EVALUARE NAŢIONALĂ

MATEMATICA

Material realizat de Claudia Ardelean

 CUPRINS
Pagina
ARITMETICĂ ŞI ALGEBRĂ
Mulţimi……………………………………………………………………………… 3
Calcul algebric………………………………………………………………………. 12
Funcţii……………………………………………………………………………….. 14
Ecuaţii, inecuaţii şi sisteme de ecuaţii……………………………………………… 15
GEOMETRIE
Măsurare şi măsuri………………………………………………………………….. 18
Figuri şi corpuri geometrice…………………………………………………………. 19
Triunghiul……………………………………………………………………………. 22
Patrulaterul convex………………………………………………………………..… 25
Cercul………………………………………………………………………………... 26
Corpuri geometrice………………………………………………………………….. 28
 ARITMETICĂ ŞI ALGEBRĂ

MULŢIMI
TITLUL EXEMPLE, EXPLICAŢII
CONŢINUTULUI
1 Relaţii între mulţimi Dacă avem: A = {1;2;3;4;5}, B = {2;3;5}, C = {3;2;5}.
 Apartenenţă, : 2A;
 Egalitate, = : B = C;
 Incluziune, : BA
2 Submulţime Dacă avem: A = {1;2;3;4;5}, B = {2;3;5}.
 Mulţimea B este o submulţime a mulţimii A pentru că
fiecare element din B aparţine mulţimii A.
3 Operaţii cu mulţimi Dacă avem: A = {1;2;3;4}, B = {2;3;5}.
 Reuniunea: A  B = {x x  A sau x  B} ; -toate
elementele celor 2 multimi A si B scrise o singura data
A  B = {1;2;3;4;5} .
 Intersecţia: A  B = {x x  A si x  B} ; - elementele
comune celor 2 multimi A si B
 A  B = {2;3} .
 Diferenţa: A − B = {x x  A si x  B} ; - elementele
care sunt in A si nu sunt in B
 A − B = {1;4} .
Produsul cartezian: AB = {( x, y ) x  A si y  B} - toate
perechile de numere formate cu elementele celor 2 multimi
4 Mulţimi finite şi mulţimi  Mulţime finită este mulţimea cu un număr finit de
infinite elemente.
Exemple de mulţimi finite: A = {1;2;3;4}, B = {2;3;5}.
 Mulţime infinită este mulţimea cu un număr infinit de
elemente.
Exemplu de mulţime infinită: N = {0;1;2;3;...;99,100,....}.
5 Mulţimile N, Z, Q, R, R\Q  N = {0;1;2;3;...;99,100,....}. - numere naturale
 Z = {.... − 3;−2;−1;0;1;2;3;...}. -numere intregi
a 
 Q =  a  Z , b  Z *, ( a, b) = 1 .-numere rationale
b 
 R este mulţimea numerelor reale ce cuprinde toate
categoriile de numere inclusiv cele scrise sub formă
de radicali.

6 Relaţia NZQR
7 Scrierea numerelor
naturale în baza zece
8 Propoziţii adevărate şi
propoziţii false
9 Împărţirea cu rest a
numerelor naturale
TITLUL
CONŢINUTULUI
10 Divizibilitatea în N
11 Proprietăţile divizibilităţii
(cele mai uzuale)
12 Criteriile de divizibilitate
13 Numere prime şi numere
compuse
 R −Q =  aa 
nu este patrat perfect → numere
iraţionale.
N Z Q R
 Orice număr natural este număr întreg;
 Orice număr întreg este şi un număr raţional;
 Orice număr raţional este număr real.
+2
Exemplu: 2 = +2 = = 4.
1
De exemplu, un număr natural format din trei cifre se scrie în
baza zece astfel: abc = 100a + 10b + c
Exemple de propoziţii:
 Propoziţie adevărată: ,, 12 : 3 + 3 = 7 ”
 Propoziţie falsă: ,, 12 : 3 + 3 = 2 ”
Prin negarea unei propoziţii adevărate se obţine o propoziţie
falsă, şi invers.
Dacă avem: 17 : 5 = 3 si rest 2.
Teorema împărţirii cu rest: d = î  c + r, r  î.
17 = 5  3 + 2
EXEMPLE, EXPLICAŢII
 Un număr natural este divizibil cu un alt număr natural
dacă restul împărţirii dintre cele două numere este
egal cu zero.
 Dacă avem m d sau d m atunci: m este multiplul lui d
şi d este divizorul lui m.
 Exemplu: D12 = {1;2;3;4;6;12} .
 Exemplu: M 3 = {0;3;6;9;....;3n;....} .
 Dacă avem m d atunci şi (k  m)d .
 Dacă avem m d şi n d atunci şi (m  n)d .
 Dacă avem m d şi m e iar ( d , e) = 1 , atunci şi
m(d  e) .
 a...bc2 dacă c = 0, sau 2, sau 4, sau 6, sau 8.
 a...bc5 dacă c = 0, sau 5.
 a...bc10 dacă c = 0.
 a...bc3 dacă a+…+b+c se împarte exact la 3.
 a...bc9 dacă a+…+b+c se împarte exact la 9.
 a...bc4 dacă bc  4 .
 Numere prime sunt numere care au doar doi diviyori: pe
1 şi pe el însuşi. Exemple: 2, 3, 5, 7, 11, etc.

14 Numere pare şi numere
impare
15 Numere prime între ele
16 Descompunerea unui
număr natural într-un
produs de puteri de numere
prime
17 C.m.m.d.c. şi c.m.m.m.c.
18 Divizibilitatea în Z
TITLUL
CONŢINUTULU
I
1 Fracţii subunitare,
 Fracţii subunitare
9 echiunitare,
supraunitare
 Fracţii echiunitare , a = b.
 Numere compuse sunt numere care au cel puţin trei
divizori. Exemple: 6, , 12, 15, etc.
 Numere pare sunt numere divizibile cu 2. Forma de
scriere a cestora este 2k , k  N .
 Numere impare sunt numere nedivizibile cu 2.
Forma de scriere a cestora este
2k + 1 sau 2k − 1, k  N .
 Numere prime între ele sunt numere care au ca
divizor comun doar numărul 1. Exemple: 4 şi 9; 15
şi 19.
Prin descompunerea unui număr natural într-un produs de
puteri de numere prime se înţelege scrierea acestuia sub
formă de produs de factori care la rândul lor nu se mai pot
descompune.
Exemplu: 48 = 16  3 = 2 4  3.
Pentru a afla c.m.m.d.c. şi c.m.m.m.c. se procedează astfel:
 Se descompun în produs de puteri de numere prime
numerele date:
48 = 2 4  3
180 = 2 2  32  5
 Pentru a afla c.m.m.d.c. se iau factorii comuni (o
singură dată) cu puterea cea mai mică şi se
înmulţesc între ei:
(48,180) = 22  3 = 12 .
 Pentru a afla c.m.m.m.c. se iau factorii comuni şi
necomuni (o singură dată) cu puterea cea mai mare
şi se înmulţesc între ei:
[48,180] = 24  32  5 = 240 .
Divizibilitatea în Z este asemănătoare cu divizibilitatea în
N.
În Z: D4 = {−4;−2;−1;+1;+2;+4}.
EXEMPLE, EXPLICAŢII
a
, a  b.
b
a
b
 a
 Fracţii supraunitare , a  b.
b
2 Amplificarea şi m)
a am
0 simplificarea  Amplificarea = , m  0.
b bm
fractiilor (m
a a:m
 Simplificarea = , m  0.
b b:m
2 Fracţii ireductibile  Fracţie ireductibilă este fracţia în care numărătorul şi
1 numitorul sunt numere prime între ele. Exemplu de obţinere a
unei fracţii ireductibile, pas cu pas:
(2 (2 (3
48 24 12 4
= = = .
36 18 9 3
2 Transformări de abc
2 fracţii  Fracţii zecimale finite a, bc = .
100
abc − a
 Fracţii zecimale periodice simple a, (bc) = .
99
abcd − ab
 Fracţii zecimale periodice mixte a, b( cd ) = .
990
 Exemple:
225 9 13 − 1 12 4 213 − 21 192 32
2,25 = = . 1, (3) = = = . 2,1(3) = = =
100 4 9 9 3 90 90 15
 O fracţie ordinară se poate transforma într-o fracţie zecimală prin
împărţirea numărătorului la numitorul fracţiei. Exemplu:
22
= 22 : 3 = 7, (3).
3
2 Compararea,  Compararea numerelor raţionale
3 ordonarea şi 7 6
Dintre numerele a = şi b = mai mare ete numărul ….
reprezentarea pe 6 5
axă a numerelor 5)
7 35
reale Aducem numerele date la acelaşi numitor: a = = şi
6 30
6)
6 36
b= = . Se observă că numărul mai mare este numărul b. Se
5 30
poate să aducem numerele date şi la acelaşi numărator iar atunci
comparăm numitorii.
 Compararea numerelor reale din care cel puţin unul este
număr iraţional
Dintre numerele a = 3 7 şi b = 8 mai mare ete numărul ….
Introducem factorii sub radical şi obţinem: a = 3 7 = 63 şi
b = 8 = 64 . Se observă că numărul mai mare este numărul b.
 TITLUL
CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII
4
24 Valoarea absolută a  a, a  0
unui număr real 
 Valoarea absolută a unui număr real: a =  0, a = 0
− a , a  0

