Limba romana 30.12.

2022

Meditatii

Complementul
DIRECT:

C.D arata obiectul asupra caruia se rasfrange direct actiunea.

Ex. Citesc o carte.

Termeni regenti

C.D se subordoneaza:

 Unui verb (tranzitiv) la o forma vb pers: Citesc o carte. , Citesc ce carte vreau.
 Unei locutiuni verbale (transitive): Tin minte cartea.
 Unui vb tranz la o forma vb nepersonala:

1. Gerunziu: Vazand-o pe strada, a salutat-o. , Vazand ca nu s-a intors m-am ingrijorat.

2. Supin: Mi-e greu de inteles situatia. , Avea de citit ce carte isi dorea.

Realizari ale C.D

o Substantiv: Astept autobuzul.

o Loct subst: Baiatul are multe pareri de rau.
o Pronume: Il astept pe el.
o Loc. Pron.: Nu-ti spune cine stie ce.
o Numeral cu val pron: II astept pe doi dintre ei.
o Forme vb nepers:
1. Infinitiv: Doresc a-mi ajuta elevii.
2. Gerunziu: Aud tunand.
o Propozitie completiva directa: In fraza C.D are drept correspondent propzitional o propozitie
numita completive directa.

Ex:
Mananc o prajitura.
Mananc ce imi place.

‼ ORICE PARTE DE PROPOZITIE SUBORDONATA (SUB./ATR./COMP./CIRC./NP.) ARE SI O

REALIZARE PROPOZITIONALA.
 Elementele de relatie/introductive/subordonatoare ale completivei directe:
o Conjunctii/loct. conjuntionale: ca, sa. Ca .... sa, daca, de (daca), cum ca, precum ca

Ex.:

Crede/ ca s-au facut greseli./

Spera/ ca elevul sa se descurce bine./

Bunica ne povestea/ cum ca pe vremea tineretii ei traditiile erau respecate cu sfintenie./

!! CAND INTRODUCE COMPLETIVA DIRECTA, CONJUNCTIA SUBORDONATOARE CA … SA NU SE

POATE FOLOSI DECAT DISOCIATA.

PRONUME, ADJ SI ADV RELATIVE

(nehot. cu val relative)
Ex:

Mananca orice (pron nehot) i-ai da.

Cumpara orice (adj pron nehot) carte i-ai cere.

Stiu cui (pron relativ) i-ai imprumutat cartea.

!! IN EXEMPLUL DE MAI SUS, SUNT 3 PROPOZITII COMPLETIVE DIRECTE, DEOARECE PREDICATUL ESTE
ELIPTIC (SE POATE SUBINTELEGE).

PRONUMELE SI ADJECTIVELE PRONOMINALE RELATIVE

(NEHOTARATE CU VAL RELATIVA) SI ADV RELATIVE CARE INTRODUC O COMPLETIVA DIRECTA AU F.S IN
PROPOZITIA PE CARE O INTRODUC

Ex: Nu stiu pe care (pron rel, comp direct in Ac) s-o invit la dans.

COMPLEMENTUL DIRECT REALIZAT PRIN PRONUMELE RELATIV “CARE” ESTE

PECEDAT DE PREPOZITIA “PE”.

!!!! 1. F.S a elementilui introductiv nu este neaparat aceeasi cu felul subordonatei :

In ultimele 2 exemple elementele introductive au alte F.S, desi propozitia pe care o introduce este
completive directa.
Ex:

Stiu/ cine vine la cina./

Cine=pron relative, f.s de subiect in cazul N.

Nu stie/ cand sa plece in excursie./

Cand=adv de timp cu f.s de circ de timp

!!!!! SA NU SE CONFUNDE COMPLEMENTUL DIRECT CU SUBIECTUL

DISTINCTIA SUBIECT-C.D se poate face avand in vedere:

-continutul gramatcal: subiectul este autorul actiunii, iar C.D este obiectul asupra caruia se rasfrange
actiunea

NUMAI PRONUMELE REFLEXIV IN ACUZATIV INTRANZITIVIZEAZA VERBUL (SE) NU SI CEL IN DATIV (ISI)

Ex: Isi/Se cheltuie banii pe nimicuri.

Prop completive directa sta, deobicei, imediat dupa propozitia regenta, situatie in care nu se desparte
prin virgule de aceasta.

In fraze de tipul:

Ca este indragostit de mine, o stiu de mult.

Completiva directa se separa prin virgula de prop regent.

Exercitii: