sau afli că au păduchi copiii cu care lucrezi, evită contactul cu părul și hainele lor;
o Evită contactul cu sângele (în caz de julitură, plagă deschisă etc.): în centre, cheamă un membru al
personalului, iar afară, folosește mănuși medicale pentru a curăța o plagă; dacă nu ai de unde să cumperi,
toarnă de sus apă oxigenată, dezinfectant etc. și roagă-l pe copil să țină compresa pe rană (în funcție de
leziune). În lipsa acestor materiale, igienizează rana turnând apă și rugând copilul să mânuiască șervețele
umede. La nevoie, o pungă curată poate fi folosită în loc de mănușă;
o Evită contactul cu copiii atunci când ai herpes ori leziuni ale pielii (vizibile sau nu - după manichiură/epilat,
de exemplu). Evită contactul cu leziuni cutanate (răni, ulcerații, iritații etc.) ale copiilor și secreții de orice fel;
o Dacă ai răni/ tăieturi, cel mai bine este să le bandajezi înainte de a merge la copii;
o Dacă ș i că ai o afecțiune contagioasă, prezinți simptome de boală, ai stări de vomă, diaree sau febră
mare, anunță pe grupul voluntarilor că eș indisponibil și roagă un coleg să te înlocuiască.
o Mulți copii iau tratament medicamentos pentru diverse tulburări, iar vremea extremă îi poate afecta (de
pildă, nu au voie să stea în soare torid, unii nici la mare nu pot merge, deci trebuie verificat dacă, în cazul
ieșirilor, au restricții inclusiv la bazinele outdoor). Unii copii pot avea epilepsie. Dacă nu îi cunoș prea bine,
întreabă educatorii care ți-i dau în grijă despre toate acestea. Dacă sunt copii de curând veniți în acel centru/
apartament, cere asigurări din partea personalului/ coordonatorului echipei de voluntari că situația lor
medicală este cunoscută și permite ac vitatea la care vrei să-i însoțeș .

Alte măsuri pentru perioadele cu vreme caniculară:

- organizează ieșiri doar dimineața (până în ora mesei de prânz) și după ora 16
- hidratează copiii cu apă (nu foarte rece), nu cu sucuri (mai ales nu sucuri acidulate) și - regulă de respectat
MEREU - nu le da/ cumpăra Cola și energizante.
- asigură-te că sunt îmbrăcați lejer, dar nu aproape dezbrăcați (fără tricou, de exemplu, în cazul băieților) și -
mai ales - că au capul protejat de soare cu șepci, bandane sau pălării
- evită expunerea îndelungată la soare (deci și insolațiile)
Ca regulă generală, trebuie să ceri, înainte de a însoți copiii în afara centrului (atunci când la ieșire nu
par cipă și un educator/referent angajat al DGAPSC) datele de contact ale personalului de serviciu din centru
/apartament pentru a le putea aduce prompt la cunoș nță orice situație de urgență (leșin, insolație,
accidentări ale copiilor).

30
Kitul voluntarului
www.ajungemmari.ro
Pentru situațiile grave, sună mai întâi la 112, apoi anunță personalul de serviciu și voluntarul coordonator/
responsabilul cu organizarea ieșirii.
Orice incident (accidentare, stare de rău a copilului) trebuie consemnată în raportul tău/al echipei, pe grup,
chiar în acea zi, cu tag la coordonator și/sau echipa AM, și trebuie comunicată prompt personalului DGASPC.

Câteva informații u le

Introduceri în epidemiologie și site-ul cdc.gov, extrem de u l pentru informații despre boli:

Bolile copilăriei:
Există o serie de patologii în cadrul bolilor copilăriei, printre care: varicela, rujeolă, rubeola, scarla na și
oreionul.

Hepa ta A
Transmiterea hepa tei A are loc cel mai adesea prin ingerarea virusului hepa tei A, pe cale orală, prin
contactul cu obiecte, mâncăruri sau băuturi contaminate de fecalele unei persoane infectate. Aceasta se
poate întâmpla:
o Prin contact direct între persoane.
o Atunci când persoana infectată nu își spală mâinile corespunzător după ce merge la toaletă.
o Atunci când părintele sau îngrijitorul nu se spală corespunzător pe mâini după schimbarea unui scutec sau
curățarea după o persoană infectată.
o Mâncare sau băutură contaminată (prin condiții sanitare improprii sau igienă personală
necorespunzătoare).