 Valoarea absolută a unui număr iraţional
Dacă avem: a − b , cel puţin unul este iraţional, a  b ,
atunci
a −b = b−a. Exemplu: 3 − 2 = 2 − 3.
25 Opusul şi inversul unui  Opusul unui număr real: opusul lui a este −a.
număr real 1
 Inversul unui număr real: inversul lui a este .
a
26 Partea întreagă şi partea  Partea întreagă şi partea fracţionară a unui număr real
fracţionară a unui pozitiv:
număr real

4,4 este între 4 şi 5.

Partea întreagă [4,4] = 4.
Partea fracţionară {4,4} = 4,4 − [4,4] = 4,4 − 4 = 0,4.
 Partea întreagă şi partea fracţionară a unui număr real
negativ:

−2,6 este între −3 şi −2.

27 Rotunjirea şi
aproximarea unui
număr real
28 Intervale în R;
Partea întreagă [−2,6] = −3.
Partea fracţionară {−2,6} = −2,6 − [−2,6] = −2,6 +3 = 0,4.
 Metoda de a aproxima un număr real, mai ales când acesta
este o fracţie zecimală sau un număr iraţional este
folosită la estimări şi exerciţii de comparare.
 Exemplu: 20 = 4,4721359.....
Dacă s-ar cere aproximarea cu două zecimale prin
lipsă atunci am avea: 20 = 4,47 .
Dacă s-ar cere aproximarea cu două zecimale cu
adaos atunci am avea: 20 = 4,48 .
 Interval mărginit închis la ambele margini: [ a ; b ]

reprezentarea pe axă

 Interval mărginit închis la una din margini margini: ( a; b]

  Interval mărginit deschis la ambele margini: ( a ; b )
 Interval mărginit închis sau deschis la una din margini şi
 Interval nemărginit la ambele margini: ( −;+) = R
TITLUL
CONŢINUTULUI
29 Rădăcina pătrată a unui
număr natural pătrat
perfect
30 Algoritmul de extragere a
rădăcinii pătrate
Aşadar, radical din 55225
este egal cu 235.
31 Scrierea unui număr real
pozitiv ca radical din
pătratul său
nemărginit la cealaltă: ( −; a ]
EXEMPLE, EXPLICAŢII
a = b dacă b 2 = a.
a 2 = a dacă a  0. În general a2 = a .
Exemplu: 225 = 152 = 15 .
➔Să calculăm rădăcina pătrată a lui 55225.
➔Despărţim numărul în grupe de câte două cifre, de la dreapta spre
stânga.
➔Ne întrebăm: care este cel mai mare număr al cărui pătrat este mai mic
sau egal cu 5.
Acesta este 2; îl scriem în dreapta sus;
➔Îl ridicăm la pătrat, obţinem 4 şi-l trecem sub 5, aflăm restul scăderii 1.
➔Coborâm grupul de următoarele 2 cifre lângă rest.
➔Dublăm pe 2 şi rezultatul 4 îl trecem sub 2.
➔Ne gândim care cifră punem alături de 4 şi rezultatul îl înmulţim cu
cifra aleasă astfel încât numărul dat să se cuprindă în 152.
➔Ne gândim care cifră punem alături de 4 şi rezultatul îl înmulţim cu
cifra aleasă astfel încât numărul dat să se cuprindă în 152.
➔Rezultatul fiind 129, îl trecem sub 152 şi aflăm restul scăderii.
➔Cifra 3 o trecem la rezultat, alături de 2.
➔Coborâm următoarea grupă de cifre, pe 25, lângă restul 23.
➔Coborâm dublul lui 23, care este 46.
➔Ne gândim care cifră punem alături de 46, numărul format îl înmulţim
cu acea cifră iar rezultatul să fie mai mic sau egal cu 2325.
➔Acesta poate fi 5 şi facem calculele.
➔Trecem rezultatul 2325 sub numărul 2325 şi efectuăm scăderea.
➔Restul fiind zero, algoritmul s-a terminat, cifra 5 o trecm la rezultat
alături de 23.
 Dacă avem 7 atunci acest număr se poate scrie şi
7 = 72 = 49 .
 5
 Dacă avem atunci acest număr se poate scrie şi
2
5 52 25
= 2
= .
2 2 4
32 Reguli de calcul cu  Doi radicali se pot aduna sau scădea numai dacă sunt ,,la

radicali fel” adică avem termeni asemenea:

Exemplu: 5 + 4 5 − 2 5 = 5  (1 + 4 − 2) = 5  3 = 3 5 .
 Înmulţirea radicalilor: a  b = a b ; 3  10 = 30 .
Împărţirea radicalilor: a : b = a : b ; 18 : 6 = 3 .
33 Scoaterea şi introducerea  Scoaterea factorilor de sub radical. Prezentăm una din
factorilor sub radical metodele cele mai utilizate la scoaterea factorilor de
sub radical. Se descompune numărul dat în produs de
puteri de numere prime – se iau perechi de numere
prime egale – dintr-o pereche va ieşi un factor de sub
radical – factorii nepereche vor rămâne sub radical –
factorii ieşiţi sau rămaşi sub radical se înmulţesc.
Exemplu:

216 = 23  33 = 2  3 2  3 = 6 6

 Introducerea factorilor sub radical se bazează pe

operaţia a  b = a  b . Dacă avem 3 5 pentru a
introduce pe 3 sub radical, se ridică la puterea 2
numărul 3 după care se înmulţeşte cu 5.
3 5 = 32  5 = 9  5 = 45 .

