Maria Micle, Simona Bursașiu, Florentina Onișor.

Biblioteca – factor integrator al comunităților multiculturale

(românești). În vol. Unitatea limbii și culturii române. Lucrările prezentate la Congresul Internațional al Culturii
Române, ed. 1. București: Editura Academiei; Timișoara: David Press Print, 2018, p. 544-550. ISBN 978-973-27-
2922-9; ISBN 978-606-999-028-5.

Biblioteca – factor integrator

al comunităților multiculturale (românești)

Dr. Maria MICLE; Dr. Simona BURSAȘIU, Florentina ONIȘOR*

Universitatea de Vest din Timișoara, România
Programul Postuniversitar de Formare continuă:
„Biblioteconomie și științele informării și documentarii”

REZUMAT
În perioada actuală, caracterizată de intense și variate fațete ale globalizării populațiilor,
Biblioteca este facilitatoare a schimburilor interculturale. În 2015, UNESCO a adoptat ca document
director Agenda 2030, adaptată secolului 21, ce sintetizează obiectivele internaționale majore pentru o
dezvoltare globală sustenabilă. IFLA, Federația Internațională a Asociațiilor de Biblioteci și-a asumat,
la rândul său această Agendă, în complementaritate cu propriile principii pentru biblioteca
multiculturală, și a demarat deja proiecte internaționale care încurajează implicarea bibliotecilor din
lumea întreagă pentru a se plia pe „țintele” Agendei UNESCO. Pe de altă parte, în ultimele decenii o
parte însemnată a populației României s-a antrenat într-un proces de migrație accelerată, în special spre
țări din Europa Occidentală, devenind (conform unui raport ONU), a doua țară din lume, după Siria,
într-un top al migrației globale. Fiecare țară își sprijină sub diferite forme comunitățile proprii care
trăiesc peste granițele sale fizice, dar și ajută la integrarea imigranților.
Prin lucrarea noastră dorim, îndeosebi, să facem cunoscute câteva dintre proiectele științifice
ale ultimului an universitar, inițiate și derulate sub egida IFLA, prin programul de studii de științele
informării și documentării al UVT, alături de colaboratorii din mediul profesional – biblioteci și asociați
ale bibliotecarilor, prin care am dorit să atragem atenția comunităților academice românești și
internaționale că bibliotecile multiculturale sunt chemate să vină în întâmpinarea nevoilor de integrare
ale comunităților etnice; pe noi interesându-ne, desigur, diaspora românească din prisma în care poate
fi direcționată să apeleze la serviciile acestei instituții pentru a se integra mai bine. Este vorba de: a)
IFLA LAC WLIC 2017 Satellite Meeting ”Libraries & the 2030 UN Agenda. Prospective Information
& the Forthcoming Society”, a diviziunii Latin America and Caribbean Section, desfășurată la
Timișoara, în august 2017, ca parte a IFLA World Library and Information Congress, 83 rd IFLA General
Conference and Assembly (Polonia); b) IFLA MCULTP 2018 Mid-Year Meeting of IFLA Section 32:
Library Services for Multicultural Populations Mid-Year Meeting și conferința internațională oganizată
cu această ocazie „Multicultural Information Services: Supporting Identity and Diversity”, Timișoara,
martie 2018.
CUVINTE-CHEIE: biblioteca multiculturală, Agenda UNESCO 2030; politici de integrare;
diaspora românească – integrare prin bibliotecă; bune practici

*
Adresele e-mail ale autoarelor: maria.micle@e-uvt.ro; simona.bursasiu@e-uvt.ro; floreonisor@gmail.com

