Brosura Grile F087 EBM - 2023

R
< S OC I AȚ î A N AT I ON
VAR
A LA A EVALU AT 0 R I LO R AU T 0 R t Z A Ț î D î N RO \ A N IA
TESTE GRILÂ
pentru
EVALUAREA BUNURILOR
MOBILE
IROVAL București
2023
Prezenta lucrare a fost elaboratã cu respectarea definițiilor,
principiilor și conceptelor prezentate in Standardele de evaluare a
bunurilor, in scopul formärii profesionale a evaluatorilor autorizați din
România, in specializarea Evaluări de bunuri mobile (EBM).
Facem precizarea pentru orice utilizator al prezentei lucrãri că

Standardele de evaluare a bunurilor, in vigoare la data evaluñrii,
reprezintă singurul referential cu caracter obligatoriu pentru
evaluatorii autorizați din Romania, iar verificarea conformității unui
raport de evaluare en standardele in vigoare poate fi realizat doar de
către un evaluator autorizat cu specializarea Yerificări de rapoarte de
evaluare (YE).
Pen tru toate aplicațiile este vaIabilÕ urMÒmnrea atentionare: toate

cifrele utilizate (rate de capitalizare, rate de actualizare, prețuri' de
vânzare, valori de piațà etc.) și calculele efectuate an roI
ilustrativ/didactic, tar in practica zilnicö fiecare evaluator trebuie să i“și
focă propriile investigații și calcule și sö își dezvolte propri”iIe argumente
pentru susținerea cone/uri//or la care a ajuns in fodru/ unui raport.
Este interzisă reproducerea totală sau parțialã a acestei lucrări,

prin orice procedeu electronic sau mecanic, fără permisiunea
scrisă a autorului.
Copyright Oc ANEVAR, IROVAL, 202 3

Toate drepturile rezervate
1. Cadrul general pentru evaluarea bunurilor. Procesul de evaluare ... 1
2. Clasificarea bunurilor mobile. Documente necesare în evaluare.........11
3. Identificarea mașinilor, echipamentelor și instalațiilor.....................15
4. Analiza pieței bunurilor mobile.................................................19
5. Inspectia bunurilor mobile..............................................23
6. Abordarea prin cost......................................................25
7. Abordarea prin venit.......................................................31
8. Abordarea prin piață........................................................35
9. Evaluarea bunurilor mobile pentru diverse scopuri ale evaluării.........39
10. Standardele de evaluare a bunurilor.........................................43
11. Probleme.................................................................69
Răspunsuri grile..............................................................75
1. Care este principiul economic care stà la baza principalelor abordări utiiizate in
evaluate ?
a. p rinci piul pr ețului de echili bru
b. p rinci piul anti cipă ri i beneficiilo r
c. principiul su bstituț iei
d. toate răspunsurile sunt co recte
2. Care principiu de evaluate afirmã cà un cumpărãtor rațional nu va plăti pentru un

bun mai mult decât ar płàti pentru un alt bun cu acełeași caracteristici?
a. principiul cererii și ofer tei
b. pr incipiul schimbă rii
c. principiul substituț iei
d. principiul beneficiilor vi itoare
3. Scopul unei evaluãri se referă la:

a. motivul pentru care clientul a cerut evaluarea
b. aplicarea metodei de evaluate adecvate
c. emiterea unei concluzii asupra unui tip al valorii
d. utilizatorii evaluării
4. Care dintre urmàtoarele variants de rãspuns NU reprezintă un factor ce creează

valoarea7
a. puterea de cumpărare
b. intensitatea muncii
c. raritatea
d. utilitatea
5. Un tip al valorii este:

a. o precizare a ipotezelor fundamentale de estimare a unei valori
b. tipul activului care este evaluat
c. abord area sau metoda utilizată ïn evaluare
d. starea efectivă sau ipotetică a unui activ, la momentul evaluării
6. Ce tip aî valorii este definit ca fiind prețul care ar fi ïncasat pentru vânzarea unui
activ sau piàtit pentru transferul unei datorii, într-a tranzacție regiementatà ïntre
participanții de pe piațã, la data evaluării?
a. valoarea de lichidar e
b. valoarea justă
c. valoarea de piață
1
/’£ST£ GRItĂ — £VALtJAREA BLINU8ILOR MOBIt E
d. valoarea recuperabilă
7. Ce tip al valorii se definește prin prețul estimat pentru transferul unui activ sau a
unei datorii între părt i identificate, afîate în cunoștință de cauză și hotărâte, preț
care reflectă interesele acelor părti?
a. valoarea justă
b. valoarea de piață
c. valoarea echitabilă
d. valoarea de investiție
8. Suma care ar fi obținută când un activ sau grup de active se vinde în mod individuaÎ
se numeşte:
a. valoare echitabilă
b. valoare justă
c. valoare de lichidar e
d. valoarea sinergiei
9. Care din următoarele afirmații referitoare Îa valoarea de investiție este adevărată?

a. este un tip al valorii specific entității
b. reflectă beneficiile obținute de o entitate din deținerea unui activ și, ca
urmare, nu presupune un schimb ipotetic
c. reflectă situațiile și obiectivele financiare ale entității pentru care se face
evaluarea și este deseori utilizată pentru cuantificarea performanței
investiției
d. toate afirmațiile sunt corecte
10. Costul unui bun este:

a. suma de bani necesară pentru achiziționarea unui b un
b. suma de bani necesară pentru a crea sau produce un bun
c. răspunsurile a. și b. sunt corecte
d. expresia valorică a utilității bunului
11. Prețul reprezintă:

a. suma de bani cerută, oferită sau plătită pentru un activ
b. suma de bani cerută pentru un activ
c. suma de dani oferită pentru un activ
d. suma de bani plătită pentru un activ
12. 0 premisă a valorii sau utilizarea presupusă descrie:

a. starea activului în cadrul schimbului ipotetic sau situațiile în care se
presupune că activul se schimbă
b. condițiile în care este utilizat un activ sau o datorie
c. ipotezele fundamentale de cuantificare a unei valo ri
d. toate răspunsurile sunt corecte
13. Care este premisa în care se poate estima valoarea de lichidare?

a. utilizarea existentă
2
Procesot de e voleare
b. vûnzarea ordonată
c. vânzarea forțată
d. răspunsurile b. şi c. sunt corecte
14. 0 „vânzare forțatã" este:

a. o descriere a stării activului ïn cadrul schimbului ipotetic
b. un tip al valorii distinct
c. o situație in care vâ nzăto rul nu are la dispoziție o perioadă de marketing
adecvată
d. răspunsurile a. și b. sunt corecte
1S. Pentru care dintre urmàtoarele scopuri ale evaluării bunurilor mobile se estimeazà
valoarea justã?
a. garantarea împrumutului
b. vânzare/cumpărare
c. raportare financiară
d. asigurare
16. Care dintre următoarele premise ale va lorii NU este uzuală in cazuł evaiuàrii unui
activ de natura MED?
a. cea mai bună utiliz are
b. vânzarea și reampîas area bunului, pentru o utilizare similară/alternativă
c. recuperarea/reciclarea
d. continuarea activității/exploatării (activ instalat)
17. Care dintre următoarele afirmații referitoare la ipoteze și ipoteze specials este
adevàratà*
a. pot avea un impact semnificativ asupra valorii
b. pot presup une situații care diferă de cele existente la data evaluării
c. sunt utilizate adesea pentru a descrie efectul unor modifică ri posibile ale
valorii unui activ
d. toate cele de mai sus
18. Durata expunerii pe piațà a unui activ, conform sintagmei marketing adecvat" din
definiția valoriî de piațà, este:
a. o perioadă cât mai lungă, stabilit ă de vûnzător, pentru a putea capt a aten ția
cât mai multor cumpăr ăto ri
b. o perioadă ce variază ïn funcție de tipul activului și de condițiile pieței
c. o perioadă cât mai scurt ă, stabilită de vânzător, ïn scopul licitării activului şi
obținerii unei preț ridicat
d. niciun r ăspuns corect
19. Cănd ar trebui sã fie stabiliți și conveniți de părțile implicate in evaluare termenii
de referință ai evaluàrii7
a. ïnainte de începere a evaluăr i i
b. pe par cursul evalu ări i
c. a. sau b.
3
ł’£ST£ GRItĂ — £VAT HAREA BLINU8IŁOR MOBIt E
d. decizia aparține evaluatorului
20. Indicați care dîntre urmãtoarele variante reprezintă termeni de referință ai

evaluàrii:
a. depr ecier ea funcțională și cea econo mică
b. rata de capitalizare și rata de actualizare
c. tipul și premisa valor ii
d. costul de ïnlocuire și costul de reproducere
21. Care din urmàtoarele variante reprezintà un termen de referințã aî evaluàrii?

a. ipoteze și ipoteze speciale
b. abordările și metodele de evaluate aplicate
c. raportul cerere/ofertă
d. analiza pieței
22. Indicați care dintre urmàtoarele variante reprezintă un termen de referințã

at evaluàrii:
a. tipul vaîorii
b. metodele de evaluare
c. identificarea clientului
d. răspunsurile a și c. sunt corecte
23. Care dintre urmàtorii termeni de referințà ai evaluării NU trebuie luați ïn

considerare in formularea concluziei asupra valoriî de piață?
a. identitatea clientului
b. ipoteze și ipoteze speciale
c. natura și sursa orică ror informații pe care se bazează evaluar ea
d. scopul evaluă rii
24. Nu reprezintă un termen de referință at evaluãrii:

a. identificar ea clientului
b. abordarea ïn evaluar e
c. data evaluării
d. identificar ea activului evaluat
2S. Care dintre următoarele variante reprezintà un termen de referințà at evaluării?

a. raportul cerere/ofertă
b. analiza pieței
c. restricțiile de utilizare, difuzare și p ublicare ale raportului
d. restricțiile privind cea mai bună utilizare
26. În ce situație sunt permise modificãrile termenilor de referințà pe

parcursul evaiuàrii*
a. la apariția unor informații suplimentare
b. la apariția unor as pecte care necesită investigații s uplimentar e
c. prin acordul evaluatorului și clientului, cu condiția ca orice modificare să fie
agreată ïn scris de către părți ïnainte de emiterea raportului de evaluare final
4
Procesul dc e vomare
d. toate variantele sunt co recte
27.Alegerea metodelor de evaluare a unui activ de natura MEI depinde de:

a. tipul MEI și de utilizarea desemnat ă a evaluării
b. tipul și premisa datorii
c. calitatea și cantitatea datelor disponibile pentru analiză
d. toate răspunsurile sunt corec te
28. Care dintre abordăriie în evaluare pot fi utilizate în evaluarea mașiniîor,

echipamentelor și instalațiilor7
a. toate cele trei abo rdări principale în evaluare
b. abordarea prin cost și abordarea prin venit
c. abordarea prin piață și abordarea prin cost
d. abordarea prin piață și abordarea prin venit
29. Elementele avute în vedere de către evaluator în cadrul analizei rezultateior

obținute prin apîicare abordărilor în evaluare, sunt:
a. credibilitatea, relevanța și adecvarea info rmațiilor și ipotezelor luate în
considerare în aplicarea metodelor de evaluare, în funcție de sco put evaluării
b. tipul proprietății evaluate, interesele solicitantului creditului, scopul evaluării
c. caracteristicile proprietății evaluate
d. intervalul valorilor rezultate
30. 1n analiza rezultatelor evaluării, un evaiuator ia în considerare următoarele

aspecte, exceptând:
a. calc ularea mediei rezultatelor și ponderarea indicațiilor asupra valorii
b. considerarea adecvării și acurateței fiecărei metode aplicate
c. considerarea cantității și calității informațiilo r disponibile
d. explicarea diferențelor dintre rezultatele obținute din aplicarea diferitelor
metode de evaluare/abordări ale valorii
31. Stabilirea conciuziei finale asupra valorii activuiui de natura MEI se face prin:
a. selectarea valorii maxime obținută din aplicarea abordărilor în evaluare
b. prezentarea unui interval de valo ri între minimul și maximul obținut din
aplicarea metodelor de evaluare
c. selectarea valorii aferente celei mai adecvate metode de evaluare utilizată de
participanții de pe piața relevantă
d. precizarea unei valori minime
32. Datele necesare pentru a efectua evaluarea și a formula conciuziile asupra valorii
se referă Ia:
a. date privind bunul mod il subiect
b. date privind aria pieței
c. date privind bunuri comparabile
S
33. În cazul în care un evaluator a apelat la asistență din partea aîtor speciaiiști, acesta
trebuie să prezinte în raport:
a. natura asistenței primite
b. măsura în care s-a bazat pe aceast ă asistenț ă
c. a. și b. sunt corecte
d. competențele specialiștilor
34. Care dintre următoarele criterii NU trebuie să influențeze prețul solicitat

de evaiuator pentru o lucrare de evaluare*
a. complexitatea lucrării
b. mărimea valorii estimate
c. cheltuielile necesare lucră rii
d. timpul necesar pentru realizarea lucrării
3S. Dacă solicită asistență din partea altor speciaiiști, evaluatorul trebuie să prezinte
acest aspect în:
a. termenii de refer inț ă ai evaluări i
b. raportul de evaluare
d. oferta de evaluare
36. Care din următoarele variate NU reprezintă o conduită lipsită de etică?

a. dezvăluirea informațiilor co nfidențiaîe
b. prestarea unui serviciu de evaluare în care evaluatorul are un interes personal
c. respectarea confidențialității informației dobâ ndite ca urmare a relațiilor
profesionale și de afaceri
d. solicitarea unui onorariu în funcție de valoarea bunului rezultată din evaluare
37. Obligația respectării principiuiui confidențialității:

a. continuă și după încheierea relației dintre evaluatorul autorizat și
client/angajator
b. există doar în perioada de valabilitate a contractului dintre evaluatorul
autorizat și client
c. se într erupe când evaluatoru I autorizat încheie relația cu angajatorul
d. nicio variant ă corectă
38.Principiul de etică al profesiei de evaluator „obiectivitate, independență,

impartiaIitate” susține că:
a. evaluatorul autorizat trebuie să respecte confidențialitatea informațiilor
deținute cu privire la client ș i la lucrările efectuate și trebuie să fie precaut și
vigilent pentru a nu face dezvăluiri neintenționate
b. evaluatorul autorizat trebuie să realizeze serviciile profesionale în
conformitate cu standardele de evaluare obligatorii pentru membrii ANEVAR
c. evaluatorul autorizat nu va efectul o lucrare de evaluare pentru aceleaşi
bunuri, pentru două sau mai multe părți implicate într-o tranzacție, fără aco rdul
în scris al părților
d. nicio variantă corectă
6
Procesot de e voleare
39.Care principiu de etică ai activității de evaluare obiigă toți evaluatorii autorizați să

aibã un comportament cinstit și sincer in toate relațiile profesionale și de afaceri?
a. I ntegritate
b. I ndependență
c. Obiectivitate
d. Competență
40.Care principiu de eticã aî activității de evaiuare susține ferm ca onorariul perceput

de evaluatorii autorizați sà nu lie niciodată exprimat ca procentaj din valoarea
estimatà, sã nu fie condiționat de mărimea valorii propuse și sã nu depindă nici de
realizarea vreunui beneficiu viitor?
a. I mparțialitate
b. Obiectivitate
c. I ntegritate
d. Confidențialitate
41.În exercitarea profesiei, evaluatorii autorizați trebuie să dezvolte și să raporteze

anaiize, opinii și conciuzii nepreferențiaie, necompromise de prejudecàți, conflicte
de interest sau influențe din partea altar persoane. Care principiu de etică atrage
atenția asupra acestor aspecte*
a. I ndependență
b. Obiectivitate
c. I mparțialitate
d. toate variantele de răspuns sunt corecte
42.Care principiu de etică profesionalà cere evaluatorilor autorizați sã respecte legile

și reglementàriłe din domeniul evaluàrii bunurilor și să evite orice let de act iuni
care ar putea discredita profesia?
a. Comportament profesional
b. Competență profesională
c. Confidențialitate
43. Prevederile Codului de etică at profesiei de evaluator autorizat.

a. sunt obligatorii pentru toți evaluatorii autorizați persoane fizice, membri
ANEVAR
b. sunt obligatorii pentru toți evaluatorii autorizați persoane juridice, membri
ANEVAR
c. nu au caracter de obligativitate, ci doar de recomandare
d. a și b
44. Urmätoarele variante de ràspuns descriu atribuții ale Asociației Ălaționo/e a

£vatuatoritor Autorizați din România /Ahl£V’ARJ, cu excepția:
a. sprij inirea(ii) formării și perfecționării profesionale a evaluatorilor autorizați
b. emiterea{ ii) de hotărâri cu privire la indicele imob iliar
7
ł*£ST£ GRItĂ — £VAT HAREA BLINU8IŁOR MOBIt E
c. organizarea(ării) evidenței evaluatorilor autorizați prin înscrierea acestor a in

Tabloul ANEVAR
d. apărarea(ării) prestigiului și independenței profesionale a membrilor săi ïn
raporturile cu autoritățile publice, cu organismele specializate, precum și cu
alte persoane fizice și juridice din țară și din străinătate
4S. Indicați care dintre urmãtoarele variante de ràspuns descrie o activitate care nu
reprezintã o atribuție a Asociației Naționale a Autorizati din
România.”
a. apăr area prestigiului și independenței profesionale a membrilor săi ïn
raporturile cu auto ritățile publice, organismele specializate, precum și cu alte
persoane fizice și juridice din țară și din străinãtate
b. elaborarea și publicarea de ghiduri profesionale in domeniul evaluă rii
c. organizarea de acțiuni cu caracter social și umanitar
d. organizarea examenelor pentru dobândirea calității de evaluator autorizat
46.Care dintre urmàtoarele variante de răspuns descrie o activitate care nu reprezintà
a. acționarea, ïn nume propria, pe piața de capital

b. colaborarea cu organisme profesio nate din țară și din stră inătate
c. editarea de publicații de specialitate
d. sprij inirea formă rii și perfect ionă rii profesio nate a evaluatorilor autorizați
47. Indicați a activitate care nu reprezintă o atribuție a Asocioției Ălotiooo/e a