TITLUL
CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII
34 Raţionalizarea  Raţionalizarea numitorilor de forma a b .
numitorilor
m b
b)
m m b
= = .
a b a b b ab
6) (3
9 9 6 9 6 9 6 3 6
= = = =
2 6 2 6  6 26 12 4
 Raţionalizarea numitorilor de forma a b + c . În primul rând
conjugatul numărului a b + c este numărul a b − c .
Pentru raţionalizarea numitorului de această formă, fracţia se
 va amplifica cu conjugatul numitorului.
a b −c )
m m  (a b − c) m(a b − c)
= = .
a b + c (a b + c)  (a b − c) a 2b − c 2
4+ 2 3 )
5 5  (4 + 2 3 ) 20 + 10 3
= = 2 =
4 − 2 3 (4 − 2 3 )  (4 + 2 3 ) 4 − (2 3 )2
20 + 10 3 2(10 + 5 3) 10 + 5 3
= = =
16 − 12 4 2
35 Operaţii cu numere Adunarea şi scăderea
reale Pentru a efectua adunarea sau scăderea numerelor raţionale este
necesar a parcurge următorii paşi:
▪ Se transformă fracţiile zecimale în fracţii ordinare;
▪ Se aduc fracţiile la acelaşi numitor;
▪ Se efectuează adunarea/scăderea.
Exemplu:
5 3 8 42 − 15 − 9 + 16 34
3) 3) 2) (2
3 17
7 − 2,5 − + 2, (6)= 7− − +
6)
= = = .
2 2 2 3 6 6 3
Proprietăţile adunării:
▪ Adunarea este comutativă: a + b = b + a.
▪ Adunarea este asociativă: a + b + c = (a + b) + c.
▪ Elementul neutru al adunării este 0: a + 0 = a.
▪ Pentru orice a există opusul lui a astfel încât: a + (-a) = 0.
Înmulţirea
▪ La înmulţirea unui număr întreg cu o fracţie, se înmulţeste
numărul întreg cu numărătorul fracţiei, numitorul rămânănd
neschimbat;
▪ Se transformă fracţiile zecimale în fracţii ordinare;
▪ La înmulţirea a două fracţii ordinare se înmulţesc
numărătorii între ei şi numitorii între ei.
Exemplu:
7 12  7 84
(6
14
a) 12  = = = .
18 18 18 3
6 14 6 14  6 84
( 21
b) 4, (6)  =  = = = 4.
7 3 7 3  7 21
Proprietăţile înmulţirii:
▪ Înmultirea este comutativă: a  b = b  a;
▪ Înmultirea este asociativă: a  b  c = (a  b)  c;
▪ Elementul neutru al înmulţirii este 1: a  1 = a;
▪ Înmulţirea este distributivă faţă de adunare sau scădere:
a  ( b + c ) = ab + ac

TITLUL
CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII
 35 Operaţii cu numere Împărţirea
▪ reale La împărţirea a două numere raţionale se înmulţeşte primul
număr cu al doilea inversat. Exemplu:
25 5 25 24 25  24 600
( 30
20
: =  = = = .
18 24 18 5 18  5 90 3
Tabelul înmulţirii semnelor: Tabelul împărţirii semnelor:
F1 F2 P D I C
+ + + + + +
+ − − + − −
− + − − + −
− − + − − +
Ridicarea la putere Exemplu:
,,Puterea este o înmulţire 2 5 = 2  2  2  2  2 = 32
repetată”
a n = a  a  a  ...  a 2
−2 2
 3 9
  =  =
 3 2 4
1
a −m =
am
Operaţii cu puteri: ▪ am  an = am+n;
▪ 1 = 1;
a
▪ am : an = am-n;
▪ a = a;
1
▪ (am)n = amn;
▪ a = 1, dacă a  0;
0
▪ (ab)m = ambm.
▪ 0 = 0, dacă a  0;
a

36 Ordinea efectuării ▪ Într-un exerciţiu de calcul aritmetic ce conţine mai multe

operaţiilor şi folosirea operaţii cu numere raţionale se efectuează mai întâi ridicările la
parantezelor putere, apoi înmulţirile şi împărţirile în ordinea în care sunt
scrise şi apoi adunările şi scăderile, la fel, în ordinea în care
sunt scrise.
▪ În exerciţiile de calcul aritmetic care conţin paranteze se
efectuează mai întâi calculele din parantezele mici (rotunde),
apoi cele din paranteze mari (drepte) şi apoi cele din acolade.
▪ Dacă în faţa unei paranteze ce conţine un număr raţional sau o
sumă/diferenţă de numere raţionale se află simbolul ,,−”, atunci
se poate elimina semnul şi paranteza, scriind numerele din
paranteză cu semnul schimbat.
Exemplu:
4 + 5  (2 2

+ 3  4 − 10) : 17 + 3 23 − 3  10 =
= 4 + 5  (4 + 12 − 10) : 17 + 3 8 − 30 =
= 4 + 5  6 : 17 + 3 8 − 30 =
= 4 + 30 : 17 + 3 8 − 30 =
= 34 : 17 + 3 8 − 30 =
= 2 + 3 8 − 30 =
 = 5  8 − 30 =
= 40 − 30 = 10 .
37 Factorul comun  Dacă f  ( a + b + c + .... + w) = f  a + f  b + f  c + ..... + f  w

atunci şi
f  a + f  b + f  c + ..... + f  w = f  ( a + b + c + ..... + w)
 Exemplu:

12  3 + 5  12 − 12  10 = 12  (3 + 5 − 10) = 12  ( −2) = −24

38 Media aritmetică a + a + a3 + .... + an
 Media aritmetică ma = 1 2 .
n

TITLUL
CONŢINUTULU EXEMPLE, EXPLICAŢII
I
3 Media aritmetică  Media aritmetică ponderată
9 ponderată a  p + a  p + a3  p3 + .... + an  pn
mp = 1 1 2 2
p1 + p2 + p3 + .... + pn
unde pi este ponderea numărului ai .
4 Media geometrică  Media geometrică mg = a  b .
0 a două numere
reale pozitive
4 Raportul a două a
1 numere Dacă avem numerele reale a şi b, atunci raportul lor este egal cu .
b
( 25
a 12,5 1250 50
Exemplu: Fie a = 12,5 şi b = 3,25 . = = = .
b 3,25 325 13
4 Proprietatea a m
2 fundamentală a Dacă avem proporţia = atunci a  n = b  m
b n
proporţiilor
4 Derivarea a m
Dacă avem proporţia = atunci mai putem obţine şi proporţiile:
3 proporţiilor b n
a b b n ab mn a m
 = ; = ; = ; = .
m n a m b n ba nm
ak mk a m ak m a : k m : k
 = ; = ; = ; =
b n bk nk bk n b n
4 Aflarea unui x 7 8  7 56
4 termen necunoscut  Dacă avem proporţia = atunci x = = = 28 .
8 2 2 2
dintr-o proporţie extrem1 mez 2
dată  În general dacă avem = atunci
mez1 extrem2
mez1  mez 2 extrem1  extrem2
extrem1 = şi mez1 = .
extrem2 mez 2
4 Mărimi direct  Dacă numerele a, b, c, …., w sunt direct proporţionale cu
5 proporţionale numerele      atunci se poate forma un şir de
 a b c w
rapoarte egale: = = = .... = = i , unde i este
   
coeficientul de proporţionalitate.
Proprietate generală a unui şir de rapoarte egale:


a b c w a + b + c + .... + w
= = = .... = = .
     +  +  + .... + 
 Exemplu de o problemă: Să se împartă numărul 76 în trei
părţi direct proporţionale cu numerele 3, 5, 11. Rezolvare:
a b c a + b + c 76
= = = = = 4  a = 3  4 = 12; b = 5  4 = 20;
3 5 11 3 + 5 + 11 19
c = 11  4 = 44.
4 Mărimi invers  Dacă numerele a, b, c, …., w sunt invers proporţionale cu
6 proporţionale numerele      atunci se poate forma un şir de
produse egale:
a   = b   = c   = .... = w  
Acest şir de produse egale se poate transforma într-un şir de
rapoarte egale, precum:
a b c w
= = = .... = = i ,unde i este coeficientul de
1 1 1 1
   
proporţionalitate.