1
 The Library - Integrating Factor of (Romanian) Multicultural Communities
ABSTRACT
In the current period, characterized by intense and varied facets of population globalization, the
Library is facilitating intercultural exchanges and has become a propitious space for "reunion" and
"reunification." In 2015, in New York, UNESCO adopted through a Resolution of its General Assembly
2030 Agenda in 17 points, adapted to the 21st century, which synthesizes the major international
objectives for a sustainable global development. IFLA, the International Federation of Librarian
Associations, in turn, has taken on this Agenda in complementarity with its own principles for the
multicultural library and has already begun international projects that encourage the involvement of
libraries around the world to meet the UNESCO’s Agenda 'targets'. On the other hand, in the last decades,
a significant part of Romania's population has engaged in an accelerated migration process, especially
towards countries in Western Europe, becoming (according to a UN report) the second country in the
world, after Syria, in - a top of global migration. Each country supports its own communities living in
different forms across its physical borders, but also helps integrate immigrants.
Through our work, we particularly want to make known some of the last academic year's scientific
projects, initiated and run under the aegis of IFLA, through the study program of UVT information and
documentation sciences, together with professional collaborators - librarians and librarians' associates ,
through which we wanted to draw the attention of the Romanian and international academic
communities that multicultural libraries are called to meet the integration needs of ethnic communities;
we are interested in, of course, the Romanian Diaspora from the point where it can be directed to turn
to the services of this institution in order to integrate better. These are: a) IFLA LAC WLIC 2017
Satellite Meeting "Libraries & the 2030 UN Agenda. Prospective Information & the Forthcoming
Society, of the Latin America and Caribbean Section, held in Timisoara in August 2017, as part of the
IFLA World Library and Information Congress, 83rd IFLA General Conference and Assembly (Poland);
b) IFLA MCULTP 2018 Mid-Year Meeting of IFLA Section 32: Library Services for Multicultural
Populations Mid-Year Meeting and the international conference organized on this occasion
"Multicultural Information Services: Supporting Identity and Diversity", Timişoara, March 2018.

KEYWORDS: multicultural library, 2030 UNESCO Agenda; integration policies; Romanian

Diaspora - integration through library; good practices

În perioada actuală, caracterizată de intense și variate fațete ale globalizării

populațiilor, Biblioteca se implică masiv în facilitatea interacțiunilor culturale și a devenit un
spațiu propice al „reuniunii” și al „reunificării”. În anul 2015, la New York, UNESCO a adoptat
printr-o Rezoluție a Adunării sale Generale Agenda 20302, sintetizată în 17 obiective majore,
adaptate secolului 21, ce sintetizează obiectivele internaționale majore pentru o dezvoltare
globală sustenabilă. Acestea se referă la:
1. Stoparea sărăciei în toate formele sale, de pretutindeni.
2. Stoparea foametei, realizarea securității alimentare, îmbunătățirea nutriției și
promovarea unei agriculturi durabile.
3. Asigurarea unei viați sănătoase și promovarea bunăstării pentru toți, la toate vârstele.

2
UNESCO. Transforming our world: the 2030 Agenda for Sustainable Development. Resolution adopted by the
General Assembly on 25 September 2015. Accesibil la:
http://www.un.org/ga/search/view_doc.asp?symbol=A/RES/70/1&Lang=E [consultat la 12.04.2018].

2
 4. Asigurarea unei educații de calitate, incluzive și echitabile și promovarea oportunităților
de învățare de-a lungul vieții pentru toți.
5. Realizarea egalității de gen și valorizarea femeilor și fetelor.
6. Asigurarea disponibilității și gestionării durabile a resurselor de apă și salubrității pentru
toți.
7. Asigurare de energie accesibilă, fiabilă, durabilă și modernă pentru toți.
8. Promovarea creșterii economice durabile, incluzive, ocuparea integrală și productivă a
forței de muncă și asigurarea condițiilor de muncă decente pentru toți.
9. Construirea unei infrastructuri flexibile, promovarea industrializării incluzive și
durabile și stimularea inovării.
10. Reducerea inegalității în cadrul unei țări / între țări.
11. Orașele și așezările umane să fie sunt incluzive, sigure și durabile.
12. Asigurarea unor modele durabile de consum și de producție.
13. Acțiuni urgente de combatere a schimbărilor climatice și a impactului acestora.
14. Conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și resurselor marine pentru o
dezvoltare durabilă.
15. Protejarea, reabilitarea și utilizarea durabilă a ecosistemelor terestre. Omenirea să
gestioneze durabil pădurile, să combată deșertificarea, să oprească și să inverseze
degradarea terenurilor și să oprească pierderea biodiversității.
16. Promovarea societăților pașnice și favorabile incluziunii pentru o dezvoltare durabilă,
asigurarea accesului la justiție pentru toți; crearea unor instituții eficiente, responsabile
și incluzive la toate nivelurile.
17. Consolidarea mijloacelor de implementare și revitalizarea Parteneriatului Global pentru
Dezvoltare Durabilă3.