£vatuatoritor Autorizați din România'
a. organizarea de manifestă ri științifice ïn domeniul studierii ș i dezbaterii
problemelor teoretice și practice ale evaluării
b. elaöorarea de propuneri de modificare și completare a actelor normative din
domeniul de activitate a evaluatorilor autorizați
c. aprobarea grilelor notarilor pub lici
d. asigurarea bunei desfășurări a activității de evaluare
48. Urmàtoarele variante de ràspuns descriu atribuții ale Asocioției

£vatuatoritor Autorizați din România, mai puțin:
a. organizarea de/participarea la conferințe, congrese, colocvii, semin are sau
alte manifestări profesionale
b. adoptarea deciziilor obligatorii pentru mediul de afaceri și pentru mediul
academic
c. monitorizarea aplicării standardelor de evaluare de către evaluatorii
autorizați in exercitarea profesiei
d. editarea de publicații de specialitate
49. ANEVAR are in componență urmãtoarele categorii de membri:

a. aspiranți, titulari, diplomați, corporativi, suspendați, de onoare
b. stagiari, titulari, acreditați, co rporativi, seniori, de onoare
c. stagiari, titulari, acreditați, co rporativi, inactivi, de onoare
d. juniori, seniori, acreditați, co rporativi, inactivi, de onoare
Procesul dc e vomare
50. Principaleie activități desfășurate de evaluatorii ANEVAR, conform OG nr. 34/3D11

privind unele măsuri în domeniu/ evaluării bunuritor, sunt:
a. evaluări de întreprinderi, evaluări de fond de comerț și alte active
necorporale și evaluări de acțiuni și alte instrumente financiare
b. verificări de rapoarte de evaluare
c. evaluări de bun uri imobile și evaluă ri de bunuri mobile
Sl. Profesia de evaluator este o profesie specifică economiei de piață, a cărei utiiitate
publică este impusă de interesele:
a. băncilor în acor darea creditelor pentru investiții
b. autorităților publice în estimarea valorilor impozabile
c. persoane lor fizice în tr anzacționarea diferite lor tipuri de proprietăți
d. investitorilor (bănci, fonduri de investiții, persoane fizice etc.j în a face
tr anzacții cu diferite tipuri de propriet ăți
9
7£Sï'£ GRILĂ — EVALtJA R£A BLINIJRILOR MOBIt E
10
Sfera bunurilor mobile NU include:
a. mașini, echipamente și instalații (MEI)
b. resurse miner ale sau natur ale
c. stocuri
d. colec ții de artă, bijuterii, timbre etc.
2. Indicați care activ NU constituie un bun mobil:

a. instalația tehnologică
b. utilajul de producție
c. stocul
d. investiția imobiliară
3. Care din urmàtoarele eiemente NU reprezintà imobilizàri corporate?

a. utilajele
b. construcțiile
c. stocurile de materiale consumaöile
d. terenurile
4. Nu sunt cłasificate ca maşini, echipamente sau instalații următoarele tipuri de

active:
a. mijloacele de produc ție
b. mijloacele de transport
c. activele agricole (plantații, animale)
d. mijloacele de manipular e
S. Care din următoarele active NU este inclus ïn categoria mașinilor, echipamentelor

și instalațiiior:
a. o instal ație tehnologică
b. lucrări de artă, bijuterii
c. un autocamion
d. un lift
6. Indicați ce activ nu este inclus in categoria mașinilor, echipamenteior și instalațiilor,

conform GEV 630 £valuarea bunurilor mobite de notura mașinitor, echipamentetor
și instalațiilor'
a. echipament de laborator
b. consumab ile
ll
c. instrumente de măsură și control

d. echipament de manipulare
7. Care dintre afirmațiile referitoare la cîasificarea activelor de natura MEI este falsă*
a. GEV 620 recomandă să se utiJizeze clasificarea clientului numai atunci când
evaluarea se face în scopul raportării financiare.
b. Listele mijloacelor fixe puse la dispoziție de către client trebuie analizate
pentru identificarea prezenței uno r bunuri care nu pot fi clasificate ca MEI.
c. Listele clientului pot include poziții ero nate.
d. Este inadecvat să fie atribuită valoare pozițiilor din listele clientului care nu
pot fi identificate ca MEI.
8. Ce sunt mașiniîe individuale sau gr upurile de mașini (aferente MEI)*

a. active care sunt utiliz ate pentru a facilita funcționarea întreprinderii sau
entității
b. active utilizate pentru un proces specific în activitatea de exploatare a
entității
c. active care sunt combinate indisolubil cu alte active corporale și care pot
include constr ucții specializate nepermanente, mașini și echipamente
9. Stocurile sunt:
a. active deținute în vederea vâ nzării pe parcursul desfășură rii normale a
activității
b. active în curs de producție pentru o astfel de vânzare
c. active sub formă de materiale și alte consumabile ce urmează a fi folosite în
procesul de producție sau pentru prestarea de servicii
10. În categoria stocurilor de produse se cuprind:

a. semifabricatele și produsele finite
b. rebuturile, materialele recuperab ile și deșeurile
c. produsele agricole
11. În categoria stocurilor de produse NU se cuprind:

a. semifabricatele și produsele finite
b. rebuturile, materialele recuperab ile și deșeurile
c. produsele agricole
d. resursele minerale
12. În România, mijloacele fixe din patrimoniul societățiior sunt împărțite în:
a. 2 grupe de clasificare
b. 3 grupe de clasificare
c. 4 grupe de clasificare
12
Copitolul 2 — CłosiȚcoreo bunur›’lor mobile. Documente rfecesore i“n evoluore
d. 5 grupe de clasificare
13. În România, noțiunea de mğloc fix:

a. cuprinde numai mașinile, echipamentele și instalațiile fixate pe un postament
ö. cuprinde mașini, echipamente și instalații
c. nu cuprinde mașini, echipamente și instalații
d. cuprinde numai unele mațini, echipamente și instalații
14.În evaluarea MEI, evaluatorul:

a. nu are nevoie de criterii de clasificare
b. poate să-și alcătuiască propria clasificare bazată pe funcționalitatea MEI
c. trebuie să utilizeze grupeie și subgrupele de clasificare redate in legislație
d. trebuie să utilizeze clasele de imobilizări din IAS 16
15. Care dintre urmàtoarele bunuri NU este a mașină?

a. rețeaua electrică
b. mașinä de găurit/bormaşinà
c. strung
d. motor electric
16. Principalele tipuri de documente necesare pentru evaluarea MEI sunt:

a. documente care atestà dreptul de proprietate asupra MEI
ö. documente din care rezultă elemente de identificare unică
c. documente care atestă ïndeplinirea condițiilor legale de funcționare
d. toate variantele sunt corecte
17. Documentul din care rexultà elementele de identificare unicã a a¢tivelor de natura
MGI este:
a. factura/contract de intrare ïn proprietate in care aceste elemente sau unele
dintre acestea sunt specificate
ö. cartea de identitate/certificat de înmatriculare
c. fișa mijlocului fix și/sau balanța mijloacelor fixe
18. fndicați un document specific necesar pentru evaluarea autoturismelor,

automobilelor, autoutilitarelor ce poate fi solicitat clientului:
a. carnetul de service at autovehiculuîui
b. memoriul tehnic
c. proiectul de execuție
19. Indicați un document specific necesar pentru evaluarea maşinilor, echipamentel

or și instalatiilor ce poate fi solicitat clientului:
a. cartea de identitate
b. certificatul de ïnmatricuîare
13
c. documentația teh nică

20. Indicați un element de identificare unică a activelor de natura MEI:

a. numărul de carte funciară
b. seria de echipament/utilaj/instalație
c. numărul poștal
14
În cadrul macroidentificării activelor de natura mașinilor, echipamenteior și
instalațiilor, evaiuatorul va afla:
a. ce bun/serviciu produce entitatea care deține obiectul evaluat
b. cum este realizat bunul/serviciul
c. care este capacitatea de realizare
2. În cadrul macroidentificării activelor de natura mașinilor, echipamentelor și

instalațiilor sunt culese informații despre:
a. denumirea întreprinderii și adresa
b. amplasarea maşinii/instaIației/echipamentului pe fluxul de producție
c. piața de desfacere a produselor finite sau intermediare
3. În cadrul macroidentificării activelor de natura mașinilor, echipamentelor și

instalațiilor NU sunt culese informațiî despre:
a. denumirea entității și adresa
b. marca de fabrică
c. amplasarea maşinii/instaIației/echipamentului în fluxul de p roducție
d. piața de desfacere a produselor finite sau intermediare
4. Printre informațîile colectate în cadrul macroidentificării unui utilaj se regăsesc:

a. marca și modelul
b. denumirea întreprinderii și adresa
c. numele operatorului
d. seria de fabricație
S. Macroidentificarea unui activ de natura MEI este importantă pentru un evaluator

de garanții bancare și pentru:
a. cunoașterea evoluției și tendințelor materiilor prime necesare
b. identificarea vandabilității produselo r finale și orientarea pieței
c. cunoașterea poziției MEI în fluxul tehnologic și a influenței și/sau
dependenței bunurilor din amonte și aval
15
6. Indicați care dintre următoarele variante reprezintă informații colectate în cadrul

microidentificării unui utiîaj:
a. anul înființării întreprinderii
b. fluxul tehnologie
c. marca, modelul și seria de fabricație
d. numele operatorului
7. Caracteristicile individuaie ale unei mașini care NU se analizează în cadrul

microidentificării sunt:
a. marca de fabrica
b. consumul specific de carburant și energie electrică
c. seria
d. codul modelului și d imensiunea
8. În cadrul microidentificării unui utilaj sunt culese informații despre:

a. seria de fabricație a utilajului
b. denumirea întreprinderii și adresa
c. amplasarea maşinii/instaIației/echipamentului pe fluxul de producție
d. piața de desfacere a produselor finite sau intermediare
9. Ce reprezintă eșantionarea și analiza tip desktop?

a. tehnici limitate de identificare a bunurilor de natura MEI
b. metode de estimare a valorii tere nurilor
c. metode de estimare a deprecierii construcțiilor
d. niciun răspuns corect
10. În cadrul eșantionării, numărul de bunuri mobile selectate de evaluator va fi:

a. repr ezentativ
b. aleatoriu
c. cât mai mare
d. rezonabil
21. Ce element NU va fi luat în considerare în descrierea unei mașini*

a. localizarea fabricii proprietare
b. capacitatea maşinii
c. numărul modelului
d. număr ul de serie
12. Caracteristicile tehnice ale bunului evaluat vor fi descrise în raportul de evaluare*
a. întotdeauna integral
b. selectiv, doar pentru informare
c. doar cele care sunt relevante pentru participanții pe piață
d. facultativ și doar dacă raportul nu este foarte voluminos
16
13.Indicați un tip de caracteristicà tehnicã ce descrie un aspect fizic at unui activ de
natura MEI:
a. forma
b. dimensiunea gabaritică
c. calitatea produsului fin it
d. a și b
ł4. Ce tip de caracteristică tehnicã sunt tonajul unui camion și numãrul de locuri at unui
autobuz?
a. dimensiune tehnologică
b. capacitate de stocare
c. capacitate de transport
d. caracteristică a elementului de acționare
ł5. Care dintre următoarele reprezintã un tip de caracteristică tehnicà ce descrie un

aspect functional at unui activ de natura MEI:
a. dimensiunea tehno logică
b. caracteristiciîe elementului/elementelor care îl acționeaz ă și al celor de
control
c. capacitatea de transport
d. masa
16.Ce tip de caracteristică tehnică sunt diametrul și înàlțimea piesei de preiucrat pe un

strung carusel?
a. dimensiune gabaritică
b. dimensiune tehnologică
c. masă
d. soluție constructivă
17. Poate fi adecvatà identificarea tuturor activelor de natura MEI grevate de sarcini
și raportarea vaiorilor acestora separat de cele ale MEI negrevate de sarcini?
a. ïntot deauna
b. niciodată
c. uneori, ïn funcție de scopul evaluării
d. uneori, ïn funcție de tipul de raport
17
7£Sï'£ GRILĂ — EVALtJA R£A BLINIJRILOR MOBIt E
18
1. Care abordare ïn evaluare se bazeazã pe analiza pieței?
a. abordarea prin cost
b. abordarea prin venit
c. abord area prin piață
2. Un grup de indivizi sau de firme care sunt ïn contact unul/una cu ceiăialt/ceaialtà,

ïn vederea realizãrii unor transact ii se numește:
a. piață
b. bază de clienți
c. indicator al cererii de pe piață
d. indicator al ofer tei de pe piață
3. Piața maşinilor, echipamentelor şi instalațiilor, analizată ïn cadrul procesului de

evaluate, poate fi:
a. numai locaîă
b. locală, regională, n ațională sau internațio nală
c. cel mult regional ă
d. locală sau regională
4. Etapele analizei de piațã a bunurilor mobile sunt:

a. ïncadrarea bunului într-o subgrupă
b. delimitarea pieței specifice
c. identificarea deprecierilor bunului
d. răspunsurile a. ș i b sunt corecte
S. Indicați coreiația corectă:

a. cerere mai mare ca oferta — prețurile cresc —activitatea pe piață scade
b. cerere mai mică ca oferta — prețurile scad —activitatea pe piață crește
c. cerere mai mare ca oferta — prețurile cresc —activitatea pe piață crește
d. cerere mai mică ca oferta — prețurile cresc —activitatea pe piață crește
6. 0 piațã in declin este o piațã in care diminuarea cererii bunului mobii este ïnsoțită
de:
a. o supr aofertă r elativă a bunurilor mobile
b. o scădere a prețurilor bunurilor mobile
c. o creștere a prețurilor bunurilor mobile
d. răspunsurile a. ș i b. sunt corecte
19
7. Primuł pas in analiza pieței bunului mobil este:

a. analiza cererii bunului mobil
b. analiza echilibrului bunului mobil
c. delimitarea/definirea pieței specifice a bunului mobil
d. analiza ofertei bunului mobil
8. Analiza pieței bunului mobil include urmàtorii paşi, mai puțin:

a. analiză economică generală preliminară
b. identificarea bunurilor mobile și a pieței
c. analiza echilibrului
d. analiza cost—beneficiu
9. Analiza ofertei competitive a bunului mobii:

a. se analizează strict I a data evaluării, informații curente
b. lipsește (nu este accesibilă) pe piețele ïn declin
c. se analizează atât la data evaluă rii, cât și ïn trecut, dinamica ïn timp
d. este cea mai ușoară analiză pe piață, neincluzând cifre și cotații, ci doar
concluzii nonvalorice
10. În analiza ofertei de bunuri mobile noi, evaluatorul poate avea ïn

vedere urmàtoarele aspecte:
a. mode1ele disponibile pe piață la data evaluării și modelele viitoare anunțate
b. gradul de utilizare at bunurilor mob ile închiriate
c. marja de negociere
d. costul reparațiilor, at transportului sau instalării bunului mobil
11. Factorii ce influențează oferta de bunuri mobile sunt:

a. impozitele și taxele
b. diminuarea costului de producție
c. numărul de firme producătoare de bunuri mobile
12. În cadrul analizei pieței bunului mobil, la etapa de analiză a ofertei competitive
se urmàresc:
a. bunurile cu utilitate similară și alte alternative
b. oferta curentă și cea anticipată
c. doar răspunsul a) este corect, răspunsul b) definind o cerere viitoare și nu
se Mac evaluări ïn viitor
d. răspunsurile a) și b) sunt corecte deoarece atât ofertele curente, cât și cele
anticipate constituie pe piață alternative concurente bunului subiect
13. Factori importanți in analiza cererii de pe piața autoturismeior sunt:

a. posibilitățile și costurile de ïntreținere, service-ul, termenul de garanție
b. structura taxelor şi reglementă rile naționale privind normele de mediu
c. evoluția prețului la combustibili
20
Copitołul 4 — A nol›'zo p›’eței b unuifilor mobile
14. Factori importanți in analiza cererii de pe piața utilajelor și echipamentelor sunt:

a. raportul ïntre oferta de produce noi şi second hand
b. evoluția prețului la utilități
c. disponibilitatea și prețul materiei prime
15. Etapele procesului de obținere a informațiilor relevante cu privire la

bunurile mobile sunt:
a. planificarea
b. colectarea
c. analiza de piață
d. răspunsurile a. și b sunt corecte
16. Colectarea informațiilor cu privire la bunuri mobile implied:

a. ïnțelegerea subiectului de evaluat
b. culeger ea informațiilor din diverse surse
c. eliminar ea tranzacțiilor sau ofer tel or de bunuri cu caracteristici diferite
de subiect
17. Care dintre urmàtoarele informații de piață paate fi consideratã cea mai credibiià?
a. informația privind prețul bunurilor mobile de pe o piață activă
b. informația privind prețul bunurilor mobile de pe o piață inactivă
c. informația privind prețul bunurilor mobile de pe o piață ïn dezvoltare
d. informația privind prețul bunurilor mobile de pe o piață ïn echilibru
ia. Nu reprezintã surse de informații de piațã utîłizabile ïn evaluarea mașiniior,