TITLUL
CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII
47 Regula de trei simplă  Regula de trei simplă cu directă proporţionalitate
2caiete..................... cos tă....................7lei
x caiete..............vor cos ta.............17,5lei
2caiete 17,5lei 35caiete
x= = = 5caiete
7lei 7
 Regula de trei simplă cu inversă proporţionalitate
4muncitori........... fac o lucrare .................... în 14 zile
7muncitori.....vor face aceeasi lucrare ........în x zile
4muncitori  14 zile 56 zile
x= = = 8 zile
7muncitori 7
48 Procente p
 Procentul este un număr raţional; p % = .
100
20 1 125 5
 Exemple: 20% = = ; 125% = = .
100 5 100 4
49 Aflarea a p% dintr-un p
Din relaţia p% din a = b  a = b
număr 
100
 30 1800
 Exemplu: 30% din 60 =  60 = = 18 .
100 100
50 Aflarea unui număr p 100  b
când se cunoaşte p%  Din a = b  a = .
100 p
din el
100  54
 Exemplu: 45% din x = 54; x= = 120
45
51 Aflarea raportului p 100  b
 Din a = b  p = .
procentual 100 a
100  20
 Exemplu: x % din 80 = 20; x= = 25.
80
20 1
Mai explicit: x % = = = 25%
80 4
52 Calculul probabilităţii nr. de cazuri favorabile
de realizare a unui  Pr obabilitatea = .
nr. total de cazuri
eveniment
 Exemplu. Într-un coşuleţ sunt 8 mere galbene şi 12 mere
roşii. Care este probabilitatea ca luând la întâmplare un
măr, acesta să aibă culoarea roşie?
12 12 3
P= = = = 75% .
8 + 12 20 4
CALCUL ALGEBRIC

TITLUL
CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII
1 Calculul cu numere  Termenii de forma cl unde c, numit coeficientul
reprezentate prin litere termenului, reprezintă un număr, iar, l, partea literală a
termenului, este formată din numere reprezentate prin
litere, eventual, cu diverşi exponenţi, îi numim termeni
asemenea dacă părţile lor literale sunt identice, iar
adunarea lor se numeşte reducerea termenilor
asemenea.
Exemple:
1) Perechi de termeni asemenea: 2 xy2 si5xy2 ;
− 5x 2 y 3si + 4 x 2 y 3 .
2) Adunarea: 3xy + 2 xy2 + 5xy − 4 xy2 = 8 xy − 2 xy2 .
( )(
3) Înmulţirea: 3x  − 2 xy2  − 4 x 2 y = 24 x 4 y 3 . )
4) Împărţirea: 28 x y : 7 x y = 4 xy2 .
4 5
( 3 3
)
(
5) Ridicarea la o putere: − 2 x 2 yz 3 = −8 x 6 y 3 z 9 . )
3

6) Ridicarea la o putere cu exponent număr negativ:

−2 +2
a+b c+d 
  = 
c+d  a+b
2 Formulele de calcul Formule utilizate:
prescurtat 1) Produsul dintre un număr şi o sumă/diferenţă:
a(b  c ) = ab  ac
2) Pătratul unui binom: (a  b ) = a 2  2ab + b 2
2

3) *Pătratul unui trinom:

(a + b + c )2 = a 2 + b 2 + c 2 + 2(ab + ac + bc )
4) Produsul sumei cu diferenţa: (a + b)(a − b) = a 2 − b2
5) Produsul a două paranteze:
(a + b)(m + n) = a(m + n) + b(m + n)
Exemple:
1) 2 x(x + 3) = 2 x 2 + 6 x ;
2) (2 x + 1) = 4 x 2 + 4 x + 1 ;
2

( )2
3) x 2 + 2 x + 3 = x 4 + 4 x 3 + 10 x 2 + 12 x + 9 ;
4) (3x + 5)(3x − 5) = 9 x 2 − 25 ;
5) (x + 2)(x − 5) = x 2 − 3x − 10 .
3 Descompunerea în Formule utilizate:
factori 1) Scoaterea factorului comun: ab  ac = a(b  c )
 2) Restrângerea pătratului unui binom:
a 2  2ab + b 2 = (a  b )
2

3) Diferenţa de pătrate: a 2 − b 2 = (a + b)(a − b)

4) Descompunerea unui trinom de forma: x 2 + mx + n ; dacă
a  b = n si a + b = m a, b  Z
atunci: x 2 + mx + n = (x + a )(x + b) .
Exemple:
1) 15x 2 − 25x = 5x(3x − 5) ;
2) 9 x 2 − 24 x + 16 = (3x − 4 ) ;
2

3) 4 x 2 − y 2 = (2 x + y )(2 x − y ) ;
4) x 2 − x − 12 = (x + 3)(x − 4) .

TITLUL
CONŢINUTUL EXEMPLE, EXPLICAŢII
UI
4 Rapoarte de Exemple:
numere 2x x + y x 2 − 9 2 x
reprezentate prin ; ; ; cu condiţia ca numitorul  0 .
3 5 4 x−2
litere
m mk
k)
5 Amplificarea
Amplificarea = ;
n nk
x +2 )
3x 3x( x + 2) 3x 2 + 6 x
Exemplu: = = 2 .
x − 2 ( x − 2)( x + 2) x −4
(k
6 Simplificarea m m:k
Simplificarea = ;
n n:k
pentru a simplifica un raport de fapt se caută c.m.m.d.c. al
termenilor raportului dat.
x2 + 4x + 4
Exemplu: Să se simplifice raportul: ; se descompun în
x2 − 4
factori termenii raportului şi după aceea se simplifică.
(x + 2)
( x +2
x2 + 4x + 4 x+2
2
= = .
x −4
2
(x + 2)(x − 2) x−2
7 Adunarea sau Adunarea sau scăderea
scăderea k:n )
m
k:q )
p ( k : n )  m + ( k : q)  p
 + = ;
n q k
Unde k este c.m.m.m.c. al lui n şi q.
Exemplu:
 x −2 )
3x 2 3x 2 3x 2 − 6 x + 2 3x 2 − 6 x + 2
+ 2 = + = = .
x + 2 x − 4 x + 2 ( x + 2)( x − 2) ( x + 2)( x − 2) ( x + 2)( x − 2)
8 Înmulţirea m p m p
Înmulţirea  = ;
n q nq
x x+2 x ( x + 2) x2 + 2x
Exemplu:  = = 2 .
x + 3 x − 3 ( x + 3)( x − 3) x −9
9 Împărţirea m p m q mq
Împărţirea : =  = ;
n q n p n p
Exemplu:
x −1 2x − 2 x −1 x − 2 ( x − 1)( x − 2) x−2
: =  = = .
x+2 x−2 x + 2 2 x − 2 ( x + 2)  2( x − 1) 2 x + 4
a
1 Ridicarea la m ma
0 putere Ridicarea la putere   = ;
n na
2
 x  x2 x2
Exemplu:   = = .
 x −1 ( x − 1) 2 x 2 − 2 x + 1
−a
1 Ridicarea la m na
1 putere cu Ridicarea la putere   = ;
n ma
exponent număr −2
negativ Exemplu:  x  = ( x − 1) = x − 2 x + 1 .
2 2

 
 x −1 x2 x2

FUNCŢII

TITLUL
CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII
1 Noţiunea de funcţie  Daca fiecărui element din mulţimea A îi corespunde un element din
mulţimea B spunem că este definită o funcţie pe A cu valori în B.
 Se notează: f : A → B.
A = domeniul de definitie,
B = codomeniul functiei.
Exemplu: f : − 2;0;1;2;3 → R, f ( x) = x + 3
2 Funcţii definite pe 7

mulţimi finite, 6

exprimate prin 5

diagrame, tabele, 3

formule, grafic 2

0
-1 0 2 5
 x -1 0 2 3 5 f(x) = x + 2
y 1 2 4 5 7

3 Funcţii de tipul Exemplu:

f:A→R, f(x) = ax + Să se construiască graficul funcţiei
b, unde A este un f:[-2;4)→R, f ( x ) = −3x + 2 ;
interval de numere Pentru x = −2  f ( −2) = 6 + 2 = 8  A( −2;8) ;
reale Pentru x = 4  f ( 4) = −12 + 2 = −10  B( 4;−10) ;
Graficul funcţiei este un segment de dreaptă ce uneşte
punctele A şi B, închis în A şi deschis în B.
* Dacă mulţimea A este un interval de numere
mărginit la o extremă şi nemărginit la cealaltă
extremă, atunci graficul funcţiei este o semidreaptă
cu originea în extrema mărginită a intervalului.
4 Functii de tipul Exemplu:
f:R→R, f(x) = ax + Sa se construiască graficul funcţiei f:R→R,
b 12 x 17
f ( x) = − ;
11 11
72 17 55
Pentru x = 6  f (6) = − = = 5  A(6;5) ;
11 11 11
Pentru
− 60 17 − 77
x = −5  f ( −5) = − = = −7  B( −5;−7)
11 11 11
Graficul funcţiei este o dreaptă ce trece prin punctele
A şi B.
ECUAŢII, INECUAŢII, SISTEME DE
ECUAŢII