3
UNESCO. Transforming our world: the 2030 Agenda for Sustainable Development. Resolution adopted by the
General Assembly on 25 September 2015. Accesibil la:
http://www.un.org/ga/search/view_doc.asp?symbol=A/RES/70/1&Lang=E [consultat la 12.04.2018].

3
 Fig. 1. Obiectivele Agendei UNESCO 2030.
Sursa: http://www.ifla.org/files/assets/hq/topics/libraries-development/documents/access-and-
opportunity-for-all.pdf

IFLA, Federația Internațională a Asociațiilor de Biblioteci și-a asumat la rândul său

susținerea și găsirea celor mai variate forme de a contribui la îndeplinirea obiectivelor acestei
Agende, în complementaritate cu propriile principii pentru biblioteca multiculturală4; a demarat
deja proiecte internaționale care încurajează implicarea bibliotecilor din lumea întreagă pentru
a se plia pe „țintele” Agendei UNESCO5. Pe de altă parte, știm că în ultimele decenii o parte
însemnată a populației României s-a antrenat într-un proces de migrație accelerată, în special
spre țări din Europa Occidentală, devenind (conform unui raport ONU), a doua țară din lume,
după Siria, într-un top al migrației globale. Fiecare țară își sprijină sub diferite forme
comunitățile proprii care trăiesc peste granițele sale fizice, dar și ajută la integrarea imigranților,
de aceea obiectivele UN Agenda 2030 necesită implicare intensă pentru operaționalizarea lor.

4
Vezi și Maria MICLE, Simona BURSAŞIU. Biblioteca multiculturală în context autohton [Intercultural library
in Romanian local context], în „Biblioteca: revistă de bibliologie şi ştiinţa informării”, anul 64, serie nouă, anul
23, nr. 2 (2012), p. 39-40.
5
IFLA. Access and opportunity for all. How libraries contribute to the United Nations 2030 Agenda. Accesibil la:
http://www.ifla.org/files/assets/hq/topics/libraries-development/documents/access-and-opportunity-for-all.pdf
[consultat la 12.04.2018].

4
 Românii sunt sprijiniți ca să se integrare în țările din Uniunea Europeană, la fel ca și
celelalte grupuri culturale, în general prin posibilitatea de a urma cursuri de limbă gratuite. De-
altfel, cea mai mare dificultate pe care românii investigați de noi o au în acomodare este
învățarea limbii țării gazdă, la un nivel satisfăcător activității desfășurate. Chiar dacă migrația
românească este a doua după Siria, românii din afara țării, nefiind azilanți politic, se consideră
că sunt mai puțin vulnerabili și ca urmare, mai puțin sprijiniți în integrare.