echipamentelor şi instalațiilor urmàtoarele:
a. contul de profit și pierderi al clientului
b. evidența mijloacelor fixe a clientului
c. informațiile provenite de la societățile de leasing
d. bazele de date ale altor evaluatori
19.Nu pot fi considerate drept surse pentru informații de piață cu privire la bunuri
mobile:
a. cataloagele de prețuri
b. dealerii de mașini, echipamente și instalații folosite (second hand)
c. evidențele contabile ale clientului
d. site-urile producătorilor de mașini, echipamente și instalații
20.Unele dintre cele mai uzuałe surse de informații pentru evaluarea bunurilor mobile
sunt:
a. bazele de date despre vânză ri de MEI in cadrul licitațiilo r
b. instituțiile bursiere
c. instituțiile de credit (bănci, societàți de leasingj
F£ST£ GRILĂ — EVAN tJAREA BLINURILOR MOBIt E
21. La evaluarea mașinilor, echipamentelor și instalațiilor, specificația tehnică a

activului este un:
a. factor legat de mediu
b. factor legat de activ
c. factor legat de potențialul economic
d. d. sau c. sunt corecte
21. În cazul evaluării mașinilor, echipamentelor și instalațiilor, costul de demontare și

de mutare este un:
a. factor legat de activ
b. factor 1egat de mediu
c. factor legat de potențialul economie
d. factor legat de întreprindere
23. La evaluarea bunurilor mobile, durata de viață fizică rămasă este un:
b. factor legat de mediu
c. factor legat de potențialul economic
d. factor 1egat de întreprindere
24. Posturile suplimentare aferente transportului, instalării și punerii în funcțiune a

unor echipamente suplimentare reprezintă un:
b. factor legat de mediu
d. factor legat de entitate
2S.Localizarea față de sursa de materie primă și de piața produsului reprezintă un:

d. factor 1egat de mediu
c. factor legat de potențialu1 economie
d. factor 1egat de entitate
26. Pentru activele de natura MEI utilixate în scopul închirierii, opțiunile de prelungire
a închirierii și alte posibilitățireferitoare la finalul perioadei de închiriere reprezintă
un:
d. factor legat de mediu
d. factor legat de entitate
27. Care din următorii factori trebuie luați în considerare în evaluarea unui activ de
natura MEI?
a. factori care se referă la activul evaluat
b. fact ori care se referă la mediu
c. factori care se referă la potențialuî economie
22
1. Inspecția mașinilor, echipamentelor și instalațiilor este deosebit de importantă,
deoarece datele prelevate cu aceasta ocazie vor fi utilizate în:
a. descrierea MEI
b. evidențierea și analiza pieței s pecifice MEI
c. elaborarea ipotezelor și ipotezelor speciale
2. Atunci când se informează asupra istoricului unei linii de fabricație, evaluatorul

reține informații referitoare Ia:
a. proiectantul de tehnologie/flux ș i contractor
b. data inițiaîă a punerii în funcțiune și a extinderilor ulterioare
c. vârsta cro nologică, vârsta efectivă și durata de viață rămasă
3. La evaluarea unui echipament, informațiile despre fundații, structuri suport, cabluri

și conducte, conectarea la rețeie de utilități, vor fi reținute de către evaluator:
a. niciodată, interesează doar echipamentul în sine
b. întotdeauna, în mod obligatoriu
c. dacă sunt relevante
d. doar dacă sunt disponibile
4. Chestionarele de informații semnate de către cîient sunt utile deoarece:

a. reprezintă o cale de a comunica cu clientul/pro prietarul bunului
b. iterează documente și date necesare în procesul de evan uare
c. prin semnătura emitentului, se angajează răspunderea acestuia pentru
corectitudinea datelor furnizate
5. Formularele de inspecție:
a. sunt pregătite de evaluator înaintea inspecției, fiind completate la fața locului
b. sunt completate de evaluator înaintea inspecției, fiind semn ate de client la
acel mo ment
c. sunt universale, putâ nd fi utilizate la inspecția oricărei MEI
d. nu sunt necesare, este suficient să se facă fotografii
23
6. Fotografiile, in procesul de evaluare:

a. reprezintă dovada efectuării inspect iei și a existenței faptice a bunurilor
evaluate
b. ilustrează starea tehnico-funcțională a bunurilor evaluate
c. contribuie la identificarea bunurilor evaluate
d. toate toate răspunsurile sunt corecte
7. Printre documentele și informațiile necesar a fi colectate ïn cadrul inspecției MEI se

numàră:
a. documente de origine/proveniență
b. avize de exploatare și acte de revizie
c. documente justificative ale stă rii tehnice ale mei
8. Indicați un tip de documente ce atestà originea/proveniența MEI:

a. declar ația vamală de import
b. autorizația de funcționare
c. avizul de la RAR și avizul de la lSClR
d. certificatul fiscal și polița de asigurare
9. Pentru a putea stabiii ce se include sau ce se exclude din evaluare, când inspecteazà
o mașinã, evaluatorul trebuie sà examineze:
a. ïn ce măsură mașina este atașată la o construcție
b. existența oricăror acceso rii sau active necorporale de natură tehnologică
c. dacă mașina este destinată să furnizeze servicii sau uti1ități unei construcții
d. toate variantele sunt co recte
24
1. Care din următoarele principii de evaluare sunt aplicabile în cadrul abordării prin
cost?
a. substituția
b. raritatea
c. contribuția
d. anticiparea
2. Abordarea prin cost se poate aplica in evaluarea căror bunuri mobile?

a. M EI indivi duale
b. M El unicat
c. M El cu utilizăr i speciale
d. oricare d in r ăspunsurile de mai sus
3. În ce situație se aplică abordarea prin cost în evaluarea mașiniior, echipamenteîor

și instalațiilor?
a. în cazul MEI omogene
b. în cazul MEI de sine stătătoare (individuale)
c. în cazul MEI specializate sau care au utiliză ri speciale
d. b. și c.
4. Abordarea prin cost este utilă in evaluarea stocurilor:

a. de bunuri fungibile
b. cu produse care prezint ă defec te
c. de produse în curs de execuție
d. care includ componente necorporale
S. În care dintre următoarele situații este adecvată aplicarea abordării prin cost?
a. participanții ar putea să recreeze un activ cu o utilitate foarte asemănătoare
cu cea a activului subiect
b. activat nu generează venit în mod direct
c. tipul valorii utilizat se fundamentează pe costul de înlocuire, cum ar fi
valoarea de înlocuire
6. Costul de reproducere a unui bun mobil este definit ca fiind:

a. cel mai mare cost/preț la care bunul mobil trece de Ia un vânzător I a un
cumpărător
25
/’£ST£ GRItĂ — £VALtJAREA BLINURILOR MOBIt E
b. costul curent de înlocuire bunului mobil cu echivalentul care are cea mai
apropiată utilitate
c. costul curent de realizare a unei replici a acelui bun mod il
d. valoarea unui bun mobil care este instalat și operațional ca parte a unei
întreprinderi în funcțiune
7. Costul de înlocuire a bunului mobil este:

a. costul unei copii a utilității bunului, și nu a caracteristicilor fizice exacte ale
acestuia
b. costul de reproducere a unei copii exacte a bunului evaluat
c. costul reparației bunului până la stadiul de „nou” și apoi deducerea oricărei
de precieri observate
d. costul curent al unei copii identice a bunului evaluat
8. Comparativ cu costui de reproducere, costui de înlocuire a bunului mobil este:

a. întotdeauna mai mic
b. deseori, dar nu întotdeauna mai mic
c. întotdeauna mai mare
d. întotdeauna egal
9. Care dintre următoarele surse de informații este cea mai adecvată pentru
estimarea costului de îniocuire a bunului mobil?
a. valoarea reziduală
b. prețurile producăto rilor
c. cotații de la comercianții de echipamente uzate
d. vânză rile la licitații cu strigare
10. Suma de bani plătită anterior de cumpărător pentru bunuri sau servicii sau suma
de bani necesară pentru a crea sau a produce bunul sau serviciul de către
producător se numeşte:
a. cost inițial
b. cost de reproducer e
c. cost istoric
d. costul unui activ modern echivaîent
11. Costul istoric in accepțiunea evaluării reprezintă:

a. costul inițial al producătorului
b. costul cu care vânzătorul I-a plătit pe producător
c. costul inițial al unui activ nou, pus prima d ată în funcțiune
d. costul de înlocuire al unui activ asemănător
12. Care din următoarele exempie NU sunt costuri directe?

a.onorarii cu specific tehnic, de arhitectură și alte onorarii profesionale
b.costurile cu forța de muncă pentru instalarea sau asamb larea echipamentului
c. costurile de transport și manipulare
d.costurile de montaj și transfer
26
Cap›’toIuI6 — Ab ordareo prin cos I
13.Example de costuri directe sunt:

a. onorarii cu specific tehnic, de arhitectură și alte onorarii profesionale
b. costuri de transport ș i manipulare
c. onorarii administrative, contabile, de consultanță și juridice
d. licențe, permise şi taxe de instalare sau de construire
14.Metoda indexării reprezintă:

a. o metodă de estimate a costului curent, prin care costul istoric/inițial al unui
activ este ïnmulțit cu un indice cronologic de cost sau de preț
b. estimarea valorii relative pe baza experienței unui evaluator
c. o metodă de estimate a valo rii de piață a activului ïn utilizare, prin metoda
venitului
d. o metodă de estimare a valo rii de lichidare prin vânză ri la licitații cu strigare
15.Prin metoda indexàrii se estimează:

a. costul de ïnlocuire
b. costul de reproducere
c. costul istoric
d. costul inițial
16.Erori ïn aplicarea metodei indexàrii pot sà apară când:

a. costul suportat de entitate nu este de natură istorică
b. la costul istoric se aplică un indice al altei grupe de produse
c. a nut de bază este foarte ïndepărtat { 15-20 ani)
d. toate răspunsurile de mai sus
17.Indicii, care mãsoarã evoluția de ansambiu a prețurilor produseior/serviciilor

industriale fabricate și iivrate ïn primul stadiu de comercializare, de producàtorii
interni, într-o anumită perîoadà (denumitã perîoada curentă), față de o perioadà
anterioarà (denumitã perioada de bazà sau de referință), se numesc:
a. indicii preturilor de consum
b. indicii prețurilor producției industriale
c. indici publicați de asociațiile producătorilor
d. producer prices in industry
18.Costul de reconstruire/reproducere de nou at bunului imobiî se calculeazà prin

indexarea:
a. costului istoric
b. valorii de intrare, diminuată cu amortizarea și orice pierderi cumulate din
depreciere
c. valorii recuperabile
d. costului de înlocuire net
19.Tehnica prin care se stabilește raportul dintre prețul de vânzare și costul de

nou curent at unui activ de natura MEI, la data vânzãrii, se numește:
a. tehnica procentajului din cost
b. tehnica identificării directe
27
c. teh nica asimilăr ii

20.lndicați care din următoarele NU reprezintă o metodă de estimarea a costului de

nou al unui activ de natura MEI:
a. metoda devizului
b. metoda vâ rstă / durată de viață
c. metoda indexă rii
d. metoda cost — capacitate
21.Care din următoarele metode reprezintă o metodă de determinare a costului de

înlocuire ai unei mașini noi?
a. metoda cost-capacitate
b. metoda indexă rii
c. metoda costului de înlocuire net
22. Metoda cost-capacitate poate fi folosită atunci când activele de natura MEI
compar abile sunt:
a. identice
b. cu aceeaș i capacitate proiectat ă
c. amplasate în aceeaşi regiune geografică
23.Care dintre următoarele afirmații referitoare îa estimarea costului unui activ de

natura MEI prin metoda devizului (metoda însumării) este falsă?
a. Posturile neobișnuite, atipice sau excepționale trebuie incluse
b. costul unei MEI se calculează p rin însumarea costurilor tuturor
componentelor individuale
c. numai acele cheltuieli directe și indirecte, care sunt tipice sau normale
pentru MEI sub iect, trebuie incluse
24.Durata de viață fizică este:

a. vârsta efectivă plus durata de viață fizică rămasă
b. durata de viață utilă plus durata expirată
c. vârsta cronologică mai puțin deprecierea
d. ceea ce declară un proprietar
2S. Vârsta efectivă este:

a. vârsta estimată a unui bun în comparaț ie cu un bun nou, de acelaşi tip
b. număr ul de ani estimați în care un bun nou se aşteaptă să fie utiliz at
c. număr ul de ani estimaț i în care un bun se așteapt ă să mai fie utiliz at
d. numărul de ani care au trecut de la data producerii bunului sau de la data
puneri i în funct iune
28
Cap›’tolu ł 6 — Ab ordareo prin cos I
26. Pentru estimarea deprecierii unui activ ar trebui luate in considerare:

a. durata de viață fizică
b. durata de viață economică
c. durata de viață utilă
d. a. şi b.
27. Perioada de timp estimată ïn care, prin utilizar ea sa curentă, activul ar putea
genera venituri financiare sau ar putea furnixa beneficii nefinanciare reprezintă:
b. durata de viață utilă
c. durata de viață econo mică
d. durata de viață normală
28. Durata de viațà fizicã a unui bun mobil reprezintà perioada de timp in care
acesta ar putea fi foiosit:
a. ïnainte să lie scos din uz
b. după repararea sa eficientă din punct de vedere economic, luâ nd ïn
considerare lucrările de mentenanță periodice
c. după repararea sa eficientă din punct de vedere economic, luând ïn
considerare lucrările de renovate sau reconstruire
29. Perioada de timp estimatà, in care, prin utilizarea sa curentă, actîvuł ar putea
genera venituri financiare sau ar putea furniza beneficii nefinanciare, reprezintă:
b. durata de viață economică
c. durata de viață utilă
d. durata de viață utilă rămasă
30. Deprecierea fizică recuperabilă a unui echipament se referă la elementele:

a. cu vechime mai mică decât echipamentul
b. cu durată de serviciu mai mică decât durata de viață economică a
echipamentului
c. ce trebuie reparate/remediate
d. cu vechime egală cu cea a echipamentului
31. Deprecierea fizică a unui bun mobil poate fi cuantificatã prin:

a. observație
b. cuantificarea directă in bani
c. analiza vârstă - durată de viață
32. Deprecierea functionalã a unui utilaj reflectà:

a. cheltuieli de capital excedentare
b. cheltuieli de eXploatare excedentare
29
33. Pierderea de utiiitate cauzată de ineficiența activului subiect în comparație

cu substitutul său, care se concretizează într-o pierdere de valoare se numeşte:
a. depreciere fizică
b. depreciere funcțională
c. depreciere economică
d. depreciere externă
34. 0 modificare neașteptată pe piață, care reduce cererea pentru un produs este o
formă de:
a. de pr ecier e fizică
b. de pr ecier e funcțională
c. depreciere economică
d. planificare slabă din partea managementului
3S. Deprecierea externă a unui utilaj provine din:

a. creşterea consumurilor de materii p rime și energetice
b. creşterea volumului rebuturiîor
c. factorii externi utilaju lui
d. răspunsurile a. ș i b. sunt corecte
36.Care din următoarele metode/abordări se aplică la estimarea deprecierii

economice a unui activ sau grup de active de natura MEI*
a. analiza cost — capacitate
c. abordarea prin piață
d. a. și b.
37. Metoda vârstă / durată de viață se poate aplica pentru:

a. esti marea deprecieri i fizice
b. esti marea depr ecierii tot ale
c. esti marea deprecier i i funcționale
30
1. Aplicabilitatea abordării prin venit este limitată în cazul evaluării:
a. grupurilor de active
b. MEI individuale
c. MEI individuale închiriate
d. instalațiilor complexe
2. Abordarea prin venit nu este aplicabilă dacă:

a. activat de natura MEI nu este în funcțiune
b. activat de natura MEI este defect
c. venitul generat de activul de natura MEI nu poate fi identificat
3. Principiul de evaluare fundamental în abordarea prin venit este principiul:

a. cererii și ofertei
b. substituției
c. anticipării
d. factorilor externi
4. Tehnica de transformare a unui flux de venit viitor, de natura unei anuități

constante sau crescătoare cu o rată anuală constantă (g), în valoare prezentă sau
actualizată (insumată) a acelui flux de venit, se numeşte:
a. actualizare
b. capitalizare
c. recalc ulare
d. compunere
5. Care este reîația dintre actualizare și compunere?