Hepa ta B, Hepa ta C
Hepa ta B se transmite prin sânge și alte fluide infectate cu virusul HBV. Hepa ta C se transmite prin contact
cu sângele unei persoane infectate. În ac vitatea de voluntariat, din precauție, trebuie să evităm:
o Contactul direct cu sânge sau alte leziuni ale copiilor;
o Să folosim în comun instrumente care ar putea avea urme de sânge (periuțe de exemplu)ș
o Să fim atenți la obiectele ascuțite în preajma copiilor.
!!! Persoanele bolnave cronic de hepa ta B pot disemina virusul fără să ș e că sunt bolnave. Hepa ta
B nu se transmite prin: folosit în comun instrumente pentru mâncat, îmbrățișare, sărut, ținut de mână, tuse,
strănut.

Hepa ta D
Apare doar la oamenii infectați deja cu HBV (infecție sau suprainfecție), întrucât virusul hepa tei D are
nevoie de HBV pentru a se mul plica.

Tuberculoza
Bacteria responsabilă pentru TBC (Mycobacterium tuberculosis) este transmisă prin aer de la o persoană la
alta, atunci când un individ bolnav tușește, cântă sau vorbește. TBC nu este transmisă prin: dat mâna,

31
Kitul voluntarului
www.ajungemmari.ro
mâncare/ băutură, așternuturi sau toalete, sărut. Oamenii infectați transmit cel mai frecvent boala celor cu
care petrec mp în fiecare zi (familie, colegi).

HIV
Trebuie reținut că HIV NU ESTE TRANSMIS PRIN:
o îmbrățișări, dat mâna, folosit aceeași toaletă, împărțit mâncare/ băutură/ farfurii/ pahare, sărut cu gura
închisă.
o salivă, lacrimi, transpirație care nu sunt amestecate cu sângele unei persoane HIV-pozi ve.
o mușcături de țânțar, căpușă sau alte insecte care se hrănesc cu sânge; animale de companie.
o aer, apă.
!!! HIV este transmis prin unele secreții și fluide ale corpului – dintre acestea, relevant pentru ac vitatea
noastră este doar sângele. Evitați contactul cu sângele copiilor (atunci când aceș a se julesc, de exemplu).

ANEXA 3 – TRANSPORTUL COPIILOR

în mpul ieșirilor organizate de Ajungem MARI

Când însoțeș copiii la ieșiri, este de preferat să foloseș mijloacele de transport în comun sau taxi-ul. Numai
în condiții obiec ve (nu există un alt mijloc de transport direct, ai la dispoziție un mp limitat, nu putem
închiria microbuz), poți folosi autoturismul tău personal. În acest caz, este de înțeles că tu vei fi șoferul.
Dacă o altă persoană conduce mașina ta personală, explică-i șoferului toate riscurile pe care și le asumă
atâta mp cât nu are autorizație pentru transport copii sau contract de voluntariat încheiat cu Ajungem
MARI.
Dacă îți asumi transportarea copiilor cu mașina personală, în calitate de șofer, îți reamin m că trebuie să
respecți toate prevederile din Codul ru er, iar vehiculul nu trebuie folosit în nici un alt scop (distrarea
copiilor, plimbarea lor în curtea/în jurul centrului, exersarea abilităților de șofer amator etc.). Nu lua în
mașină mai mulți copii decât numărul scaunelor prevăzute cu centură de siguranță, cere-le copiilor să poarte
centura inclusiv în mpul staționării, nu permite copilului mai mic de 12 ani și 150 cm înălțime să stea pe
scaunul din față. Te rugăm să le explici copiilor responsabilitatea pe care și-o asumă orice șofer și regulile pe
care trebuie să le respecte în staționare/în trafic, ca să le transmiți valori importante deopotrivă pentru
siguranța lor și a semenilor.

Informează-te despre Codul Ru er 2017. OUG 195/2002, actualizată 2017 la

h p://www.euroavocatura.ro/print2.php?print2=lege&idItem=1243 (ar colul 36 paragrafele 11, 12, 13)

32
Kitul voluntarului
www.ajungemmari.ro