Fiind convinse de importanța sensibilizării publicului intern (începând cu cel

academic) asupra principiilor bibliotecii multiculturale, asupra importanței educaționale,
sociale, economice a bibliotecilor, pe de-o parte, iar pe de altă parte dorind să contribuim la a
face cunoscute realitățile și caracteristicile mediului biblioteconomic românesc în spațiul
profesional internațional, am încercat să atragem organizarea la Timișoara a unor manifestări
științifice și profesionale internaționale, inițiate și derulate chiar sub egida IFLA6. Parteneri
comuni și consecvenți din partea României în organizarea celor două manifestări au fost:
Universitatea de Vest din Timișoara. Facultatea de Științe Politice, Filosofie și Științe ale
Comunicării, Biblioteca Universității Politehnica din Timișoara, Biblioteca Academiei
Române. Filiala Timiș, Biblioteca Județeană Timiș „Sorin Titel”, Editura David Print, Asociația
Bibliotecarilor din România.
a) IFLA LAC WLIC 2017 Satellite Meeting ”Libraries & the 2030 UN Agenda.
Prospective Information & the Forthcoming Society” / ”Las bibliotecas y la Agenda 2030,
información prospectiva y sociedad futura”, a diviziunii Latin America and Caribbean Section,
desfășurată la Timișoara, în 15-16 august 20177, ca parte a IFLA World Library and Information
Congress, 83rd IFLA General Conference and Assembly (Polonia). Fiind vorba de IFLA -
diviziunea America Latină și Caraibe, alegerea Timișoarei ca locație pentru desfășurarea acestei
conferințe satelit a Congresului Mondial Anual al IFLA, găzduit în 2017 de Polonia, alegerea
Timișoarei ca locație s-a datorat următoarelor: faptului că orașul se află într-o țară latină, aflat
la distanța „regulamentară” față de locația principal a Congresului Mondial, existența unui
program de științele informării și documentării în universitatea-gazdă, UVT, disponibilitatea
organizatorilor de a primi și susține o astfel de manifestare amplă, aplicarea politicilor
multiculturale IFLA de a antrena în proiectele sale și de a face vizibilă contribuția bibliotecilor,

6
The International Federation of Library Associations and Institutions (www.ifla.org).
7
Legături web și social media spre conferință: http://www.ifla.org/node/11080; http://2017.ifla.org/cfp-calls/latin-
america-and-the-caribbean-section; https://www.facebook.com/IFLALAC/; https://www.facebook.com/pg/UVT-
PFC-Științe-ale-Informării-și-Documentării.

5
asociațiilor profesionale, școlilor de specialitate din țări mai puțin vizibile în plan internațional
în domeniul info-documentar. Participanții din străinătate au venit de la distanțe impresionante:
Mexic, Brazilia, Columbia, SUA, iar legătura emoțională cu participanții români s-a sudat
instantaneu. Tematica lucrărilor prezentate: rolul informației documentare în inovare și
creativitate; nevoi viitoare de informare ale utilizatorilor actuali; accesul deschis în distribuția
informației; depozite digitale instituționale de informație; rețelele sociale și noile mijloace de
comunicare a societății; abilități media și informatice ale societății viitoare; guvernarea
internetului și accesul universal la informație; sustenabilitate globală și informația ca eco-input.

Fig. 2. Imagini Conferința internațională IFLA-LAC, ”Libraries & the 2030 UN Agenda, Prospective
Information & the Forthcoming Society”, Timișoara, august 2017.

b) IFLA MCULTP 2018 Mid-Year Meeting of IFLA Section 32: Library Services for
Multicultural Populations. Mid-Year Meeting și conferința internațională organizată cu această
ocazie „Multicultural Information Services: Supporting Identity and Diversity”, Timișoara,
martie 20188. Participanții s-au reunit din colțuri diverse ale lumii: Anglia, Germania, Franța,
Norvegia, Iran, pentru a discuta și populariza trendurile cele mai recente în biblioteci pentru
promovarea politicilor multiculturale. Aducerea acestui eveniment la Timișoara s-a datorat, în
primul rând faptului că Simona Bursașiu a pledat direct pentru această candidatură de alegere a
locației, ca membru în Comitetul Secțiunii 32 a IFLA.