a. sunt procese identice
b. presupun calcule inverse
c. nu există nicio relație
d. actualizarea constă în aplicarea unui indice asupra costului istoric
6. Care dintre următoarele afirmații este adevărată*

a. compunerea transformă valoarea prezentă în valoare viitoare în funcție de
rata rentabilității așteptate
b. cu cât rata dobânzii este mai mică, cu atât suma econo misită va crește mai
repede
31
c. capitalizarea presupune calculul valorii actualizate a unei serii de fluxuri de

numerar constante sau crescătoare cu o rată anuală constantă
d. a. şi c. sunt corecte
7. Care dintre următoarele afirmații este falsă*

a. factorul de capitalizare este supraunitar, iar factorul de actualizare este
subunitar
b. compunerea transformă valoarea prezentă ïn valoare viitoare ïn funcție de
rata rentabilității așteptate
c. cu cât rata dobânzii este mai mică, cu atât suma economisită va crește mai
repede
8. Referitor la relația dintre rata de actualizare și rata de capitaiixare, care afirmație

este corectã?
a. ïnseamnă acelaşi lucru, fiind termeni interschimbabili
b. rata de actualizare este egală cu rata de capitalizar e minus rata de creștere a
venitului
c. rata de capitalizare este egală cu rata de actualizare minus rata de creștere
perpetuă
9. Valoarea actuaîizatà a unei sume de bani ce urmează a fi obținutã într-un anumit

moment ïn viitor poate fi estimatã prin multiplicarea acesteia cu:
a. factorul de capitalizare
b. factorul dobâ nzii compuse
c. factorul de actualizare
d. indicele prețurilor specific
10. Care este relația între factorul de capitalizare și factorui de actualizare*

a. nu au nicio legătură
b. se referă la procese distincte
c. sunt identici
d. factorul de capitalizare este o sumă a factorilor de actualizare
11. Rata rentabilitàții utilizată pentru a converti a sumă de bani viitoare sau un flux de
numerar viitor ïntr-o valoare actualizatã (prezentă), se numește:
a. rată de capitalizare
b. rată de actualizare
c. rată de creștere
d. rata rentabilității
12. Rata de actualizare versus rata de creștere perpetuă a fluxułui de numerar net este:
a. întotdeauna mai mare
b. întotdeauna mai mică
c. întotdeauna egale
d. oricare relație
32
Copitolut 7 — Abordarea prin venit
13. Ratele de capitalizare sau de actualizare folosite în abordarea prin venit

trebuie să fie adecvate cu:
a. forma raportului de evaluare
b. tipul de venit sau de flujt de numerar net previzion at
c. structura activelor din patrimoniul întreprinderii
d. nivelul multiplicatorilor utilizați în abordarea prin piață
14. Exemplu de cheltuieli indirecte sunt cheltuielile pentru:

a. fundații
b. montaj
c. licențe, permise și taxe de instalare sau de co nstruire
d. forța de muncă pentru instalarea echipamentului
1S. În aplicarea metodei capîtaiizării directe pentru evaluarea unuî activ de natura MEI,
este indicat ca rata de capitalizare:
a. să fie estimată de evaluator pe baza experienței sale
b. să fie determinată prin metoda construirii în trepte
c. să fie extrasă de pe piață, din oferte/tranzacții co mparabile
d. să fie indexat ă cu indicele prețurilor de consum
16.Metoda capitalizării venitului se poate aplica numai dacă, pe durata de viață utilă
rămasă a activului de natura MEI, este posibilă estimarea:
a. f1uxului de numerar anual viitor, de natura unei anuități fixe
b. fluxului de numerar anual viitor, fluctuant
c. fluxului de numerar la dispoziția întreprinderii
d. fluxului de numerar la dispoziția acționarilor
17.Formula de bază pentru capitalizarea venitului este:

a. valoare = venit x rată de capitalizare
b. valoare = rată de capitalizare / venit
c. valoare = venit / rată de capitalizare
d. niciunul din răspunsurile de mai sus
18.În metoda fluxului de numerar actuaiizat (DCF), valoarea reziduaiă este estimată:
a. prin metoda capitalizării directe
b. prin metoda devizului
c. prin metoda cuantificării directe în bani
d. prin modelul de evaluare a activelor financiare (CAPM)
19.Fluxul de numerar net la dispoziția întreprinderii se actualizează cu o rată de

actualizare care reprezintă:
a. costul capitalului propriu
b. costul mediu ponderat al capitalului
c. costul capitalului social
d. costul creditului
33
20.Conform GEV 620 Evaluarea bunurilor de natura mașiniior, echipamentelor și

instalațiilor, prin metoda fluxuiui de numerar actuaiizat (DCF) se pot evalua:
a. mobilierul de birou
b. echipamentele de manipulare și cele auxiliare
c. instalațiile complexe
d. accesoriile și b irotica
21.În cazul ïn care, la aplicarea metodei fluxuiui de numeral actualizat (DCF), fluxul de
numerar previzionat este negativ:
a. MEI trebuie evaluate ïn premisa vânză rii
b. MEI nu pot fi evaluate
c. MEI trebuie evaluate in premisa co ntinuării activității
d. MEI trebuie evaluate ïn ipoteza că ïntreprinderea este închisă
22. Cheltuieiiłe de capital excedentare reprezintă:

a. difer ența dintre costul de piață și cel de inlocuire
b. ceea ce trebuie plătit peste nivelul pieței
c. costuri suplimentar e speciale peste standard, cum ar fi instalațiile speciale
d. difer ența dintre costul de reproducere și costul de ïnlocuire
23. Cheltuielile de capital excedentare ale activului subject pot fi rezułtatuł:

a. proiectului vechi și depășit
b. tehnologiei depășite și ïnlocuite
c. materialelor de construcții inadecvate
24. Cheltuieliłe de capital exœdentare pot fi rezultatul:

a. proiectului vechi şi depășit
b. fluxului de producție
c. dimensiunii bunului
34
1. În care dintre următoarele situații ar trebui aplicată abordarea prin piață?
a. activul subiec t a fost vândut recent printr-o tran zacție care îndeplinește
condițiile pentru tipul valorii stabilit
b. activat subiect sau alte active foarte asemănătoare sunt vândute pe o piață
specifică, în mod activ
c. există vânză ri fr ecvente și/sau observab ile cu active foarte asemănătoare
d. oricar e dintre situațiile de mai sus
2. Care dintre următoarele motive generează de obicei dezavantaje în aplicarea

abordării prin piață?
a. piața este activă
b. există suficiente vâ nzări, dar nu se pot identifica MEI compar abile
c. se bazează pe informații credibile
d. piața este competitivă, cu participanți avizați
3. Abordarea prin piață presupune existența unor tranzact ii cu:

a. MEI identice
b. MEI comparabile
c. MEI noi
d. MEI folosite
4. Abordarea prîn piață nu este aplicabilă atunci când:

a. informațiile sunt preluate de pe internet
b. MEI este unicat
c. există o piață activă pentru acea MEI
5. Pentru o aplicare corectă a abordării prin piață, evaluatorul:

a. inspectează MEI sub iect
b. inspectează toate MEI comparabile
c. verifică toate tranzacțiile cu MEI comparabile
6. În care dintre următoarele situații este indicat să se aplice abordarea prin piață7
a. MEI sub iect a fost vândut recent printr-o tranzacție care îndeplinește
b. MEI subiect sau alte MEI foarte asemănătoare sunt vândute pe o piață
specifică în mod activ
c. există vânză ri fr ecvente și/sau observab ile cu MEI foarte asemănătoare
35
7. Abordarea prin piațã NU este aplicabilã in evaluarea unui bun mobil atunci când:
a. informațiile sunt preluate de pe internet
b. există o piață activă pentru acel bun mob il
c. bunul mobil este unicat
d. bunul mobil este omogen
8. Abordarea prin piațã se poate aplica ïn evaluarea:

a. MEI omogene
b. MEI unicat
c. instalațiilor complexe
d. MEI ïnchiriate
9. Aplicabiiitatea abordării prin piațà poate fi iimitatã atunci când:

a. informațiile cu privire la vá nzările recente nu sunt credibile
b. MEI subiect a lost vândut recent printr-o tranzacție care ïndepî inește
c. MEI subiect sau alte MEI foarte asemănătoare sunt vândute pe o piață
specified ïn mod activ
d. există vânză ri frecvente și/sau observab ile cu MEI foarte asemănătoare
10. Tehnica care stabilește valoarea unui activ de natura MEI prin comparație cu un
activ de natura MEI similar, care are un preț de vânzare cunoscut, se numește:
a. tehnica identific ării dir ecte
b. tehnica procentajului din cost
c. tehnica asimilării
11.Tehnica prin care se stabileşte valoarea activului de natura MEI subiect prin analiza
unui activ de natura MEI similar, utilizând ca bazã de comparație a mãsurã a
utilitàții, se numește:
b. tehnica identificării directe
c. tehnica asimil ării
d. nici un răspuns corect
12.În evaluarea stocuriior prin abordarea prin piațã pot fi utilizate:

a. tehnica identified rii se
b. tehnica procentajului din cost
c. analiza clasamentului
d. a. și b.
13.Care dintre urmãtoareie NU reprezintă un element de comparație ïn abordarea prin

piațã?
a. capacitatea
b. profilul clienților
36
Cop›’tolul B — Abordarea prin piată
c. vechimea
d. starea tehnică
14.În evaluarea unui activ de natura MEI prin abordarea prin piață, elementele de
comparație pot fi:
a. vechimea și vârsta efectivă
b. starea tehnică, capacitatea, calitatea
c. motivația pă rt ilor și tip ul de vânzare
1S. Care dintre următoarele NU reprezintă un element de comparație în abordarea prin

piață?
a. producătorul și calitatea
b. rentabi1itatea
c. motivația pă rților
d. cantitatea vâ ndută
16. Care din următoarele afirmații, cu referire la MEI comparabile, este incorectă*
a. trebuie să fie similare cu MEI subiect, din punct de vedere al vechimii, stă rii
tehnice și calității
b. trebuie să fie tranzacționate la data evaluării
c. prețurile lor trebuie ajustate pentru difere nțele ide ntificate față de MEI
subiect
d. calitatea comparabilei ar trebui să fie echivalentă cu cea a MEI sub iect
17.Pentru aplicarea corectă a metodei comparației vânzărilor, evaluatorul:

a. inspectează MEI sub iect
b. inspectează toate MEI comparabile
c. verifică toate tranzacțiile cu MEI comparabile
1â. Caracteristicile specifice ale activelor de natura M£l comparabile și activului de

natura MEI subiect, care determină diferențele dintre prețuriie piătite/ofertate
pentru MEI comparabile, se numesc:
a. unități de comparație
b. elemente de comparație
c. factori financiari
d. factori fizico-econo mici
19.Un element de comparație utiiizat în abordarea prin piață poate fi:

a. prețul/mc
b. prețul unor tranzacții anterioare
c. drepturile de proprietate transmise
d. rata de capitalizare
20.În evaluarea activelor de natura MEI prin abordarea prin piață, elemente de
comparație sunt:
a. vârsta efectivă și starea tehnică
b. capacitatea, localizarea și motivația pă rților
c. calitatea și cantitatea
21.Care dintre următoarele variante NU reprezintă un element de comparație în

abordarea prin piață?
a. localizarea
b. motivația pă rt ilor
c. deprecierea
d. dreptul de proprietate transmis
22.În abordarea prin piață, ajustările sunt aplicate aI/a comparabiîei.

a. prețului de vânzare
b. criteriului de măsură
c. multiplicatorului de venit
d. unității de comparație
38
În scopul raportãrii financiare, cheltuiala înregistratã pentru a reflecta alocarea
sistematicã a valorii amortizabile a unui activ de natura MEI pe durata lui de vîațà
utilă pentru entitate se numeşte:
a. cost
b. depreciere
c. valoare recuper abilă
d. valoare reziduală
2. În evaluarea pentru raportarea financiară, se estimează valoarea:

a. stocului curent mediu
b. stocului existent la data evaluării
c. stocului la data bilanțului contabil
d. stocului de siguranță mediu
3. Valoarea unui activ de natura MEI, estimatã ïn scopul includerii acesteia ïntr-o
situație financiarà, NU poate fi determinatà in baza unei:
a. ipoteze
b. ipoteze speciale
c. premise
4. Pentru înregistrarea in situațiile financiare, stocurile se evaiueazà la:

a. valoarea de vânzare
b. valoarea de achiziție
c. valoarea cea mai mică dintre cost și valoarea realizabilă netă
d. valoarea contab ilă
S. Scopurile contabile pentru care sunt cerute evaluările sunt:

a. determinarea valorii unui activ sau a unei datorii pentru ïnregistrarea
acestora in situația financiară
b. realizarea testului de depreciere
c. alocarea prețului de achiziție (PPA)
39
6. În evaluarea unui activ de natura MEI pentru garantarea împrumutului, printre

riscurile de analizat de către evaluator se numără:
a. schimbările legislative cu elect restrictiv
b. riscul de cutremur și/sau de inundații
c. riscul garanției expirate, regăsite la inspecție
d. riscul expirării, după rambursare, a avizelor de funcționare
7. În evaluarea pentru garantarea împrumutului, verificarea concordanței dintre

ïnregistràrile din acte și situația din teren a activului de natura MEI:
a. este esențială și obligatorie
b. trebuie evidențiată ïn rapo rtul de evaluare
c. nu este necesară, evaluatorul ia ïn considerare ceea ce există pe teren, fără
să-I intereseze situațiile din acte, aceasta fiind responsabilitatea celor ce au
ïntocmit aceste acte
d. a. si b. sunt corecte
8. Cea mai utilizată ipotezà ïn evaluarea unui activ de natura MEI pentru garantarea
împrumutului este:
a. montat pe amplasament
b. ïntotdeauna demo ntat
c. demontat ïn majoritatea cazurilor, dar uneori, la solicitarea băncii, și montat
pe amplasament
d. obligatoriu se face analiza ïn toate ipotezele de lucru
9. Sunt eligibile pentru garantarea împrumutului:

a. stocurile cu mișcare lentă și cele care nu mai au piață activă sau nu au piață
b. stocurile a că ror utilitate poate fi dovedită
c. stocurile cu termen de valabilitate ïn prag de expirare
d. toate variantele de mai sus
20. La evaluarea pentru garantarea împrumuturiior, inspecția bunului de evaluat

este obligatorie ïn faza acordãrii creditului?
a. da
b. nu
c. doar ïn cazuri speciale
d. doar ïn prezența solicitantului creditului
21. La evaluarea unui activ de natura MEI pentru garantarea ïmprumutuÏui, printre
riscurile de analizat de către evaluator se numără:
a. schimbările legislative cu efect permisiv
40
Eopitolut 9— Evaluarea bunurilor mobile pentru diverse scopur›' ale evatuări›’
b. dependența altor bunuri din fluxul tehnologic de echipamentul evaluat

pentru garantare
c. existența în șomaj a multor operatori specializați
22. La evaluarea pentru garantarea împrumutului, dacă în urma inspecției

bunului, evaluatorul constată diferențe Tntre situația faptică și situația din
documente:
a. trebuie să urmeze instrucțiunile instituției de credit formulate în scris
b. trebuie să urmeze instrucțiunile utilizatorului desemnat al raportului de
evaluare
c. trebuie să refuze lucrarea, din motive deontologice
d. trebuie să respecte prevederile Codului de etică al profesiei de evaluator
autorizat
23. În ce situație se soiicită o eva luare în scop de asigurare?

a. întocmirea contrac tului de asigurare
b. estimarea valori i de asigurare
c. estimarea costului daunelor
14. Cine poate solicita evaluarea activelor de natura MEI în scopul asigurării7
a. proprietarul
b. societățile de asigurări
c. agenți și brokeri
1S. 0 estimare a valorii de asigurare a bunului mobil trebuie să se bazeze îndeosebi pe:
a. costul de înlocuire net
c. valoarea de investiție
d. costul de înlocuire de nou
16.Estimarea valorii de lichidare este solicitată:

a. pentru valo rificarea bunurilor în regim de urgență
b. în procedura de insolvență indiferent de lichiditățile disponibile
c. numai pentru valorificarea bunurilo r reprezentând garanții bancare
d. răspunsurile b. și c. sunt corecte
41
7£Sï'£ GRILĂ — EVALUA R£A BLINIJRILOR MOBIt E
42
1. Cum sunt structurate Standardete de evaluare a bunurilor?
a. Stand arde pentru bunuri imobile, Standarde pentru întreprinderi și Standarde
pentru bunuri mobile
b. Stand arde pentru active corpo rale și Standarde pentru active necorporale
c. Stand arde generale, Standarde pentru active și Standarde pentru utilizări
specifice
d. Standarde pentru bunuri imobile și Standarde pentru bunuri mobile și active
financiare
2. Standardeîe apîicabile în evaluarea bunurilor mobile sunt cele incluse în categoria:

a. Standarde pentru active
b. Standarde pentru utiliză ri specifice
c. Standarde gener ale
d. toate variantele de răsp uns sunt co recte
3. SEV 300 Moșinî, echipomente și instalații este incîus în categoria:

a. Stand arde pentru active
b. Standarde pentru utiliză ri specifice
c. Standarde generale
d. Stand arde pentru active necorporale
4. GEV S3D Evaluarea pentru garantarea împrumutului este inclus în categoria:

a. Standarde pentru active necorpo rale
b. Standarde generale
c. Standarde pentru active
d. Standarde pentru utiliză ri specifice
5. S£V 1DS Abordări și metode ¢fe evaluare face parte din categoria:
a. Standarde pentru active necorporale
b. Stand arde generale
c. Standarde pentru active
d. Standarde pentru utiliză ri specifice
6. Ce semnificație are cuvântul „trebuie” în Standor¢fe/e ele evaluare a bunurilor?

a. indică o responsabilitate necondiționată, o odligație de a face
b. descrie acțiuni și proceduri a că ror luare în considerare implică responsabilitatea
evaluatorului
43
/£S/F GRItĂ - EVALUAREA BUNURILOR MO8/r£
c. indică responsabilit ăți presupuse a fi obligatorii

d. toate variantele de răsp uns sunt co recte, după caz
7. Indicați semnificația corectă a sintagmei „ar trebui” utiiizată în Standardete ele

evaluare a bunurilor:
a. indică o responsabilitate necondiționată, o obligație
b. descrie acțiuni și proceduri a că ror luare în considerare implică responsabilitatea
evaluatorului
c. indică responsabilități presupuse a fi ob ligatorii
8. lndicați semnificația corectă a verbului „a putea” utilizat în Stondarde/e de
a. indică o responsabilitate necondiționată, o obligație

b. descrie acțiuni și proceduri a căror luare în considerare impl ică responsabilitatea
evaluatorului
c. indică responsabilități presupuse a fi ob ligatorii
9. Ce reprezintă devîerile de la standarde?