TITLUL
CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII
1 Ecuaţii de forma  Propoziţia cu o variabilă de forma ax + b = 0 se numeşte ecuaţie cu o
ax + b = 0 , necunoscută, unde a şi b sunt numere reale.
a  R*, b  R.  Într-o ecuaţie avem ,,dreptul” de a trece termeni dintr-un membru în alt
membru cu semnul schimbat.
 Într-o ecuaţie avem ,,dreptul” de înmulţi/împărţi egalitatea cu un număr
diferit de zero. Procedeul este utilizat pentru eliminarea numitorilor şi
la final aflarea necunoscutei.
 Exemplu: 3x + 3 = x 2 + 2
 3x − x 2 = 2 − 3
( ) (
 x 3− 2 = − 3− 2 )
− (3 − 2 )
x = = −1 .
3− 2
2 Ecuaţii echivalente  Două ecuaţii sunt echivalente dacă au aceeaşi soluţie.
 Bazându-se pe proprietăţile egalitatăţii, se pot obţine ecuaţii echivalente
pornind de la o ecuaţiei dată.
Exemplu: Fie ecuaţia 2 x − 4 = 0;
a) adunăm la ambii membri ai ecuaţiei numărul 5: 2 x − 4 + 5 = 0 + 5;
2x + 1 = 5
b) înmulţim ecuaţia (toţi termeni) cu 3: 2 x + 1 = 5  3
6 x + 3 = 15
3 Inecuaţii de forma  Propoziţia cu o variabilă de forma ax + b > 0 se numeşte inecuaţie cu o
ax + b  0, (, , ) , necunoscutăă, unde a şi b sunt numere reale.
a  R*, b  R.  Într-o inecuaţie avem ,,dreptul” de a trece termeni dintr-un membru în
alt membru cu semnul schimbat.
 Într-o inecuaţie avem ,,dreptul” de înmulţi/împărţi inegalitatea cu un
număr diferit de zero. Procedeul este utilizat pentru eliminarea
numitorilor şi la final aflarea necunoscutei.
 Dacă o inecuaţie se va înmulţi/împărţi cu un număr negativ atunci
sensul inegalităţi se schimbă.
Exemplu: 5x − 21  8x − 6  5x − 8x  −6 + 21  − 3x  15: ( −3)
 x  −5  x  (− 5;+) .
4 Sisteme de ecuaţii Metoda reducerii:
de forma ▪ Se alege o necunoscută cu scopul de a fi ,,redusă” ţi se identifică coeficienţii
 a1 x + b1 y + c1 = 0 săi;
 , ▪ Se află c.m.m.m.c. al coeficienţilor şi se înmulţesc ecuaţiile astfel încât să se
a2 x + b2 y + c2 = 0 obţină coeficienţii necunoscutei numere opuse;
a1, a2 , b1, b2 , c1, c2  R ▪ Se adună ecuaţiile şi se obţine o ecuaţie cu o singură necunoscută, după care
se rezolvă;
La fel se procedează şi cu cealaltă necunoscută.
2 x + y = 5  2  4 x + 2 y = 10
Exemplu:  
3x − 2 y = −3 3x − 2 y = −3
7x = 7  x = 1;
 2x + y = 5 3  6 x + 3 y = 15
 
3x − 2 y = −3  (− 2 ) − 6 x + 4 y = 6
x =1
7 y = 21  y = 3   .
y = 3
 TITLUL
CONŢINUTULUI
4 Sisteme de ecuaţii
de forma
 a1 x + b1 y + c1 = 0
 ,
a2 x + b2 y + c2 = 0 ▪ Se află cealaltă necunoscută.
a1, a2 , b1, b2 , c1, c2  R
5 Probleme ce se
rezolvă cu ajutorul
ecuaţiilor,
inecuaţiilor şi a
sistemelor de
ecuaţii
Exemplul 2 (inecuaţie): Să se gasească trei numere naturale consecutive a
căror sumă este mai mică decât 16.
Rezolvare: Stabilim necunoscuta principală – numărul cel mai mic pe care îl şi
notăm cu x;
EXEMPLE, EXPLICAŢII
Metoda substituţiei:
▪ Se află dintr-o ecuaţie o necunoscută în funcţie de cealaltă necunoscută;
▪ Se introduce valoarea acestei necunoscute în cealaltă ecuaţie şi se rezolvă
ecuaţia;
 2x + y = 5
Exemplu:  din 2x + y = 5  y = 5 − 2x ;
3x − 2 y = −3
Introducem pe y = 5 − 2 x în 3x − 2 y = −3  3x − 2(5 − 2 x ) = −3 
3x − 10 + 4 x = −3  7 x = 7  x = 1
x =1
Introducem pe x = 1 în y = 5 − 2 x  y = 5 − 2  1 = 3   .
y = 3
Etapele de rezolvare a unei probleme:
1. Stabilirea datelor cunoscute şi a celor necunoscute din problemă.
2. Alegerea necunoscutei (necunoscutelor) şi exprimarea celorlalte date
necunoscute în funcţie de aceasta (acestea).
3. Alcătuirea unei ecuaţii (sistem de ecuaţii) cu necunoscuta
(necunoscutele) aleasă (alese), folosind datele problemei.
4. Rezolvarea ecuaţiei (sistemului de ecuaţii).
5. Verificarea soluţiei.
6. Formularea concluziei problemei.
Exemplul 1(ecuaţie): Un călător parcurge un drum în 3 zile astfel: în prima zi
1 3
parcurge din drum, a doua zi parcurge din rest iar a treia zi ultimii 40 de
3 5
km. Aflaţi lungimea totală a drumului.
Rezolvare: Stabilim necunoscuta principală – lungimea totală a drumului, pe
care o notăm cu x;
x 2x
În prima zi a parcurs: ; i-au rămas de parcurs ; a doua zi a parcurs
3 3
3 2x 2x
 = ;
5 3 5
5) 3)
x 2x x 2 x 15)
Avem ecuaţia: x = + + 40 pe care o rezolvăm: x = +
15)
+ 40  15
3 5 3 5
 15x = 5x + 6x + 600
600
 15x − 5x − 6x = 600  4 x = 600  x = = 150km este lungimea totală
4
a drumului.
 Celelalte două numere vor fi x + 1 şi x + 2
 inecuaţia: x + x + 1 + x + 2  16 pe care o rezolvăm:
13
3x + 3  16  3x  13  x   soluţiile: (1;2;3), (2;3;4), (3;4;5), (4;5;6).
3

TITLUL
CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII
5 Probleme ce se Exemplul 3 (sistem de două ecuaţii): Două creioane şi nouă cărţi costă
rezolvă cu ajutorul împreună 80 de lei. Dacă 5 creioane şi 4 cărţi costă împreună 42 de lei, aflaţi
ecuaţiilor, preţul unui creion şi a unei cărţi.
inecuaţiilor şi a Rezolvare: Stabilim necunoscutele problemei: preţul unui creion = x şi preţul
sistemelor de unei cărţi = y.
ecuaţii 2 x + 9 y = 76
Se formează sistemul de ecuaţii:  pe care îl rezolvăm:
5 x + 4 y = 42
 8 x + 36 y = 304
 2 x + 9 y = 76  4
  − 45 x − 36 y = −378  x = 2 lei (preţul unui creion).
5 x + 4 y = 42  ( −9) − 37 x = −74
Introducem valoarea lui x în prima ecuaţie:
2  2 + 9 y = 76  9 y = 76 − 4  9 y = 72  y = 8 lei (preţul unei cărţi).
 GEOMETRIE