8
Site-ul conferinței: https://mcultp2018midyear.wordpress.com/about/

6
 Fig. 3. Imagini IFLA Section 32: Library Services for Multicultural Populations Mid-Year Meeting: &The
International Conference „Multicultural Information Services: Supporting Identity and Diversity”,
Timișoara, 1 martie 2018

Dincolo de transformările prilejuite de dezvoltarea tehnologiilor și a rețelelor de

comunicare virtuală, bibliotecile actuale se dovedesc pentru multe comunități etnice implicate
în valurile migrației unul dintre vectorii instituționali care sprijină integrarea într-o comunitate
majoritară, prin varietatea serviciilor și colecțiilor puse la dispoziție. Rezultatele preliminare
ale unui studiu inițiat de autoare, asupra caracteristicilor diasporei românești, materializat în
această etapă prin aplicarea unui chestionar difuzat on-line pe grupuri Facebook de români din
afara țării, ne semnalează că, dintre respondenții la acest chestionar, provenind din medii sociale
diverse, cu vârste și profesii diferite, doar 3% apelează la o bibliotecă pentru a se informa și
conștientizează că această instituție îi ajută în procesul de adaptare la țările-adoptive. Ceea ce
consideră aceștia ca sprijin acordat de biblioteci în integrare sunt: cursuri de limbă gratuite,
dicționare bilingve, cărți de istorie, servicii de căutare internet, informații necesare pentru a afla
specificul țării în care emigrează și utile pentru a se stabili aici, prezentări/lansări de carte,
expoziții, evenimente culturale; în țările nordice (Danemarca) sunt menționate standuri de carte
în limba română. Dintre românii care frecventează bibliotecile, majoritatea sunt implicați într-
un proces de studiu sau formare / cercetare, adică sunt studenți și, cumva pașii spre bibliotecă
le-au fost ghidați de nevoia de documentare pentru activitățile curente în care sunt implicați.
Raportarea românilor din afara țării față de bibliotecă nu este tocmai surprinzător, dacă

7
acceptăm faptul că educația românească față de informație, lectură, alfabetizare funcțională,
precum și consumul cultural sunt la un nivel redus și în interiorul țării9.
Manifestările științifice internaționale organizate la Timișoara în 2017 și 2018, sub
egida IFLA de către programul de studii de științele informării și documentării al UVT, alături
de colaboratorii din mediul profesional – biblioteci și asociați ale bibliotecarilor, sunt
contribuția noastră (modestă) prin care am dorit să atragem atenția comunităților academice
românești și internaționale că bibliotecile multiculturale sunt chemate să vină în întâmpinarea
nevoilor de integrare ale comunităților etnice; pe noi interesându-ne, desigur, diaspora
românească din prisma în care poate fi încurajată și direcționată să apeleze la serviciile acestei
instituții pentru a se integra mai bine.

Referințe bibliografice
IFLA. Access and opportunity for all. How libraries contribute to the United Nations 2030
Agenda. Accesibil la: http://www.ifla.org/files/assets/hq/topics/libraries-
development/documents/access-and-opportunity-for-all.pdf [consultat la 12.04.2018].
IFLA LAC WLIC 2017 Satellite Meeting. Libraries & The 2030 UN Agenda: Prospective
Information & the Forthcoming Society. Disponibil la:
http://www.ifla.org/node/11080.
INCFC. O radiografie a practicilor de consum cultural. București: Pro Universitaria, 2017.
(Barometrul de consum cultural 2016 România). Disponibil la:
http://www.culturadata.ro/wp-
content/uploads/2017/06/Barometrul_de_consum_cultural_2016.pdf [consultat la
1.04.2018].
MICLE, Maria; BURSAŞIU, Simona. Biblioteca multiculturală în context autohton
[Intercultural library in Romanian local context], în „Biblioteca: revistă de bibliologie
şi ştiinţa informării”, anul 64, serie nouă, anul 23, nr. 2 (2012), p. 39-40.
UNESCO. Transforming our world: the 2030 Agenda for Sustainable Development. Resolution
adopted by the General Assembly on 25 September 2015. Accesibil la:
http://www.un.org/ga/search/view_doc.asp?symbol=A/RES/70/1&Lang=E [consultat
la 12.04.2018].

9
A se vedea INCFC. O radiografie a practicilor de consum cultural. București: Pro Universitaria, 2017.
(Barometrul de consum cultural 2016 România). Disponibil la: http://www.culturadata.ro/wp-
content/uploads/2017/06/Barometrul_de_consum_cultural_2016.pdf. (Consultat la 1.04.2018).