a. abateri de la pr evederile OG nr. 24/2011 priv/’nd unele măsuri în domeniul
evaluării bunurilor, care fac trimitere la Standarde/e de evaluare a bunurilor
b. abateri de la 'îtondcfrde/e de evaluare a bunurilor care cauzează prejudicii
utilizatorului raportului de evaluare prin erori de judecată sau calcul
c. situații în care evaluatorul trebuie să urmeze cerințe legislative particulare de
reglementare sau ale altor autorit ăți, cerințe care nu corespund unora dintre
cerințele cuprinse în Standardele de evaluare a bunurilor
d. situații în care evaluatorul decide să se conformeze cerințelor expr ese ale
clientului, cerințe care duc la nerespectarea pr evederilo r Standardelor de
evaluare a bunurilor
10. În cazul unei evaluări pentru care este necesară o deviere (conform unor legi
specifice} de la standarde:
a. evaluatorul poate declara în continuat e că evaluarea a fost efectuată în
conformitate cu Standardele de evaluare a bunurilor
b. evaluatorul nu mai poate declara că evaluarea a fost efect uată în confo rmitate
cc Standardele de evaluare a bunurilor
c. cerința de deviere de la standarde pr evalează asupra tuturor celorlalte cerințe
ale Standardelor de evaluare a bunurilor
d. a și c
11.În cazul în care sunt impuse devieri de Îa standarde care afectează semnîficativ
natura procedurilor aplicate, datele de intrare și ipotezele utiiizate și/sau concluzia
asupra valorii, evaluatorul:
44
a. poate să noteze în raport care sunt cer ințele legislative, de reglementar e sau ale
altor autorit ăți care, aplicate, au condus la acele devieri de la standar de
b. trebuie să pre zinte în rapo rt care sunt cerințele legislative, de reglementare sau
ale altor autor ităț i care, aplicate, au cond us la acele devieri de la standar de
c. trebuie să prezinte în raport pune tele în care cerințele legislative, de
reglementare sau ale altor auto rități diferă sem nificativ față de cerinț ele
S tandardelor de evaluarea bunurilor
d. b și c
12. Devierile de la standarde care nu rezultă din prevederi iegîslative, de regiementare

sau ale altor autorități:
a. nu sunt permise în evaluările efectuate în conformitate cu Standardele de
b. sunt permi se în evalu ările efectuate în conformitate cu Stcfndarde/e de evaluare
a bunuri/or cu condiția ca motivele care au condus la aceste tipuri de devieri să
fie clar prezentate în raport
c. sunt permi se în evalu ările efectuate în conformitate cu Stcfndarde/e de evaluare
fie raportate în baza de date a ANEVAR
d. sunt permi se în evalu ările efectuate în conformitate c u Stcfndarde/e de evaluare
fie acceptate de utilizator ul raportului de evaluare
13.În cazul în care termenii de referință ai evaluării se modifică pe durata evaluării:

a. modificările trebuie comunicate către ANEVAR și aşteptat instrucțiuni, înainte de
fina1izarea evaluării și de emiterea raportului de evaluare
b. modificările trebuie comunitate clientului înainte de finalizarea evaluării și de
emiterea raportului de evaluare
c. raportul de evaluare nu mai poate fi modificat în consecință față de momentul
stabilirii inițiale a termenilor de referință (înainte de începerea evaluării)
d. nicio variantă de răs puns corectă
14. Indîcați care din următoarele afirmații referitoare la Iimitări(e documentării este
falsă:
a. analiza efectuată de evaluator trebuie să fie suficient de cupr inzătoare astfel
încât să permită aprecierea tuturor datelor de intrare și ipotezelor, precum și a
gradului de adecvare a acesto ra la scopul evaluării
b. limit ările documentă rii nu trebuie să fie stabilite în termeni i de r efer ință ai
evaluării
c. dacă limitările documentă rii sunt atât de substanțiale încât evaluatorul nu poate
stabili relevanț a datelor de intr are și a ipotezelor, contr actul de evaluare nu
trebuie să stipuleze că evaluarea s-a r ealizat în conformitate cu 'Standarde/e de
45
1S. Evaluatorul, pentru a ajunge la o conc(uzie privind credibilitatea înformațiilor pe

care i Ie-a furnizat o terță parte și gradul de încredere pe care 1 poate atribui
acestora, ar trebui să țînă cont de:
a. independența persoanei respective de activul subiect sau de clientul/utilizatorul
raportului
b. eXperiența profesională a persoanei respective
c. scopul evaluării
d. toate variantele de r ăspuns sunt co recte
16.Pentru cât timp este obligat evaluatorul să păstreze dosarul de lucru aferent unei
misiuni de evaluare după finaîizare acesteia?
a. o perioadă de minim 2 ani
b. o perioad ă de minim 3 ani
c. o durată de timp rezonabilă ținând cont de cerințele statutare, legale sau de
reglementare
d. o durată de timp rezo nabilă, stabilită în prealabil cu clientul evaluării și stipulată
în termenii de referință ai evaluării
17.SEV 108 Roportore se aplică :

a. doar rapoartelor de evaluare a activelor
b. doar rapoartelor de verificare a evaluă rilor
c. rapoartelor de evaluare și rapoartelor de verificare
d. rapoartelor de activitate a evaluatorilor
18.Toate tipurile valorii menționate mai jos sunt definite în Stondorcfe/e ele evaluare
a bunurilor, mai puțin:
a. valoarea de lichidare
b. valoarea echitabilă
c. chiria de p iață
d. valoarea de circulație
19.Majoritatea tipurilor valorii definite în Standardele de evaluare a bunurilor interzic

luarea în considerare a:
a. informațiilor sau a atitudinii pieței care nu ar fi cunoscute sau care nu ar p utea fi
cunoscute, prin analize rezonabile, de către participanții de pe piață, la data
evaluării
b. informațiilor sau a atitudinii pieței care ar fi cunoscute sau care ar p utea fi
cunoscute, prin analize rezonabile, de către participanții de pe piață, la data
evaluării
c. informațiilor furnizate de terțe părt i
d. nicio variantă de răspuns corectă
20. Conform Standardelor de evaluare a bunurilor, o premisă a valorii folosită în mod

uzual în evaluare este:
a. vânzarea ordonat ă
46
b. utilizarea curentă
c. d ata evaluă rii
d. a și b
21. Care dintre urmàtoarele afirmații este corect ã?

a. majoritatea tipurilor valorii reprezintă prețul estimat de tr anzacționare a unui
bun, incluzând atât costurile vânzătorului generate de vá nzare, cât şi costurile
cumpărătoru lui generate de cumpă rare, cu aplicarea unei ajustări pentru oricare
taxă plătiöilă de oricare dintre părți ca elect direct al tranzacționării
b. majoritatea tipurilor valorii reprezintă prețul estimat de tranzacționare a unui
bun fără a include costurile vânzătoruJ ui generate de vá nzare, ci doar a costurilor
cumpărătoru lui generate de cumpărare și cu aplicarea unei ajustă ri pentru
oricare taxă plătibilă de o ricare dintre pă rt i ca elect direct at tranzacționării
c. majoritatea tipurilor valorii reprezintă prețul estimat de tranzacționare a unui
bun fără a include costurile vânzătorului generate de vânzare sau costurile
cumpărătorului generate de cumpăr are, dar cu aplicarea unei ajustă ri pentru
oricare taxă plătibilă de o ricare dintre pă rt i ca elect direct at tranzacționării
d. majoritatea tipurilor valorii reprezintă prețul estimat de tr anzacționare a unui
bun fără a include costurile vânzătorului generate de vá nzare sau costurile
cumpărătorului generate de cumpărare și fără a se face o ajustare pentru oricare
taxă plătiöilă de oricare dintre părți ca elect direct al tranzacționării
22. La momentui selectàrii abordàriior și metodelor de evaluare pe care Ie va aplica ïn

cadrul unei evaluãri, evaluatorul trebuie să ia in considerare urmãtoarele, mai
puțin:
a. punctele tari și slabe ale abordării/metodei de evaluare care poate fi aplicată
b. disponibilitatea informațiilo r credibile necesare pentru aplicarea
abordării/metodei
c. timpul pe care ïl are la dispoziție, conform termenului de predate a raportului
specificat ïn contract
d. tipul valorii și premisele valorii adecvate, determinate prin termenii de referință
ai evaluării și de scopul evaluării
23.S/V' POS Aôor¢fôri și oietocfe de evaluare obligã evaluatorii să utilizeze pentru

evaluarea unui activ mai mult de a singurã abordare/metodă de evaluare. Este
corectã afirmația?
a. da, ïntotdeauna trebuie folosite mai multe abordă ri/metode de evaluare pentru
a putea aplica, in scopul reconcilierii valorilor rezultate, media aritmetică
b. d a, ïn toate cazurile, deoarece crește precizia de estimare a valorii activului
subiect
c. nu este oöligatoriu, ïnsă reco mandă această practică, ïn special, atunci când
d atele de intrare concrete sau observabile sunt insuficiente pentru ca o singură
metodă să conducă la o concluzie credibilă
47
/£S/F GRItĂ - EVAŁUAREA BUNURILOR MO8/Ł£
d. ïn niciun caz nu trebuie aplicate mai multe abordări/metode de evaluare

deoarece această practică ïi poate face circumspecți pe utilizato rii raportului de
evaluare
24. În situația ïn care evaiuatorul utilizeazã modele de evaluare ïn scopul estimãrii

valorii unui bun mobil:
a. acesta să se asigure că evaluarea este ïn conformitate cu toate celelalte cerințe
conținute in SfUndrirde/e de evaluare a bunurilor
b. aceasta reprezintă o deviere de la 'îfUndrirde/e de evaluare a bunuri’lor și situația
trebuie tratată ca atare
c. modelul de evaluare trebuie, conform Standardelor de evaluare a bunurilor,
auditat de expert i
d. 'îtondorde/e de evaluare a bunurilor nu permit utilizarea de modele de evaluare
2S. Care dintre relațiiłe descrise mai jos este eronatà?

a. d ata evaluă rii unui bun mobil nu poate fi ulterioară datei raportului
b. d ata evaluă rii unui bun mobil poate fi ulterioară datei raportului
c. data inspecției unui bun mob il nu poate fi ulterioară datei evaluării
d. nicio variantă de răspuns corectă
26.Evaluatorii autorizați care dețin specializarea Verificarea evaluării (VE) pot efectua
rapoarte de verificare numai dacă:
a. la data realizării raportului de evaluare care urmează a fi verificat desfășurau
activitate de evaluare ïn specializarea evaluării verificate
b. la data realizării raportului de evaluare care urmează a fi verificat desfășurau
activitate de evaluare ïn specializarea deținută de evaluatorul care a realizat
raportul de evaluare, dacă una dintre specializările prevăzute de OG 24/2011 nu
exista la data realizării raportului de evaluare
c. a sau b
d. nicio variantă corectă de răspuns
27. Ce abordare/abordàri se apiică ïn evaluările pentru estimarea valorii de asigurare?

b. abordarea prin piață
c. abordarea prin ven it
28. Indicați persoana ori entitatea care stabilește dacă un bun mobiÏ este
corespunzàtor pentru a fi acceptat ca garanție bancarà:
a. evaluatorul
b. verificatorul
c. notariatul
d. instituț ia de ered it
48
29. Standardeie apiicabiîe în activitatea de evaluare a bunurilor mobile sunt
următoarele, mai puțin:
a. SEV 300 Mașini, echipamente și instalații (IVS 300)
b. SEV 101Termenii de referință ai evaluării (IVS 101)
c. SEV 220 Datorii nefinanciare (IVS 220)
d. SEV 105 Abordări și metode de evaluare (SEV 105)
30. Standardeîe apiicabiie în activitatea de evaluare a bunurilor mobile sunt

următoarele, mai puțin:
a. SEV 210 Active necorporale (IVS 210)
b. SEV 102 Documentare și conformare (IVS 102)
c. GEV 620 Evaluarea bunurilor mobile de natura mașinilor, echipamentelor și
instalațiilor
d. GEV 620 Stocuri (IVS 230)
31.Care din următoarele reprezintă un scop contabil care necesită elaborarea unui
raport de evaluare7
a. testarea deprecierii
b. determinarea valorii impozabile a terenului
c. estimarea valorii de a sigurare a unei proprietăți
32. Indicați un scop contabil care necesită elaborarea unui raport de evaluare:
a. determinarea valorii impozabile a clădirilor
b. determinarea valorii unei datorii pentru înregistrarea acesteia în situația poziției
financiare
c. estimarea valorii de despăgubire în caz de expropriere
33. Care din următoarele reprezintă un scop contabil care necesită elaborarea unui
raport de evaluare7
a. determinarea valorii impozabile a clădiri lor
b. determinarea valorii de asigurare a prop riet ăților
c. major area de capital prin aport în natură
34. Indicați un scop contabil care necesită elaborarea unui raport de evaluare:
a. estimarea valorii de a sigurare a unei proprietăți
b. alocarea prețului de achiziție a unei întreprinderi
c. estimarea valorii impozabile a clădirilor
49
35.În multe cazuri, valorile juste alocate pe componente, strict pentru scopul
raportării financiare:
a. reprezintă valori speciale ale acestor active
b. reprezintă valori de investiție ale acestor active
c. nu reprezintă valori de piață individuale ale acestor active
d. reprezintă valori de piață individuale ale acestor active
36.Indicați un tip de bun care poate constitui garanție pentru împrumuturile acordate
de instituțiile bancare și care trebuie evaluat:
a. proprietăți imobiliare
b. instrumente financiare
c. drepturi de autor
37.Indicați un tip de bun care poate constitui garanție pentru împrumuturile acordate
de instituțiile bancare și care trebuie evaluat:
a. bunuri mobile
b. creanțe
c. patente
38.Pentru ca o evaluare să fie credibilă, raționamentele aplicate de evaluator trebuie:

a. să fie realizate într-un mod care promovează transparența și minimizează
influența oricăror factori subiectivi asupra procesului
b. să fie aplicate în mod obiectiv, pentru a se evita analizele, opiniile și concluziile
părtinitoare
c. ambele răspunsuri sunt corecte
J9. Principiul competenței profesionale susține:

a. menținerea cunoștințelor și abi1itățile profesionale necesare
b. desfășurarea activității de evaluare în mod serios și în concordanță cu
standardele profesio nate de evaluare
40. Evaluatorul trebuie să posede abilitățiîe tehnice, cunoștințele și experiența

necesare:
a. despre subiectul evaluă rii, despre piața pe care acesta se comercializează și
despre scopul evaluării
b. pentru înțelegerea, interpretarea și util izarea datelor furnizate de oricare
specialiști
c. ambele variante de răspuns sunt corecte
41. Care din următoarele NU reprezintă o conduită lipsită de etică?

a. dezvă luirea informațiilor confidențiale
50
b. prestar ea unui serviciu de evaluare în care evaluatorul are un interes personal
c. asocierea cu un alt evaluator sau cu un alt profesionist având cunoștințele și
experienț a necesare finali ză rii evaluării în mod competent
42. Sunt permise devierile de la standardele de evaluare?

a. nu sunt permise în evaluările efectuate în conformitate cu SEV
b. sunt permise doar dacă rezult ă din prevederi legisîative, de reglementare sau ale
altor autorități
c. sunt permise doar dacă le solicit ă clientul
43. Natura oricărei devieri de la standarde trebuie specificată7

a. da
b. nu
c. decizia aparț ine evaluat orului
44. Acolo unde există devieri de la standarde care afectează semnificativ

natura procedurilor aplicate, datele de intrare și ipotezele utilizate și/sau concluzia
asupra valorii, evaluatorul trebuie să prezinte:
a. cerințele legislative, de reglementare sau ale altor auto rități
b. punctele în care cerințeîe legislative, de reglementare sau ale altor autorități
diferă semnificativ față de cerințele SEV
4S. Cerința de deviere de la SEV, urmare a cerințelor legislative, de reglementare sau

cerințelor altor autorități corespunzătoare scopuiui și jurisdicției evaluării,
prevaiează asupra tuturor celorlalte cerințe ale SEV ?
a. întotdeauna
b. nu
c. uneori
46.Ce subiect tratează SEV 101?
a. Raportare
b. Termenii de referință ai evaluării
c. Evaluarea pentru raportarea financiară
47. Indicați care dintre următoarele variante Nu reprezintă termen i de referință aî

evaluării*
a. natura și amploarea activit ăți i eval uatorulu i și o ricare limitări ale acesto ra
b. rata de capitalizare și rata de actualizare
c. identif icarea eval uatoru lui și tipul valo rii
48.Care din următoarele variante reprezintă un termen de referință al evaiuării7

a. raportul cerere/ofertă
b. scopul evaluării
c. analiza pieței
Sl
49. Care din urmàtoarele variante reprezintà un termen de referințã aî evaluàrii?

a. ipoteze și ipoteze speciale semnificative
b. restricții privind cea mai bună utilizare
c. analiza celei mai bune utiliză ri
S0. Care dintre următoarele variante NU reprezintà un termen de referință ai

evaluàrii*
a. tipul raportului care va fi elaborat
b. restrict iile de utilizare, difuzare și publicare a raportului
c. raportul cerere/ofertă
Sl. Cănd trebuie comunicate clientului modificările termenilor de referînță ai

evaluării*
a. înainte de finalizarea evaluării
b. înainte de emiterea raportului de evalu are
52. Ce subiect trateazà SEV 102?

