Test 2.

ALCANI

1. Hidrocarbura care prezintă doar legături σ între atomii componenți este:

a. etena;
b. etanul;
c. benzenul;
d. propena;
e. etina.

2. Clasificarea hidrocarburilor se poate face după:

a. lungimea catenei;
b. denumire;
c. elementele componente;
d. tipul catenei;
e. formulele brute.

3. Care dintre următoarele formule moleculare poate fi atribuită unui alcan?

a. C4H12;
b. C5H12;
c. C6H12;
d. C7H14;
e. C7H10.

4. Care este denumirea alcanului cu formula moleculară C20H42 ?

a. undecan;
b. dodecan;
c. eicosan;
d. heptan;
e. butan.
 5. Nomenclatura alcanilor prevede denumiri specifice doar
pentru structurile:
a. C1 - C4;
b. C1 - C6;
c. C1 - C8;
d. C1 - C10;
e. C1 - C12.

6. Seria omoloagă a alcanilor cuprinde structuri care diferă de

vecinele lor din serie prin:
a. o grupare – CH2-CH2-;
b. o grupare – CH2-CH3;
c. o grupare – CH2 -;
d. un atom de hidrogen;
d. o grupare – NH2.

7. Izoalcanii sunt substanțe izomere care se deosebesc prin:

a. numărul de atomi de carbon din moleculă;
b. numărul dublelor legături;
c. masa molară;
d. aranjarea atomilor de carbon în catenă;
e. numărul de atomi de hidrogen din moleculă.

8. Prin îndepărtarea unuia sau mai multor atomi de hidrogen dintr-o

hidrocarbură se obține:
a. un radical hidrocarbonat;
b. un acid organic;
c. un izoalcan;
d. un compus nesaturat;
e. un derivat funcțional.

9. În denumirea alcanilor cu catene ramificate, catena de bază este :

a. catena cea mai lungă;
b. catena cu cele mai puține ramificații;
c. catena orizontală din formula Lewis;
d. catena cea mai simplă;
e. catena cu cele mai multe grupări funcționale hidroxil.
 10. N-pentanul este izomer de catenă cu:
a. 2-metilpentanul;
b. 2-metilpropanul;
c. 2,2-dimetilpropanul;
d. 2,3-dimetilbutanul;
e. 2,4-dimetilhexanul.

11. Alcanii cu o grupă metil la al doilea atom de carbon din

catena de bază se denumesc cu prefixul:
a. normal-;
b. meta-;
c. neo-;
d. orto-;
e. izo-.

12. Legătura simplă dintre doi atomi de carbon din structura

alcanilor prezintă caracteristica:
a. nu permite rotația structurii;
b. are lungimea de 1,54 Å;
c. are lungimea de 1,46 Å;
d. are lungime variabilă cu poziția în catenă;
e. are lungimea de 1,28 Å.

13. Condițiile standard au următoarele valori:

a. 200 0C și 1 atmosferă;
b. 00 C și 1 atmosferă;
c. 0 C și 760 mm Hg;
d. 150C și 760 mm Hg;
e. 250C și 1 atmosferă.
14. La formarea radicalilor din hidrocarburi, dacă se îndepărtează doi atomi
de hidrogen, sufixul –an al denumirii se va înlocui cu sufixul:
a. – il;
b. – in;
c. – ilen;
d. – ilidin;
e. - id.
 15. În cazul alcanilor cu același număr de atomi de carbon, cel
mai scăzut punct de fierbere îl are :
a. izomerul cu catena liniară;
b. izomerul cel mai ramificat;
c. izomerul cu cei mai mulți atomi de carbon secundari;
d. izomerul cu cei mai puțini atomi de carbon primari;
e. toți izomerii au același punct de fierbere.

16. Deoarece au molecule nepolare, alcanii se dizolvă în:

a. benzină;
b. apă;
c. soluții saline;
d. orice solvent;
e. nici un solvent.

17. Mercaptanii, folosiți în amestec cu alcanii inferiori inodori pentru a

depista eventualele scurgeri de gaz, sunt compuși organici care au în moleculă:
a. azot;
b. fosfor;
c. clor;
d. arsen;
e. sulf.

18. Alcanii au în moleculele lor doar legături covalente simple, de aceea:

a. au o mare stabilitate chimică;
b. sunt toți în stare solidă;
c. se dizolvă extrem de ușor în apă;
d. reacționează foarte ușor;
e. se transformă în alchene la lumină.

19. Reacția caracteristică alcanilor, ce are loc cu desfacerea legăturii –C–C- ,

este:
a. oxidarea;
b. substituția;
c. dehidrogenarea;
d. cracarea;
e. adiția.
 20. Clorurarea fotochimică a metanului duce la formarea a:
a. patru derivați clorurați;
b. trei derivați clorurați;
c. doi derivați clorurați;
d. un derivat clorurat;
e. metanul nu formează derivați clorurați sub influența luminii.

21. Reacția care poartă numele savantului român C.D. Nenițescu, studiată de
către acesta, este reacția de:
a. clorurare a metanului;
b. oxidare a propanului;
c. cracare a alcanilor inferiori;
d. izomerizare a butanului;
e. oxidare a butanului.

22. Descompunerea termică a alcanilor la temperaturi de până la 6500C este

numită și:
a. cracare;
b. ardere;
c. dezagregare;
d. piroliză;
e. oxidare.

23. Cantitatea de căldură degajată la arderea completă a unei mase

de 1 kg de combustibil solid sau lichid, sau a unui volum de 1 m3 de
combustibil gazos se numește:
a. căldură de ardere;
b. coeficient de combustie;
c. capacitate calorică;
d. putere calorică;
e. căldură specifică.

24. Prin reacţia de oxidare a metanului în prezenţă de amoniac

(amonoxidare, la 10000C şi catalizator de platină) se formează:
a. acid cianhidric;
b. amoniac;
c. monoaminometan;
d. metanal;
e. metanol.
 25. Neohexanul mai poartă denumirea de:
a. 2,2-dimetilpropan;
b. 2,3-dimetilbutan;
c. 2,2-dimetilbutan;
d. 2,3-dimetilpentan;
e. 2,2-dimetilpentan.

26. . În la lumin sau pri încălzire alcanii

reacțiile de halogenare, ă n ,

reacționează direct cu:

a. iodul și clorul;
b. clorul și bromul;
c. fluorul și clorul;
d. bromul și iodul;
e. toți halogenii.

27. Procesul de transformare oxidativă totală, caracteristic

substanțelor organice:
a. se numește dehidrogenare;
b. este însoțit de absorbție de energie;
c. duce la sinteze de compuși carbonilici;
d. duce la transformarea în CO2 și H2O;
e. duce la obținerea de acizi carboxilici
Barem
1.b
2.d
3.b
4.c
5. a
6. c
7. d
8. a
9. a
10. c
11.e
12. b
13.e
14. c
15. b
16. a
17. e
18. a
19. d
20.a
21. d
22.a
23.d
24.a
25.c
26.b
27.d