MĂSURARE ŞI MĂSURI
TITLUL EXEMPLE, EXPLICAŢII
CONŢINUTULUI
1 Lungime  Unitatea de măsură a lungimii este metrul – m.
 Multiplii metrului - m:
▪ 1dam = 10m .
▪ 1hm = 10dam = 100m .
▪ 1km = 10hm = 100dam = 1000m .
▪ 1m = 0,1dam = 0,01hm = 0,001km .
 Submultiplii metrului:
▪ 1m = 10dm = 100cm = 1000mm .
▪ 1dm = 0,1m = 10cm = 100mm .
▪ 1cm = 0,01m = 0,1dm = 10mm .
▪ 1mm = 0,001m = 0,01dm = 0,1cm .
2 Arie  Unitatea de măsură a ariei este metrul pătrat – m2.
 Multiplii metrului pătrat – m2:
▪ 1dam 2 = 100m 2 .
▪ 1hm 2 = 100dam 2 = 10000m 2 .
▪ 1km2 = 100hm 2 = 10000dam 2 = 1000000m 2 .
▪ 1m2 = 0,01dam2 = 0,0001hm2 = 0,000001km2 .
 Submultiplii metrului pătrat – m2:
▪ 1m 2 = 100dm 2 = 10000cm 2 = 1000000mm2 .
▪ 1dm2 = 0,01m2 = 100cm2 = 10000mm2 .
▪ 1cm2 = 0,0001m2 = 0,01dm2 = 100mm2 .
▪ 1mm2 = 0,000001m2 = 0,0001dm2 = 0,01cm2 .
 Alte unităţi de măsură a ariei:
▪ 1ha = 10000m 2 .
 ▪ 1ar = 100m2 ; 1ha = 100ari .
3 Volum  Unitatea de măsură a volumului este metrul cub – m3.
 Multiplii metrului cub – m3:
▪ 1dam 3 = 1000m 3 .
▪ 1hm 3 = 1000dam 3 = 1000000m 3 .
▪ 1km3 = 103 hm 3 = 106 dam 3 = 109 m 3 .
▪ 1m 3 = 10−3 dam 3 = 10−6 hm 3 = 10−9 km3 .
 Submultiplii metrului cub – m3:
▪ 1m 3 = 1000dm 3 = 1000000cm 3 = 1000000000mm3 .
▪ 1dm3 = 0,001m3 = 1000cm3 = 1000000mm3 .
▪ 1cm3 = 0,000001m3 = 0,0001dm3 = 1000mm3 .
▪ 1mm3 = 10−9 m 3 = 10−6 dm 3 = 10−3 cm 3 .
 Unitatea de măsură a volumului – litrul .
▪ 1l = 1dm 3 .
▪ 1m 3 = 1000dm 3 = 1000l .
▪ 1l = 100cl = 1000ml .
▪ 1dal = 10l; 1hl = 100l.
4 Unghi  Unitatea de măsură a măsurii unui unghi este metrul –
gradul sexagesimal.
▪ 10 = 60' = 3600'' .
▪ 1' = 60'' .

FIGURI ŞI CORPURI GEOMETRICE

TITLUL EXEMPLE, EXPLICAŢII

CONŢINUTULUI
1 Punctul, dreapta, planul, ▪ Punctul este figura geometrică ce se aseamănă cu o urmă lăsată de un
semiplanul, semidreapta, creion;
segmentul de dreaptă, ▪ Punctul nu are dimensiune;
unghiul ▪ Punctele se notează cu litere mari de tipar: A, B, C,.., A1, A2,…

▪ Dreapta este figura geometrică ce se aseamănă cu un fir foarte subţire

perfect întins;
▪ Dreapta are o singură dimensiune - lungimea;
▪ Dreptele se notează astfel: AB, BC, …, d, d1, d2, …

▪ Planul este figura geometrică ce se aseamănă cu o pânză foarte subţire

perfect întinsă;
▪ Planul are două dimensiuni – lungimea şi lăţimea;
▪ Planele se notează astfel: (ABC) sau , , , …
 ▪ Semiplanul – o dreaptă inclusă într-un plan împarte planul dat în două
semiplane.

▪ Semidreapta – este dreapta mărginită la un capăt.

▪ Segmentul de dreaptă – este dreapta mărginită la ambele capete.

▪ Unghiul – este figura geometrică formată de două semidrepte cu

originea comună.

2 Poziţii relative a două Explicatii:

drepte în spaţiu a) drepte identice;
b) drepte concurente,
d1  d 2 = O;
c) drepte paralele, d1  d 2 = 
şi coplanare;
d) drepte oarecare,
d1  d 2 =  şi necoplanare;

TITLUL EXEMPLE, EXPLICAŢII

CONŢINUTULUI
3 Relaţia de paralelism în e) dacă a  b şi b  c ,
spaţiu atunci şi a  c.

4 Relaţia de perpendicularitate Dacă dreptele a şi b sunt

perpendiculare pe acelaşi plan,
atunci aceste drepte sunt paralele
între ele.
a ⊥ ; b ⊥ ; a b.
5 Axioma paralelelor
6 Unghiurile cu laturile
respective paralele
7 Unghiul a două drepte în
spaţiu; drepte perpendiculare
8 Dreapta perpendiculară pe
un plan
9 Distanţa de la un punct la un
plan
10 Teorema celor trei
perpendiculare
TITLUL
CONŢINUTULUI
Explicaţii:
Cazul I − unghiurile sunt
congruente;
Cazul II – unghiurile sunt
suplementare.
Explicaţii:
▪ Dacă avem dreptele a şi b (necoplanare)
şi este necesar să gasim unghiul dintre
ele, procedăm astfel:
▪ căutăm o dreaptă paralelă cu una dintre
ele şi care are un punct comun cu cealaltă
(de ex. b  c);
Unghiul pe care îl formează dreapta c cu
dreapta a este şi unghiul dintre deptele a şi b
( unghiul de măsura ).
Explicaţii:
Dacă dreptele a şi b   şi
d ⊥ a si d ⊥ b , atunci şi d ⊥ .
Teoremă: O dreaptă perpendiculară pe un
plan este perpendiculară pe orice
dreaptă inclusă în planul dat.
Explicaţii:
▪ distanţa de la un punct la un plan este
,,drumul cel mai scurt” de la acel punct la
planul dat;
▪ distanţa de la un punct la un plan este
lungimea segmentului de dreaptă
perpendicular pe planul dat;
▪ PQ = distanţa de la punctul P la planul 
dacă PQ⊥.
 PQ ⊥ a, a  
Pentru asta este necesar: 
 PQ ⊥ b, b  
b
a ⊥ 
B b   MB ⊥ b
AB ⊥ b 
AB  
EXEMPLE, EXPLICAŢII
11 Proiecţii de puncte, de Explicatii:
segmente de dreaptă şi  Proiecţia unui punct pe un plan este un punct. Dacă AA`⊥, A` este
de drepte pe un plan proiecţia lui A pe planul .
 Proiecţia unui segment de dreaptă pe un plan este un segment de
dreaptă. Dacă AA`⊥, BB`⊥, A`B` este proiecţia lui AB pe planul .
 Proiecţia unei drepte pe un plan este o dreaptă. Dacă AA`⊥, BB`⊥,
A`B` este proiecţia lui AB pe planul .
12 Unghiul dintre o Exemplu / aplicaţie:
dreaptă şi un plan; Dreapta AB nu este paralelă cu planul . BC⊥.
lungimea proiecţiei Unghiul dintre dreapta AB şi planul dat este unghiul
unui segment BAC de măsura . Dacă BC = 6cm şi AC = 8cm,
BC 6 3
atunci: tg = = = .
AC 8 4
13 Unghi diedru; unghiul Explicaţii:
plan corespunzător    = m; b   ; a   ; a  b = {P}
diedrului   = unghiul plan al diedrului