a. Documentare și conformare
b. Investiția imobiliară ïn curs de construire
c. Mașini, echipamente și instalații
S3. Documentarea fãcută pe durata unei evaluãri trebuie sã lie adecvatã:

a. scopului evaluării și tipului valorii care se raportează
b. experienței evaluatorului legată de prob lema respectivă și timpului avut la
dispoziție
c. cerințelor formulate de către clientul raportului
S4. Conform SEV 102, durata de timp in care se pãstrează un dosar de lucru at activității
desfãșurate pe parcursul evaluãrii este:
a. o durată de timp rezonabilă după finalizarea misiunii, avându-se in vedere
cerințele statutare, legale sau de reglementare
b. la dorința clientului, dar nu mai puțin de 1 an
c. 4 ani
SS. Care din urmàtoarele afirmații referitoare la limitàrile documentării este falsă?
a. limită rile documentării nu trebuie să lie stabiî ite ïn termenii de referință ai
evalu ării
b. analiza efectuată de evaluato r trebuie să lie suficient de cuprinzătoare astfel
încât să permită aprecierea tuturor datelor de intrare și ipotezelor, precum și a
gradului de adecvare al acestora la sco pul evaluării
c. dacă evaluatorul nu poate stabili relevanța datelor de intrare și a ipotezelor,
contractul de evaluare nu trebuie să stipuleze că evaluarea s-a realizat ïn
conformitate cu SEV
52
56.Evaluarea NU va fi conformà cu SEV, dacă pe parcursul desfãşurãrii acesteia devine
clar cã:
a. investigațiile incluse in termenii de referință ai evaluării vor conduce la obținerea
unei valo ri credibile
b. informațiile pe care trebuie să le furnizeze terte pă rt i sunt disponib ile și sunt
adecvate
c. limitările documentă rii sunt atât de substanțiale ïncât evaluatorul nu poate să
analizeze suficient datele de intrare și ipotezele
S7. Conform SEV 102, ce ar trebui sà includà dosarul de lucru?

a. d atele cheie de intrare pentru evaluare, calculele, investigațiile și analizele
relevante pentru concluzia finală
b. copia oricărui raport intermediar sau final predat cîientului
58.Ce subiect tratează SEV 103?

a. Documentare și conformare
b. Termenii de referință ai evaluării
c. Raportare
S9. SEV 103 se aplică tuturor rapoartelor de evaluare/de verificare?

a. da
b. doar celor tipă rite pe hâ rtie
c. doar celor transmise pe cale electronică
60. Termenii de referință ai evaluării ar trebui sà fie incluși ïn:

a. anexele raportului
b. raportul de evaluare
c. dosarul de lucru
61. Care dintre urmàtoarele cerințe trebuie conținute ïn raportul de evaluare*

a. termenii de referință ai evaluării și ipotezele formulate
b. abordarea sau abo rdările utilizate și co ncluzia privind valoarea
c. ambele răspunsuri
62. Care dintre urmàtoarele cerințe trebuie conținute in raportul de evaluare?

a. utilizarea desemnată și data raportului
b. datele de intr are principale utilizate şi metoda sau metodele aplicate
c. ambele r ăspunsuri
63. Care dintre urmàtoarele cerințe trebuie conținute ïn raportul de verificare*

a. termenii de referință ai verificării realizate
b. raportul de evaluare supus verified rii, precum și datele de intrare și ipotezele pe
care s-a bazat evaluarea
53
64. Care dintre următoarele cerințe trebuie conținute in raportul de verificare7

a. concluziile verificatorului cu privire la evaluarea supusă verificării, inclusiv
argumentarea acestora
b. data raportului de verificare
6S. Ce tip al valorii este încadrat în categoria „cet mai probabil pret care se poate obține
în mod rezonabil pe piață, la data evaluării”?
a. valoarea de investiție
b. valoarea specială
66. Ce tip al valorii este încadrat în categoria „beneficii obținute ele o entitate din
a. valoarea specială
b. valoarea de investiție
67. Sintagma „cumpărător hotărât’ din definiția valorii de piață se referă Ia:
a. un cumpă rător care nu este nici nerăbdător, nici decis să cumpere la orice preț
b. un cumpă rător hotă rât să cumpere numai acel bun
c. un cumpă rător constrâns să cumpere bunul din motive financiare
za. Sintagma „cumpărător hotărât’ din definiția valorii de piață se referă Ia:
a. un cumpă rător motivat să cumpere, aflat într-o relație special ă cu vânzăto rul
b. un cumpă rător care este motivat, dar nu și ob ligat să cumpere
c. un cumpă rător constrâns să cumpere din motive economice
69. Sintagma „cumpărător hotărât’ din definiția valorii de piață se referă Ia:
a. un cumpă rător hotă rât să cumpere numai acel bun
b. un cumpă rător constrâns să cumpere din motive financiare
c. un cumpărător care achizițio nează în conformitate cu realitățile și așteptările
pieței curente
70. Sintagma „vânzător hotărât" din definiția valorii de piață se referă la:
a. un vânzător nerăbdător, gata să vândă activul la orice preț
b. un vâ nzăto r motivat să vândă activul, în co ndițiile pieței, la cel mai bun preț
accesibi1 pe piața liberă, după un marketing adecvat
c. un vânzător decis să vâ ndă activul din motive personale
71. Semnificația sintagmei Iotr-o tronzocție nepărtinitoare“ din definiția valorii de

piață este:
a. tranzacție care are loc între pă rt i care nu au o relație specială
b. tranzacție care are loc între părt i care au o anumită relație specială
c. tranzacție care are loc ïntre pă rt i ce cunosc realitățile pieței
72. Sintagma „vânzare farțată” se utilizeazã deseori ïn situațiiłe când:

a. un vânzător nu are la dispoziție o perioadă de marketing adecvată
b. cumpărătorul și vânzătorul nu sunt bine informați cu privire la situația pieței
c. cererea de pe piață devansează p uternic oferta
73. Costurile de tranzacționare asociate definiției valorii de piațã:

a. nu se includ in estimarea valorii de piață, cu excepția taxelor plătibile de o ricare
parte, ca elect direct al tranzacției
b. nu se includ ïn estimarea valorii de piață, cu excepția celor generate de
cumpărare și achitate de cumpărător și a celor generate de vânzare și achitate
de vânzăto r
c. nu se includ in estimarea valorii de piață, indiferent că sunt generate de vânzare/
cumpărare sau că reprezintă taxe plătibile de orice parte, ca elect direct at
tranzacționării
74. Vänzàrile de pe o piață inactivă sau in declin:

a. sunt „vânză ri forțate”, deoarece vânzătorul nu are la dispoziție o perioadă de
marketing adecvată
b. nu sunt auto mat „vânzări forțate”, deoarece un vânzător ar putea spera la un
preț mai bun
c. sunt „vânzări fortate”, deoarece cumpărătorul și vânzătorul nu sunt bine
informați cu privire la situația pieței
7S. Cum se stabiiesc ïntr-o evaluare ipotezele și ipotezele speciale7

a. in funcție de numărul datelor de piață avute la dispoziție
b. in funct ie de scopul pentru care se solicită evaluarea
c. in funcție de experiența profesională a evaluatorului
76. Chiria de piață poate fi utilizatà ca tip at valorii la evaluarea:

a. unui drept de închiriere
b. unui drept creat ca urmare a ïnchirierii
c. a. sau b.
77. Valoarea echitabiiă cere estimarea prețului care este just pentru ambele părți
specifice, identificate:
a. luând in considerare avantajele sau dezavantajele pe care fiecare parte Ie va
obține din tranzacție
b. fă ră a lua ïn considerare avantajele sau dezavantajele care nu ar fi obținute sau
suportate de către participanții de pe piață
c. niciun răspuns corect
7á. Valoarea de lichidare se poate determina in premisa:

a. vânzarea ordonată, ïn urma unei activități adecvate de marketing
b. vânzarea forțată, cu o perioadă limitată pentru activitatea de marketing

c. a. sau b.
79. Vânzarea ordonată descrie valoarea care s-ar putea realiza prîn vânzarea unuî grup
de active, în cadrul procesului de lichidare, în care:
a. vânzătorul are la dispoziție o perioadă de timp rezonabilă pentru a găsi un
cumpăr ător (sau cumpărători )
b. vânzătorul este constrâns să vâ ndă activele în starea și în locul în care se află
acestea
c. ambele variante de r ăspuns sunt corecte
80. Orice tip al valorii trebuie să fie:

a. adecvat scopului evaluării
b. însoțit de sursa definiției sale și explicat
81. Tipul valorii poate influența:

a. selectarea datelor de intrare și formularea ipotezelor
b. selectarea metodelor de evaluare și concJ uzia asupra valorii
82. Valoarea echitabilă este:

a. r ezultatul creat în urma combinării a două sau mai multe active sau drepturi,
atunci când valoarea rezultată în urma combinării este mai mare decât suma
valorilor individuale
b. prețul estimat pentru transferul unui activ sau al unei datorii, între părți
identificate, aflate în cunoștinț ă de cauză și hot ărâte, preț care reflectă interesele
acelor pă rt i
c. prețul care ar fi încasat pentru va nzarea unui activ sau plătit pentru tr ansferul
unei datorii într-o tranzacție reglementat ă între participanții de pe piață, la data
evaluării
83. Care factori sunt excluși din datele de intrare utilizate Ia o evaluare bazată pe
informații de piață?
a. factorii care sunt specifici unui anumit cumpărător sau vânzător
b. factorii care nu sunt accesibili participanților de pe piață
84. Factorii specifici entității sunt refîectați in evaluarea activului, dacă tipul valorii
estimat este:
a. valoarea de piață
c. valoarea justă
S6
8S. Care din urmãtoarele afirmații referitoare la sinergii este falsă?
a. se referă la beneficiile aferente combinării activelor
b. Mac ca valoarea unui grup de active și datorii să lie mai mare decát suma valorilo r
individuale ale activelor şi datoriilor, element cu element
c. nu au legătură cu reducerea costurilor și/sau creșterea veniturilor și/sau
reducerea riscurilor
86.Ipoteza prin care se presupun situații care diferà de cele existente la data evaluării
se numește:
a. ipoteză fundamentală
b. ipoteză s pecială
c. ipoteză limitativă
87. Ipotezele specials sunt fapte presupuse a fi:

a. in concordanță cu faptele existente la data evaluării
b. diferite de faptele existente I a data evaluării
c. niciun răspuns corect
88. Toate ipotezeie și ipotezele specials trebuie să fie:

a. rezonabile ïn circumstanțele date și argumentate prin date de piață
b. relevance scopului evaluării
c. ambele variante sunt corecte
89.Care dintre principalele abordări in evaluare utiłizeazà informații relevante

observabile pe piațà?
c. abordarea prin piață
90. Alegerea celei mai adecvate abordãri sau metode de evaluare depinde de:
a. tipul valo rii și premisa valorii adecvate, determinate de scopul evaluării
b. punctele tari și p unc tele slabe ale abordă rilor și metodelor de evaluare care
pot fi aplicate și disponibilitatea info rmațiilor credibile necesar e aplicării
acestora
c. abor dările sau metodele utilizate de participanții de pe piața relevantă
91.Care din urmàtoarele afirmații referitoare la numãrui de abordàri și metode, care

ar trebui sà fie aplicate de un evaluator ïn procesul de evaluare este falsă*
a. Evaluatorilor nu li se cere să utilizeze mai multe metode pentru evaluarea unui
activ, mai ales atunci când evaluato rul are un grad mare de ïncredere ïn precizia
și credibilitatea unei singure metode
b. Evaluatorii ar trebui să folosească mai multe abordări sau metode de evaluare,
atunci când datele de intrare concrete sau observabile sunt insuficiente pentru
S7
obținerea unei concluzii credibile

c. Atunci când se utilizează mai multe abordă ri și metode sau chiar mai multe
metode din cadrul aceleiași abordă ri, procesul de analiză și reconciliere a
diferitelor vaîori se face aplicâ nd media valorilor obținute
92. În situația ïn care informațiiie despre comparabilele de pe piațã NU se referà la un

activ identic sau foarte asemànàtor, evaluatorul:
a. trebuie să efectueze o analiză comparativă a asemănă rilor și diferențelor
calitative și cant itative dintre activele comparabile și activul sub iect
b. va aplica ajustă ri pe baza an alizei comparative rezonabile
c. trebuie să argumenteze in scris motivele aplicării unor ajustă ri și modalitatea de
cuantificare
93. În ce situație evaluatoruł poate lua ïn considerare prețurile activator identice sau
similare care sunt iistate sau oferite spre vânzare 7
a. dacă există puține vânză ri recent finalizate
b. cánd accesul evaluatorilo r la vânzările recent finalizate este restricțion at prin
diverse prevederi specifice cadrului legal
c. cánd sunt p uține informații disponibile pub licului larg
d. oricare din situaț iile de mai sus
94. În ce situația se recomandă aplicarea abordării prin venit?

a. capacitatea activului de a genera ven it reprezintă eel mai important element care
influențează valoarea, din perspectiva unui participant pe piață
b. pentru activul subiect sunt dispo nibile previziuni rezo nabile cu privire la mărimea
și eșalonarea in timp a venitului viitor și pe piață există puține comparabile
relevante sau lipsesc
c. a. și/sau b.
9S. Ce tip ai valorii se estimează prin aplicarea abordării prîn venit?

a. valoarea de piață
c. amöele variante
96. Care dintre urmàtoarele principii stă la baza abordãrii prin venit?
a. un cumpărător nu va plăti mai mult pentru un activ decât costul necesar obținerii
unui activ cu aceeași uti1itate, lie prin cumpărare, lie prin co nstruire
b. investitorii se așteaptă la o rată a rentabilității investiției, iar această rată ar
trebui să reflecte nivelul de risc al investiției perceput de participanții de pe piață
c. ambele variante
97. În ce situația fluxul de numerar NU poate include o valoare terminalà?

a. atunci când sub iectul evaluării este un activ cu durată de viață lungà
b. atunci când sub iectul evaluării este un activ cu durată de viață nedeterminat ă
c. atunci când sub iectul evaluării este un activ cu durată de viață scurtă
98. Care dintre următoarele metode NU reprezintă a metodà de determinate a valorii

terminate?
a. modelul de cr eștere Gordon
b. metoda construirii in trepte
c. abordarea prin piață/valoarea de ieșire
d. valoarea de recuperate/costurile asociate cedării
99. Atunci când ajusteazà fluxul de numerar previzionat, evaluatorul ar trebui:

a. să furnizeze motivul pentru care au lost necesare ajustările
b. să aplice proceduri cantitative pentru determinarea ajustă rilor
c. să prezinte natura și mă rime a ajustărilo r
100. Care dintre urmãtoarele afirmații referitoare la costul de înlocuire NU este

adevàratà*
a. este costul unui activ echivalent modern, cu o func ționalitate asemănăt oar e și o
utilitate echivalent ă cu cea a activului supus evaluăr i i
b. este costul unui activ echivalent dar care nu are un design modern
c. este costul unui activ echivalent modern, construit sau realizat folosind materiale
și tehnici actuale, eficiente din p unct de vedere al costur ilor
101.La evaluările mașiniłor, echipamentelor și instalațiiłor se aplică principiile

conținute ïn Stondarãele generate?
a. doar ïn cazul evaluării liniilor tehnologice
b. nu
c. da
102. SDV 3D0 se referă la evaluarea:

a. instrumentelor financiare
b. mașinilor, echipamentelor și instalațiilo r
c. întreprinderilor și participațiilor la între prinderi
103.Este posibil ca activele necorporale să aibă un impact asupra valorii

mașinilor, echipamentelor şi instalațiilor7
a. nu, ïn niciun caz
b. da
c. doar activele de tip brevete de invenție
104. Sunt incluse ïn evaluarea activelor locatarului, mașinile, echipamenteie și

instalațiile deținute ïn cadrul contractelor de leasing operațional?
a. întotdeauna
b. niciodată
59
c. doar ïn anumite situații
105.Un exemplu de factor legat de mediu, care poate fi îuat in considerare ïn

evaluarea unei mașini, a unui echipament sau a unei instalații, este:
a. localizarea față de sursa de materie primă și față de piața produsului
b. posibilitatea ca activul să aibă o utilizare mai bună decât utilizarea sa curentă
c. impactul orică rei reglementări guvernamentale
106.La care dintre urmàtoarele clase de mașini, echipamente și instalații se poate

aplica abordarea prin piațà7
a. MEI omogene
b. MEI specializate
c. MEI cu utilizare specială
107. Atunci când se aplicã abordarea prin venit ïn evaluarea mașinilor, echipamentelor
și instalațiilor trebuie sã se ia ïn considerare:
a. fluxurile de numerar care se așteaptă să lie generate pe durata de viață a
activului (activelor)
b. valoarea activului la sfâ rșitul duratei saîe de viață
c. ambele variante
108. Prin definiție, costul de înlocuire ai unei MEI este:

a. costul unui activ echivalent modern, cu aceeași funcțio nalitate
b. costul curent al unei replici identice a bunului evaluat
c. costul reparației bunului pá nă la starea de nou
109. Care din urmàtoarele metode reprezintã a metodà de determinare a costului de

