Ghid de interviu – Centrul Diecezan Caritas Iaşi

voluntar

1. Care este rolul dumneavoastră în cadrul Centrului Diecezan Caritas Iaşi?

În cadrul Centrului Diecezan Caritas Iaşi particip ca şi voluntar de peste 7 ani de zile,
mai exact, voluntar în cadrul Centrului de Plasament “Sf. Iosif”.

2. Care este domeniul principal în care participaţi ca voluntar?

După cum am specificat anterior, sunt voluntar în cadrul Centrului de Plasament “Sf.
Iosif”, ceea ce semnifică faptul că domeniul în care activez este lucrul cu copiii.

3. Care este motivul pentru care aţi ales să faceţi voluntariat? Şi de asemenea, de ce tocmai în
acest domeniu?
Hmm…(zâmbeşte) motivul principal este dorinţa acerbă de a mă dezvolta personal. De
când am început să mă descopăr şi să mă înţeleg că şi persoană, sunt într-o căutare continuă
de a învăţa lucruri noi, de a desluşi cât mai multe din nenumăratele enigme ale lumii, de a-mi
cultiva noi abilităţi în diverse domenii şi de a deprinde, de asemenea, tehnica autocontrolului.
Şi...(pauză) pentru a vă răspunde şi la cea de-a doua întrebare, lucrul cu copiii îmi oferă o
satisfacţie ce nu poate fi descrisă în cuvinte, întrucât simt că într-adevăr stă în puterea mea să
modelez comportamentul cuiva, să îi ofer cuiva un strop din mine, din personalitatea, din
experienţa mea, atât cât să şi le poată dezvolta pe ale sale după.

4. Vă mulţumesc că ne-aţi oferit un răspuns atât de expresiv. În continuare, care este misiunea
centrului în care activaţi ca şi voluntar?
Misiunea centrului de Plasament”Sf.Iosif” Iaşi este de a oferi servicii copiilor
defavorizaţi care ajung la noi, servicii medicale şi de îngrijire de bază. Mai specific (oftează),
asistarea copiilor în efectuarea temelor, organizarea activităţilor extraşcolare, pregătirea
individuală pentru limi străine sau alte materii, instruierea în utilizarea calculatorului,
organizarea şi participarea la jocuri individuale şi de grup, amenajarea sălilor în care se
desfăşoară ctivitatile pentru diferite ocazii, precum şi împărţirea pliantelor, lipirea afişelor.
5. Ce fel de servicii oferiţi?
Serveiciile acestui centru sunt variate pentru a acoperi a gamă cât mai vastă de nevoi
ale copiilor. Astfel, oferim suport educaţional, ce se concretizează în oferirea posibilităţii
fiecărui copil şi tânăr de a beneficia de resursele necesare unei adecvate dezvoltări a
personalităţii în toate dimensiunile sale (corporală, psihologică, socială, culturală şi
religioasă), consiliere (beneficiarilor şi familiilor acestora), terapie psihologică, suport
pedagogic constând în ajutarea la efectuarea temelor, explicarea şi aprofundarea noţiunilor
predate la şcoală, suport material, ce constă în cazare, masă, îmbrăcăminte, încălţăminte,
rechizite, bani pentru transport şi bani pentru eventualele cheltuieli personale, organizarea de
excursii;, suport igienico-sanitar, constând în educaţie pentru sănătate, şi nu în ultimul rând,
asistenţă medicală generală adaptată permanent la nevoile individuale ale copiilor.

6. Cum sunt elaborate programele sociale ce vin în ajutorul copiilor instututionalizati, pe care
centrul în care activaţi le are în desfăşurare?
(oftează)…După 10 ani de activitate pot să vă spun că este un efort de echipă la care
pun umărul toţi cei implicate în activitatea centrului: angajaţi, colegi, colaboratori, parteneri,
finanţatori şi voluntari. Aceste programe sociale încearcă să se plieze şiş a acopere nevoile
fundamentale ale acestor copii, respectiv a celor educaţionale, psihologice, de relaţionare, de
comunicare, de afecţiune, de siguranţă.

7. Care sunt principalele probleme cu care vă confruntaţi când desfăşuraţi un astfel de program
social creat pentru susţinerea copiilor instututionalizati?
O problemă semnificativă cu care ne confruntăm atunci când punem în practică un
astfel de program social este slabă mediatizare a proiectelor şi de asemenea ….(pauză)…
reticenţa unor membri ai familiilor din care provin beneficiarii centrului.