14 Plane perpendiculare    = a

Explicatii: Dacă :  b     ⊥ 
 b ⊥

Sau: Două plane sunt perpendiculare dacă
măsura unghiului plan al diedrului celor două
plane este de 900.
15 Simetria faţă de un  Punctul B este simetricul lui A faţă de punctul

punct în plan; simetria O dacă A,O, B sunt coliniare şi AO=OB;

faţă de o dreaptă în  Punctul B este simetricul lui A faţă de dreapta

plan a dacă A, O, B sunt coliniare, AB⊥a şi

AO=OB.
16 Calculul distanţei de la Exemplu / Fie ABCA`B`C` o prismă triunghiulară regulată
un punct la o dreaptă aplicaţie: dreaptă cu muchia bazei de 6 cm şi înălţimea de 8cm.
Să se afle distanţa de la punctul A` la dreapta BC.
Rezolvare: AD⊥BC; AA`⊥(ABC)A`D⊥BC.
l 3 6 3
AD = = = 3 3.
2 2
A`D 2 = AD 2 + AA`2 = 27 + 64 = 91  A`D = 91cm.
17 Calculul distanţei de la Exemplu / aplicaţie:
un punct la un plan Fie VABC o piramidă triunghiulară regulată dreaptă cu AB = 12 cm şi
înălţimea VO = 2 6 cm. Se cere să se afle distanţa de la punctul O la planul
(VBC).
Rezolvare:
 VO ⊥ ( ABC ); OA`⊥ BC ;  VA`⊥ BC
 d O; (VBC ) = d (O;VA`) = OP unde OP ⊥ VA`.
l 3 12 3
OA`= = = 2 3; VA`= VO 2 + OA`2 = 24 + 12 = 36 = 6.
6 6
VO  OA` 2 6  2 3 12 2
OP = = = = 2 2cm.
VA` 6 6

TITLUL EXEMPLE, EXPLICAŢII

CONŢINUTULUI
18 Unghiul dintre două Exemplu / aplicaţie:
plane Fie VABCD o piramidă patrulateră regulată dreaptă cu AB = 18cm şi
înălţimea VO = 12 cm. Se cere să se afle sinusul unghiului dintre planele
(ABC) şi (VBC).
Rezolvare:
VO ⊥ ( ABC ); OP ⊥ BC ;  VP ⊥ BC ;
  = este unghiul d int re planele ( ABC ) si (VBC ).
AB 18
OP = = = 9; VP = OP 2 + VO2 = 81 + 144 = 225 = 15.
2 2
(3
VO 12 4
sin  = = = .
VP 15 5

TRIUNGHIUL
TITLUL EXEMPLE, EXPLICAŢII
CONŢINUTULUI
1 Perimetrul şi aria  Perimetrul P = a + b + c;
a+b+c
 Semiperimetrul p = ;
2
a  ha a  c  sin B
 Aria A = = = p( p − a )( p − b)( p − c ) ;
2 2
catetă  catetă
 Aria unui triunghi dreptunghic A = ;
2
l2 3
 Aria unui triunghi echilateral A = .
4
2 Suma măsurilor  Suma măsurilor unghiurilor într-un triunghi este egală cu 180.
unghiurilor într-un  Într-un triunghi dreptunghi, unghiurile ascuţite sunt complementare.
triunghi
3 Unghi exterior unui  m( ACD) = m( ABC) + m( BAC).
triunghi  m( ACD) = 180 − m( BCA)
4 Linii importante în Mediana Mediatoarea Bisectoarea Înălţimea
triunghi

•Mediana este •Mediatoarea este

•Bisectoarea este •Înălţimea este
segmentul de dreapta
semidreapta ce perpendiculara
dreaptă ce perpendiculară pe
împarte unghiul în dusă din vârful
uneşte vârful mijlocul unei
două unghiuri unui triunghi pe
unui triunghi cu laturi.
adiacente latura opusă.
mijlocul laturii •Punctul de •Punctul de
congruente.
opuse. intersecţie al intersecţie al
•Punctul de mediatoarelor se •Punctul de
intersecţie al înălţimilor se
intersecţie al numeşte centrul
bisectoarelor se numeşte
medianelor se cercului
numeşte centrul ortocentrul
numeşte centrul circumscris
cercului înscris triunghiului.
de greutate. triunghiului.
triunghiului.
TRIUNGHIUL

TITLUL EXEMPLE, EXPLICAŢII

CONŢINUTULUI
5 Linia mijlocie în  Segmentul de dreaptă ce uneşte mijloacele a două
triunghi laturi a unui triunghi se numeşte linia mijlocie.
 MN BC

  BC
 MN =
2
6 Triunghiul isoscel –  Triunghiul isoscel este triunghiul care are două laturi congruente.
proprietăţi [ AB]  [ AC ]
 Într-un triunghi isoscel unghiurile de la bază sunt congruente. B  C
 Într-un triunghi isoscel bisectoarea unghiului de la vârf este şi mediană,
şi înălţime, şi mediatoare.
 Într-un triunghi isoscel medianele (înălţimile sau bisectoarele)
corespunzătoare laturilor congruente, sunt congruente.
7 Triunghiul  Triunghiul echilateral este triunghiul care are toate
echilateral – cele trei laturi congruente. [ AB ]  [ AC ]  [ BC ] .
proprietăţi  Într-un triunghi echilateral toate unghiurile sunt
congruente şi fiecare are măsura egală cu 60
A  B  C .
 Într-un triunghi echilaterat bisectoarea oricărui unghi
este şi mediană, şi înălţime, şi mediatoare.
8 Criteriile de Criteriul de congruenţă Criteriul de congruenţă Criteriul de congruenţă
congruenţă a LUL ULU LLL
triunghiurilor
 Dacă Dacă  AB = A`B`
AB = A`B` 
 ABC  A`B`C ` Dacă  BC  B`C `
   AC = A`C `
ABC  A`B`C `  BC  B`C ` 
 BC = B`C ` BCA = B`C `A`
  Atunci
Atunci ABC  A`B`C` Atunci ABC  A`B`C` ABC  A`B`C`

9 Triunghiul Teorema înălţimii AD2 = BDDC

dreptunghic – relaţii Teorema catetei AB2 = BDBC
metrice
Teorema catetei AC2 = DCBC
Teorema lui Pitagora AB2 + AC2 = BC2
10 Relaţii 300 450 600 sin  =
cateta opusă ;
cos  =
cateta alaturată
trigonometrice sin 1 2 3 ipotenuză ipotenuză
2 cateta opusă ; cateta alaturată
2 2 tg = ctg =
cos 1 cateta alaturată cateta opusă
3 2
2 2 2 sin 2  + cos 2  = 1
tg 3 1 3
3
ctg 3
3 1
3

TITLUL EXEMPLE, EXPLICAŢII

CONŢINUTULUI
11 Teorema lui Thales Teorema. O paralelă dusă la o latură într-un triunghi
şi reciproca ei determină pe celelalte două (sau pe prelungirile lor)
segmente proporţionale.
AM AN
=
MB NC
Reciproca. Dacă punctele M şi N determină pe cele
două laturi ale triunghiului ABC segmente
proporţionale atunci MN este paralelă cu BC.
12 Teorema Teorema. O paralelă dusă la o latură într-un triunghi
fundamentală a formează cu celelalte două (sau cu prelungirile lor) un
asemănării triunghi asemenea cu cel dat.
AM MN AN
 = = .
AB BC AC
13 Criteriile de Criteriul de asemănare Criteriul de asemănare LLL Criteriul de asemănare UU
asemănare a LUL Doua triunghiuri sunt asemenea dacă au Două triunghiuri sunt asemenea
triunghiurilor Două triunghiuri sunt asemenea toate laturile respectiv proporţionale. dacă au câte două unghiuri respectiv
dacă au câte două laturi congruente.
respectiv proporţionale şi
unghiurile cuprinse între ele
congruente.
AB BC AC
= = .
MN NP MP B N; C P