ïnlocuire ai unui echipament nou*
a. metoda indexă rii
b. metoda cost-capacitate
c. metoda segregării
11ó. Care din urmàtoarele metode reprezintã a metodă de determinare a costului de

reproducere at unui echipament nou?
a. metoda indexă rii
b. metoda cost-capacitate
c. metoda segregării
111. Deprecierea economică a unei Mtl se cuantifică prin metoda:

a. inutilității (exprimată procentual)
b. actualizării/capitalizării cheltuielilor excedentare cauzate de factori externi
c. ambeîe variante sunt corecte
60
112.Poate fi adecvată identificarea tuturor activelor de natura MEI grevate de sarcini
și raportarea valorilor separată de cele ale MEI negrevate de sarcini*
a. întotdeauna
b. niciodată
c. uneori, în funcție de scopul evaluării
113. Tehnica de comparație prin care prețurile comparabilelor sunt ajustate pentru a
reflecta diferențele dintre fiecare MEI comparabilă și MEI subiect este:
b. tehnica identificării (potrivirii) directe
c. tehnica asimilă rii
114. În evaluarea MEI individuaie, dintre cele trei abordări în evaluare, de regulă, NU
este aplicabiiă:
a. abordarea prin piață
b. abordarea prin cost
c. abordarea prin venit
115. Care din următoarele caracteristici diferențiază bunurile mobiie de natura MEI,
de bunurile imobile?
a. mobilitatea
b. deprecierea lor mai rapidă
c. ambele variante
116. Nu sunt clasificate ca mașini, echipamente sau instalații următoarele tipuri de

active:
a. utilajele de producție
b. mijloacele de transport
c. stocurile
117. În România, mijloacele fixe din patrimoniul societăților sunt împărțite în:
a. 3 grupe de clasificare
b. S grupe de clasificare
c. 6 grupe de c1asificare
118. Care dintre următoarele premise ale valorii NU este uzuaîă Tn cazul evaluării MEI?
a. cea mai bună utilizare
b. vânzarea și reamplasarea bunului, pentru o utilizare similară/alternativă
c. rec uperarea
119. Setui de documente necesare elaborării raportului de evaluare a unei MEI poate
include:
a. documente/informații din care să rezulte caracteristicile fizice și tehnice ale MEI
b. informații cu privire la regimul și condițiile de exploatare, reparații preventive și
61
predictive, accidente
120. Datele necesare, pentru efectuarea evaluării și formuÏarea concluziei asupra

valorii MEI, sunt:
a. date despre MEI evaluate și despre procesul de produc ție ïn care se integrează
acestea
b. date despre piața specifică
c. date despre alte bunuri comparabile cu MEI evaluate
d. toate r ăspunsurile sunt corecte
121. În evaluarea unei MEI prin abordarea prin piațà se anaiizeazà:

a. oferte de vânzare și transact ii rece nte
b. bunuri comparabile
c. toate cele de mai sus
122. Care din urmãtoarele elemente de comparație sunt utilizate ïn evaluarea MEI prin
abordarea prin piațà7
a. vârsta efectivă şi starea tehnică
b. capacitatea, localizarea şi motivația părțilo r
c. toate răspunsurile sunt co recte
123. Care dintre urmàtoarele afirmații referitoare la estimarea costului unei MEI, prin
metoda indexării, este faisã?
a. costul unei MEI noi se determină prin multiplicarea costului istoric cu un indice
cronologic al unui cost/preț
b. metoda indexă rii trebuie aplicată cu precauție și numai după analiza celor do uă
elemente: costul unei MEI ca fiind de sine stătătoare, la care se aplică indicele
adecvat, și modul de calcul al indicilor
c. prin aplicarea metodei indexării se estimează costul de inlocuire al unei MEI
124. Care dintre urmãtoarele caracteristici tehnice a unei MEI poate fi folositã ïn
metoda cost - capacitate*
a. volumul (pentru rezervoare)
b. capacitatea de producție (pentru linii de producțiel
c. ambele variante
US. Care dintre următoarele concepte este folosit ïn estimarea deprecierii unei MEI7
a. durata de viață utilă
b. durata de viață fizică
c. durata de viață economică
126. Ce subiect tratează SEV 2J07

a. Termenii de referință ai evaluării
62
b. Drepturi asupra proprietății imobiliare
c. Întreprinderi și participații la întreprinderi
127. Un drept de folosință poate fi deținut:

a. în mod perpetuu
b. pe o perioadă determinată
c. ambele variante sunt co recte
128. Pe durata contractului de închiriere chiriile contractuale pot fi:

a. fixe
b. variabile
129. Chiria contractuală este chiria:

a. care se conformează clauzelor convenite în mod uzual pe piață între participanții
de pe piață, la data evaluării
b. plătibilă în condițiile unui contract de închiriere existent
c. care se conformează clauzelor unui contract de tranzacțio nare nepărtinitoare și
unui marketing adecvat
130. Prima etapă a abordării prin cost este:

a. calcularea ratei de capitalizare/actualizare
b. calcularea costului de nou
c. calcularea venitului brut potențial
131.Durata dreptului de subînchiriere a unui bun față de durata dreptului de

închiriere inițial este:
a. întotdeauna mai scurtă sau va coincide cu data la care aceasta expiră
b. întotdeauna egală
c. nu există drept de închiriere inițială sau de subînchiriere
132. Rata de actualizare aferentă unui model al fluxuiuî de numerar actualizat ține
cont de:
a. efectul valorii banilor în timp
b. riscurile și beneficiile atașate fluxului de numerar în cauză
133. Principiile conținute în Standardele generale se aplică evaluărilor de bunuri

mobiîe:
a. doar atunci când scopul evaluării este soluționarea litigiilor
b. da, se aplică
c. nu se aplică
63
134. În cadrul verificării unui raport de evaluare, verificatorui va lua ïn considerare:
a. informațiile de la data verificării evaluării respective
b. informațiile apă rute ulterior datei evaluării verificate
c. informațiile disponibile la data evaluării
135. Verificarea evaluării poate avea ca obiect:

a. un raport de evaluare integral ori părți dintr-un raport de evaluare
b. mai multe rapoarte de evaluare care se referă la același bun
136. În cazul verificărilor cu obiectiv simplu, verificatorul trebuie:

a. să emită și să comunice o opinie referitoare la conformitatea raportului de
evaluare verificat cu standardele de evaluare și cu prevederile legale aplicabile
b. să exprime o concluzie privind valoarea bunului evaluat ïn rapor tul supus
verified rii
c. amöele variante de răspuns sunt corecte
137. În cazul verificàrilor cu obiectiv extins, verificatorul trebuie:

a. să emită și să comunice o opinie referitoare la conformitatea raportului de
evaluare verificat cu standardele de evaluare și cu prevederile legate aplicabile
b. să exprime o concluzie privind valoarea bunului evaluat ïn raportul supus
verifică rii
138. Standardele de evaluare apiicabile in caxul verificării unei evaluări și care trebuie
menționate ïn termenii de referințà ai verîficării sunt:
a. pentru raportul de verificar e: standardele privitoare la verificarea evaluă rii,
valabile la data realizării raportului de verificare
b. pentru raportul de evaluare verificat sau părți dintr-un raport verificat:
standardele de evaluare valabile la data evaluării (cu excepția SEV 400), dacă in
termenii de referinț ă ai verifică rii nu este altfel prevăzut
139. Standardele de evaluare aplicabiłe ïn cazul verificării unei verificãri şi care trebuie
menționate ïn termenii de referințã ai verificării sunt:
a. pentru raportul de verificare: standardele privitoare la verificarea verificării,
val abile la data realizării sale
b. pentru raportul de verificare verificat: standardele de verificare valabile la data
realiză rii raportului de verificare
140. Indiferent de data la care rapoarteie au lost ïntocmite, nu poate fi consideratà a

priori o nerespectare a standardelor de evaluare, diferența de pänă la 20% ïntre:
a. două evaluă ri cu aceiași termeni de referință
b. rezultatul verificării cu obiectiv extins și rezultatul evaluării din raportul de
64
evaluare verificat
c. ambele variante de r ăspuns sunt corecte
141. Atunci când fluxul de numerar previzionat se exprimă în termeni reali, rata de
actualizare utilizată:
a. ia în considerare așteptă rile asupra modificărilor viitoare ale prețurilor, generate
de inflație sau deflație
b. nu ia în considerare așteptările asupra modificări1or viitoare ale prețurilor,
generate de inflație sau deflație
c. conține doar o componentă inflaționistă
142. Atunci când fluxuî de numerar previzionat se exprimă în termeni nominaii, rata
de actuaiixare utilizată:
a. este egală cu rata de capitalizare
b. ia în considerare așteptă rile asupra modificărilor viitoare ale prețurilor, generale
de inflație sau deflație
c. nu ia în considerare așteptările asupra modifică rilor viitoare ale pr ețurilor,
generate de inflație sau deflație
143. Potrivit S£V 43D Evaluări pentru raportarea/inonciorg, evaluarea poate fi cerută
pentru scopuri contabile, precum:
a. alocarea prețului de achiziție în urma unei comdinări de întreprinderi
b. clasificarea contractelor de leasing
144. Conform S£V 430 Evaluări pentru raportarea financiară, raportul de evaluare
elaborat pentru utilizarea într-o situație financiară NU cuprinde:
a. informații despre sensibilitatea valorii față de modificările unor date de intrare
semnificative
b. înregistrările co ntabile recomandate pentru reflectarea valorii estimate
c. metodele și ipotezele semnificative folosite în evaluare
145. Conform SEV 4J0 £vo/uori pentru raportarea /inancioro, costurile asociate
vânzării NU inciud:
a. costurile de marketing
b. taxele nerecuperabile aferente tranzacției
c. costul de reorganizare a întreprinderii după transferul activului
146.Potrivit S£V 43â Evaluări pentru raportarea /inoncforo, testarea deprecierii

trebuie realizată anual pentru:
a. programe pentru calculator
b. fondul comercial
c. brevetele de invenții
147.La evaluarea pentru garantarea împrumutului, dacă în urma inspect iei bunului
evaluatorul constată diferențe între situația faptică și situația din documente,
evaluatorul:
a. trebuie să urmeze instrucțiuniîe instituției de credit formulate în scris
b. trebuie să urmeze instrucțiunile utilizato rului desemnat al raportului de evaluare
c. trebuie să refuze lucrarea din motive deo ntologice
148. Ce tip al valorii se utiîizează în cazul evaluărilor pentru garantarea

împrumuturilor pe parcursul derulării creditului?
a. valoarea din comasare
c. valoarea de investiție
149. GEV 520 Evaluarea pentru garantarea împrumutului poate fi aplicat și pentru:
a. evaluarea în scopul asigurării
b. evaluarea în scopul raportării financiare
c. nicio variantă de răspuns corectă
150. Cine stabilește dacă bunul evaluat este corespunzător pentru a fi acceptat ca
garanție bancară*
a. evaluatorul
b. instituția de credit
c. evaluatorul verificator
151.La evaluarea pentru garantarea împrumuturilor,inspecția bunului de evaluat este

obligatorie în faza acordării creditului:
a. da
b. nu
c. doar în cazuri speciale
152. Într-un raport de evaluare pentru garantarea împrumuturilor, concluzia

evaiuatorului se va exprima:
a. în baza abordării în evaluare co nsiderată de evaluato r cea mai relevantă
b. sub forma mediei valorilor obținute prin aplicarea unor abordări diferite
c. sub forma mediei valo rilor obținute prin aplicarea unor metode diferite în cadrul
aceleiași abordări
153. În conformitate cu GEVSJO Evaluarea pentru garantarea împrumuturilor, durata

minimă (de la data primirii tuturor documentelor necesare/inspecției) de
elaborare a raportului de evaluare pentru garantarea împrumuturilor este de:
a. o lună
b. trei zile lucrătoare
c. două săptămâni
66
154.Indicați o tehnică cantitativã ïn evaluarea pentru garantarea ïmprumuturilor prin
abordarea prin piațã:
a. analiza statistică
b. analiza clasamentului
c. analiza pieței
US. Indicați o tehnică cantitativã ïn evaluarea pentru garantarea ïmprumuturilor prin

abordarea prin piațã:
a. analiza comparației relative
b. analiza CMBU
c. analiza pe perechi de date
156. Conform GEV S3D Evaluarea pentru imprumuturitor, elaborarea

rapoartełor de evaluare prin utilizarea parțială sau excłusivã a ofertelor de piață:
a. nu este conformă cu Standardele internaționale de evaluare
b.este conformă cu Standardele de evaluare a bunurilor
c. nu este conformă cu Standardele de evaluare a bunurilor
157. Conform GEV S3D Evaluarea pentru garantarea împrumuturitor, garanțiiie din
portofoliile instituțiilor de credit pot fi evaluate:
a. individual
b. global
158. În ce caz se pot evalua in mod individual garanțiile din portofoliile instituțiiłor de
credit, pe parcursul deruiàrii creditului, conform G/V S30 Evaluarea pentru
a. la solicitar ea reeșalonării creditului aflat ïn derulare

b. la analizarea de operațiuni noi, garantate cu aceleași garanții, constituite pentru
credite anterioare
159. În evaluarea pentru garantarea împrumutului, concluzia evaluatorului:

a. nu reprezintă niciodată media valorilor obținute prin aplicarea unor abordă ri
diferite
b. reprezintă media valorilor obținute prin aplicarea diverselor abordări sau
metode, cu co ndiția ca valorile să lie ap ropiate
c. reprezintă mediana valo rilor obținute prin diverse aöordă ri/metode
160. Conform GOV S30 Evaluarea pentru garantarea imprumuturilor, in cazul ïn care
instituția de credit impune derogări nepermise de la standarde, dar fãră a le
solicita ïn scris, evaiuatorul:
a. va refuza evaluarea
67
b. evaluatorul va realiza evaluarea cu prudență, menționând limitar ea în ipotezele

de lucru
c. evaluatorul va anunța în scris Comisia de etică a Asociației Ro mâne a Băncilo r
161. În cazul în care documentele prezentate, necesare elaborării raportului de

evaluare pentru garantarea împrumutului, nu refiectă situația constatată la
inspecție, evaluatorul:
a. trebuie să facă măsurătorile cadastrale necesare
b. va refuza evaluarea
c. va transmite informația clientului
d. va proceda conform instruct iunilor transmise în scris de instituția de credit
68
1. La o rată a dobânzii de 7'K, care este factorul de actualizare pentru o sumă primită
după 5 ani?
a. 0,7130
b. 0,5983
c. 0,6972
d. 0,7820
2. Dacă investiți într-un depozit suma de 100 euro, Ia o rată a dobânzii de 79a, de ce
sumă veți dispune la sfârşitul anului 8?
a. 152 euro
b. 172 euro
c. 194 euro
d. 132 euro
3. Care va fi valoarea actualizată a unui venit de 1.000 euro care va fi încasat la finele
anului trei, Ia o rată de actuaiizare de 109a?
a. 572 euro
b. 751 euro
c. 553 euro
d. 658 euro
4. Costul de reproducere al unei mașini este 20.000 euro, costul de inlocuire este
18.0 euro, uzura fizică a acesteia este 10.000 euro, iar vârsta cronoiogică este de
S ani. Care este deprecîerea funcțională a maşinii*
a. 10.000 euro
b. 2.000 euro
c. 4.000 euro
d. 3.000 euro
5. Un echipament a fost cumpărat recent cu 15.000 euro direct din depozitul

producătorului. Cheltuielile de transport și instalare au fost 2.500 euro, TVA a fost
3.0 euro, alte taxe de vânzare au fost 500 euro. Care este costul echipamentului
înregistrat în contabilitate?
a. 21.000 euro
b. 20.500 euro
c. 17.500 euro
d. 18.000 euro
69
6. Costul istoric at unei mașini la data recepționãrii este de 100.000 euro. Indicele de
preț adecvat, între data recepționàrii și data evaluării, este 160. Care este costul
de reproducere at mașinii?
a. 156.230 euro
b. 160.000 euro
c. 189.230 euro
d. 145.660 euro
7. Aplicând abordarea prin piațã, să se estimeze valoarea de piață a unui utilaj, in

ipoteza „demontat”, pe baza urmãtoarelor informații colectate de evaluator
pentru elementele de comparație:
Vechime: Subiect — 3 ani; Comparab ila 1 — S ani; Compar abila 2 — 2 ani,
Compar abila 3 — 8 ani, Compar abila 4 — 8 ani.
Starea tehnicã: Subiect — foarte bunã; Compar abila 1 — bună, Comparab ila 2 —
foarte bunã; Compar abila 3 — satisfãcãtoare; Comparabila 4 — bunã.
Capacitatea de producție: Subiect — 2.000 buc/oră; Comparabila 1 —
buc/orã; Comparab ila 2 — 1.600 buc/orà; Co mpar abila 3 — 1.600 buc/orã;
Compar abila 4 — 1.600 buc/orã.
Preț de vânzare: Subiect — 7; Comparabila 1 — 17.000 euro, Comparabila 2 —
24.000 euro; Co mparabila 3 — 13.000 euro; Co mpar abila 4 — 13.200 euro.
Ajustãriie sunt: +10% pentru o diferența de vechime de 1 an, +10% pentru
d iferenț a de stare tehnică și ź5% pentru d iferenț a de capacitate de 100 buc.
a. 24.700 euro
b. 22.200 euro
c. 26.400 euro
d. 23.400 euro