8. Cum puteţi caracteriza copii care beneficiază de aceste programe?

Copiii care beneficiază de aceste programe sociale sunt copii normali, deschişi,
curioşi, încântaţi de tot ceea ce este nou, însă care spre deosebire de copiii care provin din
familii unite, armonioase, li se poate citi o tristeţe în privire, marcată de experienţă de viaţă pe
care nimeni nu îşi doreşte să o deţină, care însă are şi efectele sale pozitive, întrucât îi ajută să
se bucure de fiecare gesr pe care ceilalţi le fac pentru ei, şi de asemenea, să fie recunoscători
pentru faptul că cei din cadrul centrului încearcă în fiecare zi să le facă viaţa mai frumoasă şi
să le ofere ceea ce familia lor originală nu a reuşit să le ofere.
9. Ce vârstă credeţi că este cea mai dificilă pentru abandon?
Din punctul meu de vedere, abandonul este dureros la orice vârstă, însă cu cât vârsta
copilului este mai înaintată, cu atât această experienţă este mai marcantă întrucât odată cu
înaintarea în vârstă gradul de conştientizare esre mai mare.

10. Există copii despre existenţa cărora nu ştie şi nu se îngrijeşte nimeni?

Din păcate da şi putem spune că am reuşit să rezolvăm unele cazuri de acest gen prin
directă implicare a asistenţilor sociali din cadrul centrului diecezan Caritas Iaşi.

11. Care credeţi că sunt nevoile principale ale acestor copii?

În primul rând, nevoia de afecţiune iubire şi înţelegere şi mai apoi nevoile de ordin
educaţional, material, psihologic, pedagogic şi igienico-sanitar.

12. Câte din aceste nevoi reuşiţi să le acoperiţi prin intermediul serviciilor pe care le oferiţi?
Cred că reuşim cu succes să le acoperim pe toate, mărturie pentru acest fapt fiind
sutele de copii şi familii ale acestora care au beneficiat de asistenţa noastră în cei peste 10 ani
de când activăm.

13. Ce abilităţi/deprinderi/trăsături de personalitate credeţi că sunt necesare pentru munca de

voluntariat?
În primul rând disponibilitate spre a face voluntariat, timp, dar este foarte importantă
capacitatea de comunicare şi de socializare pentru că astfel persoanele cărora te adresezi
comunică mai uşor cu tine, dacă ai acea capacitate de a atrage persoana spre comunicare şi
capătă şi încrederea necesară pentru a desfăşura diverse activităţi. Mai apoi, trebuie să
empatizeze cu beneficiarii şi să dea dovadă de calm înţelegere şi compasiune fată de aceştia…
(plus)..Plus o doză ridicată de răbdare (zâmbeşte).

14. Vă sunt oferite training-uri de formare/perfecţionare?

Prin departamentul de voluntariat, care spuneam că a luat fiinţă de ceva timp, se oferă
o formare iniţială, iar apoi pe parcursul perioadei de voluntariat se fac diverse stagii de
formare. Cam la două, trei luni se face câte un stagiu de formare pentru voluntari.
15. Care ar fi valorile morale de care nu trebuie să uite niciun voluntar care lucrează cu astfel de
copii?
Din punctul meu de vedere, cele mai importante valori morale de care nu trebuie să
uite niciun voluntar ce se dedică acestor copii, sunt altruismul, integritatea şi dăruire pentru
binele celorlati.

16. Urmăriţi progresul participanţilor după terminarea acestor tipuri de programe?

Desigur că le urmărim progresul după încetarea acestor tipuri de programe şi de
asemenea, păstrăm legătura cu aceştia chiar şi după ce nu mai au statutul de beneficiar.

17. Ce acţiuni credeţi că ar trebui întreprinse pentru a îmbunătăţi calitatea acestor servicii?
(oftează)…foarte dificilă întrebarea aceasta! Cred că pentru a îmbunătăţi calitatea
acestor servicii ar trebui în primul rând să primim mai multe fonduri din partea statutului şi de
asemenea, fonduri europene şi din partea organizaţiilor nonguvernamentale, pentru a putea
realize mai multe astfel de programe sociale, cu teme şi activităţi mult mai variate, şi de
asemena, pentru a organiza cursuri de formare şi training-uri pentru dezvoltarea profesională
a celor din cadrul acestui centru.