AB BC
= ; B
MN NP
N

PATRULATERUL CONVEX

TITLUL EXEMPLE, EXPLICAŢII

CONŢINUTULUI
1 Perimetrul şi aria
patrulaterelor studiate
2 Suma măsurilor
unghiurilor unui patrulater egală cu 360.
convex
3 Paralelogramul –
proprietăţi
4 Dreptunghiul – proprietăţi
particulare
ARIA UNUI PARALELOGRAM
 A = baza  inaltimea = AB  h
 A = AB  AD  sin 
 P = 2( AB + AD)
ARIA UNUI DREPTUNGHI
 A = Ll
d 2  sin 
 A=
2
 P = 2( L + l )
ARIA UNUI PATRAT
 A = l2
d2
 A=
2
 P = 4l
ARIA UNUI ROMB
d d
 A= 1 2
2
 A = l h
 A = l 2  sin 
 P = 4l
ARIA UNUI TRAPEZ
( B + b)  h
 A=
2
 P = AB + BC + CD + DA
Suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex este
Proprietati:
1. Laturile opuse sunt congruente două câte două.
[AB][CD]; [BC][AD] .
2. Unghiurile opuse sunt congruente, A C şi B D;
3. Unghiurile alăturate sunt suplementare, m( A)+m(
B)=1800 şi m( B)+m( C)=1800;
4. Într-un paralelogram diagonalele se intersectează
înjumătăţindu-se, [OA][OC]; [OB][OD] .
Alte proprietăţi:
1. Toate unghiurile sunt congruente şi
de 900.
2. Diagonalele sunt congruente.
5 Pătratul – proprietăţi Alte proprietăţi:
particulare 1. Toate laturile sunt congruente;
2. Toate unghiurile sunt congruente şi
de 900;
3. Diagonalele sunt congruente;
4. Diagonalele se intersectează
perpendicular una pe cealaltă;
5. Diagonalele sunt şi bisectoarele
unghiurilor.

TITLUL EXEMPLE, EXPLICAŢII

CONŢINUTULUI
6 Rombul – proprietăţi Alte proprietăţi:
particulare 1. Toate laturile sunt congruente;
2. Diagonalele sunt perpendiculare;
3. Diagonalele sunt şi bisectoarele
unghiurilor.

7 Trapezul – linia mijlocie Segmentul de dreaptă care uneşte

în trapez mijloacele laturilor neparalele se
numeşte linie mijlocie.
 MN = B + b şi
2
MN BC.
B−b
 PQ =
2
8 Trapeze particulare Trapez dreptunghic Trapez isoscel

 Într-un trapez isoscel, unghiurile

alăturate bazelor sunt congruente.
 Într-un trapez isoscel diagonalele
sunt congruente.

CERCUL

TITLUL EXEMPLE, EXPLICAŢII

CONŢINUTULUI
1 Cercul – centrul rază, ▪ Cercul este locul geometric al tuturor
diametru, disc punctelor dintr-un plan egal depărtate
faţă de un punct fix numit centrul
cercului.
▪ O = centrul cercului;
▪ OC = raza cercului de lungime R;
▪ AB = diametrul cercului;
▪ BD = coardă;
▪ = arc de cerc;

2 Unghi la centru; unghi cu
vârful pe cerc
▪ = semicerc.
▪ Unghi cu vârful în centrul cercului
m( AOB) = m( )
▪ Unghi cu vârful pe cerc
m( BCA) = m( ) / 2.
▪ Dacă avem două unghiuri congruente
înscrise într-un cerc, cu vârful în
centrul cercului, acestea subîntind
între laturile lor, două arce
congruente.

TITLUL EXEMPLE, EXPLICAŢII

CONŢINUTULUI
3 Coarde şi arce în cerc
4 Tangenta la cerc dintr-un
punct exterior cercului
1. Dacă arcul AB este congruent cu arcul
CD atunci şi [AB][CD]. Şi reciproca
este adevărată.
2. Dacă MC  ND atunci arcul CD este
congruent cu arcul MN.
3. Dacă OR⊥CD atunci P este mijlocul
lui [CD] şi R este mijlocul arcului
CD. O este centrul cercului;
{P}=ORCD.
4. Coarde egal depărtate de centru sunt
congruente.
Dacă OP=OQ atunci [CD][AB].
▪ Fie punctul P exterior cercului;
▪ PA şi respectiv PB sunt
tangente la cerc;
▪ OA⊥PA; OB⊥PB;
▪ [PA]  [PB];
 ▪ OP2 = OA2 + AP2
5 Lungimea cercului, aria Lungimea cercului:
discului L = 2R = d
Aria discului (cercului): A = R 2

Lungimea arcului de cerc AC:

R  
L AC =
180 0
Aria sectorului de cerc (OAC)
R 2  
A(OAC ) =
3600
6 Calculul elementelor în 2
R 3R 3
triunghiul echilateral l = R 3; a = ; A = ;
2 4
l2 3
A= ;
4
l 3
h= ; P = 3l .
2
7 Calculul elementelor în
R 2 l
pătrat l = R 2 ;a = = ;
2 2
A = 2R 2 ; A = l 2 ;
d = l 2 ; P = 4l .
8 Calculul elementelor în
R 3 3R 2 3
l = R; a = ; A=
hexagonul regulat
;
2 2
3l 2 3
A= ; P = 6l .
2

CORPURI GEOMETRICE

TITLUL EXEMPLE, EXPLICAŢII

CONŢINUTULUI
1 Paralelipipedul Descriere şi desfăşurata Formule:
dreptunghic corpului (la o scară mai
mică)
➔baza este un dreptunghi; Ab = ab
➔a,b,c =dimensiunile
paralelipipedului;
Al = Pb  h = 2(ac + bc )
➔d = diagonala At = 2(ab + bc + ac )
paralelipipedului
D` C`
Baza superioara
V = abc
d 2 = a 2 + b2 + c 2
B` C` D` A`
A`

A
B C D A
Baza inferioara

D C

2 Cubul Descriere şi desfăşurata Formule:

corpului (la o scară mai
mică)
➔toate feţele (6) sunt Ab = l 2
pătrate;
➔l = muchia cubului; Al = 4l 2
➔d = diagonala cubului;
➔are 12 muchii. At = 6l 2
V = l3
D` C`

A` B` C` D` A`

d =l 3
A B C D A

D C

3 Prisma triunghiulară Descriere şi desfăşurata Formule:

corpului (la o scară mai
mică) l2 3
➔baza este un triunghi Ab =
echilateral; 4
➔l = latura bazei; Al = Pb  h = 3l  h
➔h = înălţimea prismei
At = Al + 2  Ab
V = Ab  h

4 Prisma patrulateră Descriere şi desfăşurata Formule:

corpului (la o scară mai
mică)
➔baza este un pătrat;
➔l = latura bazei;
 ➔h = înălţimea prismei;
➔d = diagonala prismei
Ab = l 2
Al = Pb  h = 4l  h
At = Al + 2  Ab
V = Ab  h
d 2 = h 2 + 2l 2
TITLUL EXEMPLE, EXPLICAŢII
CONŢINUTULUI
5 Piramida triunghiulară Descriere şi desfăşurata Formule:
corpului (la o scară mai mică)
➔baza este un triunghi
echilateral;
➔l = latura bazei;
l2 3
➔h = înălţimea piramidei; Ab =
➔ab = apotema bazei; 4
➔ap = apotema piramidei;
a p = h 2 + ab ;
2 2
➔ml = muchia laterală; Pb  a p
Al =
➔feţele sunt triunghiuri 2
ml = AO 2 + h 2
2
isoscele.
2 At = Al + Ab
l
ml = a p + 
2 2

2 Ab  h
V=
3

6 Tetraedrul regulat Descriere şi desfăşurata Formule:

corpului (la o scară mai mică)
 toate feţele l2 3
sunt
Ab =
4
triunghiuri Pb  a p 3l 2 3
echilaterale; Al = =
 toate 2 4
muchiile At = Al + Ab = l 2 3
sunt
Ab  h l 3 2
congruente. V= =
3 12
7 Piramida patrulateră Descriere şi desfăşurata Formule:
corpului (la o scară mai mică)
➔baza este un pătrat;
➔l = latura bazei;
➔h = înălţimea piramidei;
➔ab = apotema bazei;
 ➔ap = apotema piramidei; Ab = l 2
➔ml = muchia laterală;
➔feţele sunt triunghiuri Pb  a p
isoscele. Al =
2
At = Al + Ab
a p = h 2 + ab ;
2 2 Ab  h
V=
ml = AO 2 + h 2
2 3
2
l
ml = a p +  
2 2

2