ipoteza „demontat”, pe baza urmàtoarelor informații colectate de evaluator
Vechime: Subiect — 3 ani; Comparab ila 1 — 4 ani; Comparabila 2 — 3 ani,
Compar abila 3 — 6 ani, Compar abila 4 — S ani.
Starea tehnicã: Subiect — foarte bunã; Compar abila 1 — bună, Comparab ila 2 —
foarte bunã; Comparabila 3 — satisfãcătoare; Comparabila 4 — bunã.
Capacitatea de producție: Subiect — 2.000 buc/oră; Comparabila 1 — 1.800
buc/orã; Compar ab ila 2 — 1.600 buc/orà; Co mpar abila 3 — 1.800 buc/orã;
Compar abila 4 — 1.600 buc/orã.
20.000 euro; Co mparabila 3 — 13.000 euro; Co mpar abila 4 — 16.200 euro.
Ajustãrile sunt: ź10% pentru o diferența de vechime de 1 an, ź10% pentru
diferența de stare tehnică și ź59á pentru diferenț a de capacitate de 100 buc.
a. 22.100 euro
b. 24.000 euro
c. 20.800 euro
d. 24.300 euro
70
ipoteza „demontat”, pe baza urmãtoarelor informații cołectate de evaluator
Vechime: Subiect — 4 ani; Comparab ila 1 — 6 ani; Comparabila 2 — 3 ani,
Comparabila 3 —7 ani, Comparabila 4 —7 ani.
Starea tehnicã: Subiect — foarte bunã; Comparabila 1 — bună, Comparab ila 2 —
foarte bunã; Comparabila 3 — satisfãcãtoare; Comparabila 4 — bunã.
Capacitatea de producție: Subiect — 2.000 buc/oră; Comparabila 1 — 1.800
buc/orã; Comparab ila 2 — buc/oră; Co mparabila 3 — 1.ã00 buc/orã;
Comparabila 4 — 1.800 buc/orã.
22.000 euro; Co mparabila 3 — 13.000 euro; Co mparabila 4 — 16.200 euro.
Ajustãrile sunt: +10% pentru o diferența de vechime de 1 an, ź109â pentru
diferența de stare tehnică și *5Já pen tru diferența de capacitate de 100 buc.
a. 22.000 euro
b. 20.800 euro
c. 24.300 euro
d. 19.800 euro
10.Dacă rata anuałà a inflației este S96, iar rata anuaià de actuaiizare este 129a, care
va fi rata reaiă de actualizare?
a. 7,2%
b. 9,89
c 6,7%
d. 5,8d
11.Un agent economic investește 10.000 RON pe o perioadă de 10 ani. Investiția ïi

aduce o rentabiiitate de 8'K pe an ïn primii 4 ani și de 49a pe an ïn uitimii 6 ani.
Care este valoarea viitoare a investiției (rotunjità)7
a. 15.623 RON
b. 17.215 RON
c. 18.923 RON
d. 14.566 RON
12.Dacă venitul net din exploatare general de un echipament este de 1.500 euro și
crește in următorii 4 ani cu o ratã medie de 129a, rata de actualizare este de 20%,
iar valoarea reziduală a echipamentului, la sfârșitul anuiui patru, este zero, care
este valoarea echipamentului calculată prin metoda capitaiizãrii venitului?
a. 2.914 euro
b. 1.785 euro
c 4.968euo
d. 6.624 euro
13.Pentru evaluarea unei MEI prin metoda fluxului de numerar actuaiixat (DCI).
datele de intrare sunt următoarele: valoarea totală a întreprinderii, calculată prin
metoda DCI-, este 20 mii. euro, fondul de rulment net este 0,4 mit. euro, valoarea
construcțiilor și terenurilor este 3,2 mit. euro. Care este valoarea de piață a MEU
a. 13,6 mil. euro
b. 18,8 mil. euro
c. 16,4 mil. euro
d. 24,8 mil. euro
14.Un motor de avion are 30.000 ore de funcționare. Motorul a fost reparat
capitai recent rezultând o durată de viață fizică rămasă de 40.000 ore de
funcționare. Care este uzura fizică procentuală (rotunjit) a acestuia?
a. 44%
b 29%
c. 43%
d 39%
15.Ce sumă trebuie investită pe o perioadă de trei ani la o rată de rentabiîitate de 8%

pe an, astfel încât la sfârşit să se obțină o sumă de 10.000 RON*
a. 5.623 RON
b. 7.938 RON
c. 8.923 RON
d. 4.566 RON
16. Dacă rata anuaiă a inflației este 496, iar rata anuaîă de actuaiixare este 149a, care
va fi rata reaîă de actualizare ?
a 7%
b 12%
c 9,62%
d l7%
17.Dacă venitul net din exploatare general de un echipament este de 1.000 euro și
crește în următorii 4 ani cu o rată medie de 109a, rata de actualizare este de 24%,
iar valoarea reziduaiă a echipamentului la sfârşitul anului patru este zero, care este
valoarea echipamentului calculată prin metoda capitaiizării venitului?
a. 3.450 euro
b. 2.914 euro
c. 4.968 euro
d. 1.785 euro
ia. Pentru evaluarea unei MEI prin metoda fluxuÎui de numerar actuaîizat (DCF),
dateîe de intrare sunt următoarele: valoarea totală a întreprinderii, calculată prin
metoda DCF, este 30 mii. euro, fondul de rulment net este 0,S mit. euro, valoarea
construcțiilor și terenurilor este 4,7 mit. euro. Care este valoarea de piață a MEI*
a. 13,6 mil. euro
b. 24,8 mil. euro
c. 16,4 mil. euro
Copitolut 11 - Probleme
d. 18,8 mil. euro
19.Costul istoric al unei mașini la data recepționării este de 100.000 euro. Indicele de
preț adecvat, între data recepționării și data evaluării, este 145. Care este costul
de reproducere al maşinii?
a. 170.000 euro
b. 160.000 euro
c. 189.230 euro
d. 145.000 euro
20. Un motor de avion are 40.000 ore de funcționare. Motorul a fost reparat capital
recent rezultând o durată de viață fizică rămasă de 50.000 ore de funcționare. Care
este uzura fizică procentuală (rotunjită] a acestuia?
a. 44%
b. 72%
c. 43%
d. 50%
21. La o rată de actualizare de 20'K, cât este factorul de capitalizare pentru trei ani de
incasare a unui venit în viitor?
a. 0,694
b. 2,1
c. 1,5
22. O societate trebuie să economisească bani pentru a înlocui o mașină peste 5 ani.
Presupunând că societatea câştigă 10% din investițiile sale, câți bani trebuie să
investească în prezent pentru a dispune de 100.000 euro după 5 ani7
a. 62.090 euro
b. 50.000 euro
c. 60.200 euro
d. 58.240 euro
23. Dacă venitul net din exploatare generat de un echipament este de 2.000 euro și
acesta crește în următorii 4 ani cu o rată medie de 149a, rata de actualizare este de
22K, iar valoarea reziduală a echipamentului, la sfârşitul anului patru, este zero,
care este valoarea echipamentului calculată prin metoda capitalizării venitului7
a. 6.624 euro
b. 2.914 euro
c. 4.968 euro
d. 7.143 euro
73
24. Pentru evaluarea unei MEI prin metoda fluxului de numerar actuaiixat (DCI).
datele de intrare sunt următoarele: valoarea totaîă a întreprinderii, calculată prin
metoda DCI-, este 2S mii. euro, fondul de rulment net este 0,â mit. euro, valoarea
construcțiilor și terenurilor este S,4 mit. euro. Care este valoarea de piață a MEU
a. 18,8 mil. euro
b. 24,8 mil. euro
c. 16,4 mil. euro
d. 17,4 mil. euro
2S. Costul istoric al unei mașini la data recepționării este de 100.000 euro. Indicele de
preț adecvat între data recepționării și data evaluării este 170. Care este costul de
reproducere al maşinii?
a. 156.230 euro
b. 160.000 euro
c. 170.000 euro
d. 145.000 euro
26. Un motor de avion are 20.000 ore de funcționare. Motorul a fost reparat capital
recent rezultând o durată de viață fizică rămasă de 50.000 ore de funcționare. Care
este uzura fizică procentuală a acestuia (rotunjit)?
a. 44a
b. 29%
c. 39%
d 43%
Aóspbirtrüri grite
Capitolul 1 - Cadrul general pentru evaluarea bunuri/or. Procesul de evaluare
Nr. Räspuns Nr. Răspuns Nr. Răspuns

întrebąre corect țnŒebare coreQ întrebare œrect
1 d 18 b 35 c
2 c 19 c 36 c
3 c 20 c 37 a
4 b 21 a 38 c
S a 22 d 39 a
6 b 23 a 40 c
7 c 24 b 41 d
a 2S c 42 a
9 d 26 d 43 d
10 c 27 d 44 b
11 a 28 a 45 c
12 b 29 a 46 a
13 d 30 a 47 c
14 c 31 c 48 b
1S c 32 d 49 c
16 a 33 c SO d
17 d 34 b S1 d
Capitolul 2 - €losificarea bunurilor mobile. Dokumen te necesare in evo/mare
15
Capitołul 3 — ldentificarea mașin/’/or, echipamente/or și instaloțiilor
15
16
Capitolul 4 - Analiza pi’eței bunuri/or mobile
Nr. Räspuns Nr. Răspuns Nr. Răspuns

întrebąre corect țnŒebare coreQ întrebare œrect
1 d 10 a 19 c
2 a 11 d 20 d
3 b 12 d 21 b
4 d 13 d 22 a
S c 14 d 23 a
6 d 15 d 24 a
7 c 16 b 25 b
ã d 17 a 26 a
9 c 18 a 27 d
Capitoiul 5 — Inspecti’a bunurilor mobile

Nr.Rãspuns
întrebarecorect
d
d
c
Aâspbirtruri grite
Capitolul 6 — Abordarea prin cost

Nr. Răspuns Nr. Răspuns Hr. Răspuns
intrebare corect întrebare corect
1 a 14 a 27 c
2 d 1S b 28 d
3 d 16 d 29 b
4 c 17 b 30 c
5 d 18 a 31 d
6 c 19 a 32 c
7 a 20 b 33 b
â b 21 a 34 c
9 d 22 d 35 c
10 c 23 a 36 d
11 c 24 a 37 d
12 a 25 a
13 d 26 d
Capitolul 7 - Abordarea prin 'venit

Nr. Răspuns Nr. Răspuns Hr. Răspuns
intrebare corect întrebare corect întrebare corect
1 d 9 c 17 c
2 c 10 d 18 a
3 c 11 b 19 b
4 b 12 a 20 c
S b 13 b 21 a
6 d 14 c 22 d
7 c 1S c 23 d
a ‹ 16 a 24 d
Capitolul â- Abordarea prin piață
Nr. Răspuns Nr. Răspuns Nr. Răspuns

întrebare întrebare corect întrebare corect
d 9 a 17 a
b 10 a 18 b
3 11 c 19 c
4 b 12 d 20 d
S a 13 b 21 c
d 14 d 22 a
7 c 15 b
a 16 b
Capitolul 9 - Evaluarea bunurilor mobi/e denim diverse scopuri ale evo/uòrii
15
Capitolul 10 — Standardele de e'vaIuare a bunurilor

Nr. Rgspuns Nr. Bã¥puns Nr. Rãspuns
tmrebare Sntrebare œrect karebare œzect
1 c 28 d SS a
2 d 29 c S6 c
3 a 30 a 57 c
4 d 31 a 58 c
5 b 32 b S9 a
6 a 33 c 60 b
7 c 34 b 61 c
8 b 3S c 62 c
9 c 36 d 63 c
10 d 37 d 64 c
11 d 38 c 6S c
12 a 39 c 66 b
13 b 40 c 67 a
14 b 41 c 68 b
15 d 42 b 69 c
16 c 43 a 70 b
17 c 44 c 71 a
18 d 4S a 72 a
19 a 46 b 73 c
20 d 47 b 74 b
21 d 48 b 7S b
22 c 49 a 76 c
23 c 50 c 77 a
24 a Sl c 7á c
25 b S2 a 79 c
26 c S3 a 80 c
27 a 54 a 81 c
Röspunsurł Write
82 b 109 b 136 a
83 c 110 a 137
84 b 111 c 138 c
85 112 c 139 c
86 b G13 c c
87 b 114 c 141
g8 115 c b
89 d 116 c 143 c
90 d 117 a 144
91 c 118 a 145 c
92 d 119 c 146 b
93 d 120 d 147 a
94 c 121 c 148 b
95 122 c 149 c
96 b 123 c 150 b
97 124 151 a
98 b G25 b 152 a
99 d 126 b 153
100 b 127 c 1S4 a
101 128 1sS c
102 b G29 b 156 b
103 b 130 b 157 c
104 b 131 a 158 c
105 a 132 c 159 a
106 a 133 b 160 a
107 c 134 c 161 d
108 135 c
79
Aâspbirtruri grite
Capitolul 11 - Prob/eme
Nr. Răspuns Nr. Răspuns Nr. Răspuns
întrebare corect întrebare coreQ întrebare corect
1 a 10 c 19 d
2 b 11 b 20 a
3 b 12 c 21 b
4 b 13 c 22 a
S c 14 c 23 a
6 b 15 b 24 a
7 c 16 c 25 c
â b 17 b 26 b
9 a 18 b

Brosura Grile F087 EBM - 2023

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Brosura Grile F087 EBM - 2023

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

R

Facem precizarea pentru orice utilizator al prezentei lucrãri că

Pen tru toate aplicațiile este vaIabilÕ urMÒmnrea atentionare: toate

Este interzisă reproducerea totală sau parțialã a acestei lucrări,

Copyright Oc ANEVAR, IROVAL, 202 3

2. Care principiu de evaluate afirmã cà un cumpărãtor rațional nu va plăti pentru un

3. Scopul unei evaluãri se referă la:

4. Care dintre urmàtoarele variants de rãspuns NU reprezintă un factor ce creează

5. Un tip al valorii este:

9. Care din următoarele afirmații referitoare Îa valoarea de investiție este adevărată?

10. Costul unui bun este:

11. Prețul reprezintă:

12. 0 premisă a valorii sau utilizarea presupusă descrie:

13. Care este premisa în care se poate estima valoarea de lichidare?

14. 0 „vânzare forțatã" este:

d. decizia aparține evaluatorului

20. Indicați care dîntre urmãtoarele variante reprezintă termeni de referință ai

21. Care din urmàtoarele variante reprezintà un termen de referințã aî evaluàrii?

22. Indicați care dintre urmàtoarele variante reprezintă un termen de referințã

23. Care dintre urmàtorii termeni de referințà ai evaluării NU trebuie luați ïn

24. Nu reprezintă un termen de referință at evaluãrii:

2S. Care dintre următoarele variante reprezintà un termen de referințà at evaluării?

26. În ce situație sunt permise modificãrile termenilor de referințà pe

d. toate variantele sunt co recte

27.Alegerea metodelor de evaluare a unui activ de natura MEI depinde de:

28. Care dintre abordăriie în evaluare pot fi utilizate în evaluarea mașiniîor,

29. Elementele avute în vedere de către evaluator în cadrul analizei rezultateior

30. 1n analiza rezultatelor evaluării, un evaiuator ia în considerare următoarele

34. Care dintre următoarele criterii NU trebuie să influențeze prețul solicitat

36. Care din următoarele variate NU reprezintă o conduită lipsită de etică?

37. Obligația respectării principiuiui confidențialității:

38.Principiul de etică al profesiei de evaluator „obiectivitate, independență,

39.Care principiu de etică ai activității de evaluare obiigă toți evaluatorii autorizați să

40.Care principiu de eticã aî activității de evaiuare susține ferm ca onorariul perceput

41.În exercitarea profesiei, evaluatorii autorizați trebuie să dezvolte și să raporteze

42.Care principiu de etică profesionalà cere evaluatorilor autorizați sã respecte legile

43. Prevederile Codului de etică at profesiei de evaluator autorizat.

44. Urmätoarele variante de ràspuns descriu atribuții ale Asociației Ălaționo/e a

c. organizarea(ării) evidenței evaluatorilor autorizați prin înscrierea acestor a in

46.Care dintre urmàtoarele variante de răspuns descrie o activitate care nu reprezintà

a. acționarea, ïn nume propria, pe piața de capital

47. Indicați a activitate care nu reprezintă o atribuție a Asocioției Ălotiooo/e a

48. Urmàtoarele variante de ràspuns descriu atribuții ale Asocioției

49. ANEVAR are in componență urmãtoarele categorii de membri:

50. Principaleie activități desfășurate de evaluatorii ANEVAR, conform OG nr. 34/3D11

2. Indicați care activ NU constituie un bun mobil:

3. Care din urmàtoarele eiemente NU reprezintà imobilizàri corporate?

4. Nu sunt cłasificate ca maşini, echipamente sau instalații următoarele tipuri de

S. Care din următoarele active NU este inclus ïn categoria mașinilor, echipamentelor

6. Indicați ce activ nu este inclus in categoria mașinilor, echipamenteior și instalațiilor,

c. instrumente de măsură și control

8. Ce sunt mașiniîe individuale sau gr upurile de mașini (aferente MEI)*

10. În categoria stocurilor de produse se cuprind:

11. În categoria stocurilor de produse NU se cuprind:

13. În România, noțiunea de mğloc fix:

14.În evaluarea MEI, evaluatorul:

15. Care dintre urmàtoarele bunuri NU este a mașină?

16. Principalele tipuri de documente necesare pentru evaluarea MEI sunt:

18. fndicați un document specific necesar pentru evaluarea autoturismelor,

19. Indicați un document specific necesar pentru evaluarea maşinilor, echipamentel

c. documentația teh nică

20. Indicați un element de identificare unică a activelor de natura MEI:

2. În cadrul macroidentificării activelor de natura mașinilor, echipamentelor și